Jesus er herre over sabbatten
Mark. 2,23-28; Luk. 6,1-5
1En dag gik Jesus sammen med sine disciple langs en kornmark. Det var på en sabbat.12,1 Sabbat betyder den syvende dag, hvilket er lørdag. For jøderne er det en helligdag og hviledag, hvor intet arbejde må udføres fra dagen begynder ved solnedgang fredag, til den er forbi ved solnedgang lørdag. Farisæerne på Jesu tid havde meget strenge regler for, hvad man måtte og ikke måtte, især det sidste. Det hørte med til orientalsk gæstfrihed, at en forbipasserende gerne måtte plukke nogle få aks fra en kornmark og spise dem, hvis han var sulten, men ikke tage noget med hjem. Hans disciple var sultne, og de begyndte at plukke aks for at spise kernerne. 2Nogle farisæere opdagede det og gav sig straks til at irettesætte ham: „Hvordan kan du tillade, at dine disciple høster korn på en sabbat, hvor man ikke må arbejde?”
3„Har I aldrig læst, hvad David gjorde, da han og hans mænd var sultne?” svarede Jesus. 4„Han gik op til Guds hus, og de spiste alle sammen af de hellige brød, som ellers kun præsterne har lov til at spise af. 5Har I heller aldrig læst i Toraen, at de præster, der gør tjeneste i templet, har lov til at arbejde på en sabbat? 6Og her står I over for noget, der er større end templet! 7Hvis I forstod betydningen af det skriftord: ‚Jeg ønsker barmhjertighed frem for slagtofre,’12,7 Hoseas 6,6. så ville I ikke fordømme uskyldige mennesker. 8Menneskesønnen er jo herre over sabbatten.”
Jesus helbreder en mand på sabbatten
Mark. 3,1-6; Luk. 6,6-11
9Så fortsatte Jesus og disciplene vandringen og nåede frem til en synagoge. 10Derinde var der en mand med en forkrøblet hånd, og farisæerne spurgte nu Jesus: „Er det så også tilladt at helbrede nogen på en sabbat?” De håbede på at få noget at anklage ham for. 11Jesus svarede: „Hvis en af jer har et får, og det falder i grøften på en sabbat, vil I så ikke trække det op samme dag? 12Er et menneske ikke mere værd end et får? Altså er det tilladt at gøre godt på en sabbat!” 13Så vendte han sig til manden og sagde: „Ræk hånden frem!” Det gjorde han, og i det samme blev hånden helbredt, så den var lige så rask som den anden hånd.
14Efter den episode begyndte farisæerne at lægge planer om, hvordan de kunne få Jesus ryddet af vejen.
Jesus opfylder profetierne om Messias
15Da Jesus var klar over, hvad farisæerne havde i sinde, trak han sig bort fra stedet, men mange fulgte ham. Han helbredte alle syge iblandt dem, 16men forbød dem samtidig at fortælle vidt og bredt om, hvad han havde gjort. 17Jesus opfyldte det ord om Messias, som Gud havde talt gennem profeten Esajas:12,17 Versene 18-20 er et citat fra Es. 42,1-3 om „Herrens tjener”, dvs. Messias. Det er taget fra den hebraiske tekst, ikke den græske oversættelse, LXX. Dog er v. 21 fra Es. 42,4b i LXX.
18„Se min tjener, som jeg har udvalgt,
min elskede, som jeg er fuldt tilfreds med.
Jeg lægger min Ånd på ham,
han skal bringe retfærdighed til alle folkeslag.
19Han går ikke rundt og skændes,
han råber ikke op i gaderne.
20Et knækket siv brækker han ikke af.
Et lys, der brænder svagt, puster han ikke ud.
Han fører retfærdigheden igennem til sejr,
21fremmede folkeslag får nyt håb gennem ham.”
Messias under falsk anklage
Mark. 3,22-30; Luk. 11,14-23; 12,10; 6,43-45
22Derpå blev en dæmonbesat mand, som hverken kunne se eller tale, ført hen til det hus, hvor Jesus opholdt sig, og Jesus helbredte ham, så han nu kunne både tale og se. 23Folk var overvældede: „Mon det ikke er ham, der er Messias?” spurgte man hinanden.
24Da farisæerne hørte det, sagde de til hinanden: „Nej, han kan ikke være Messias. Det må være med hjælp fra Satan,12,24 Der bruges her et gammeltestamentligt udtryk for Satan: „Beelzebul” eller „Beelzebub”, som muligvis går tilbage til filistrenes gud Ba’al-Zebub—fluernes herre, nævnt i 2.Kong. 1. de onde ånders fyrste, at han driver dæmonerne ud.”
25Jesus var klar over, hvad de tænkte, og derfor sagde han: „Hvis et land ligger i krig med sig selv, går det sin undergang i møde. Hvis en by eller et hjem er kommet i splid med sig selv, går de i opløsning. 26Og hvis Satan uddriver sine egne onde ånder, så er han kommet i krig med sig selv. Hvordan kan hans rige da bestå? 27I påstår, at jeg uddriver onde ånder ved hjælp af de onde ånders fyrste. Påkalder jeres egne tilhængere så også Satans magt, når de vil drive onde ånder ud? Prøv engang at spørge dem! 28Men hvis det er ved Guds Ånds kraft, at jeg driver dæmoner ud, så er Guds rige jo kommet til jer!
29Hvordan kan man gå ind i en stærk mands hus og tage, hvad han har, uden først at binde ham? Men når man har bundet ham, kan man tage, hvad han har i huset.
30De, der ikke er med mig, er imod mig, og de, der ikke arbejder sammen med mig, modarbejder mig. 31Det siger jeg jer: Mennesker kan få tilgivelse for al slags synd og hån—undtagen hvis de håner Guds Ånd. Det er der ingen tilgivelse for. 32Den, der taler imod Menneskesønnen, kan blive tilgivet, men den, der taler imod Helligånden, kan aldrig få tilgivelse, hverken i den nuværende eller kommende verden.
33Et træ kendes på sine frugter. Et godt træ bærer god frugt, og et dårligt træ bærer dårlig frugt. 34Hvordan skulle der kunne komme noget godt fra jer, slangeyngel? For hvad hjertet er fuldt af, løber munden over med. 35Et godt menneske tager gode ting frem fra sit forråd af gode tanker, men et ondt menneske tager onde ting frem fra sit forråd af onde tanker. 36Jeg siger jer, at på dommens dag skal mennesker stå til regnskab for hvert et ondt ord, de har talt. 37Ud fra jeres egne ord vil I blive frikendt, og ud fra jeres egne ord vil I blive dømt.”
De vantro vil blive dømt
Luk. 11,16.29-32
38Derefter forlangte nogle af de skriftlærde og farisæerne, at Jesus skulle gøre et mirakel som tegn på, at han virkelig var Messias.
39Men Jesus svarede: „Onde og vantro mennesker forlanger tegn. Men den slags mennesker får ikke andet end profeten Jonas’ tegn. 40For som Jonas var tre dage i havdyrets bug, sådan skal Menneskesønnen være tre dage12,40 Mere ordret: „tre dage og tre nætter”. Efter orientalsk skik tælles dagene inklusivt, således at to dage på dansk svarer til tre dage på hebraisk: en del af fredagen, lørdagen og en del af søndagen. Tallet tre er symbolsk for Guds indgriben. Som Gud bragte Jonas tilbage til livet, bliver Jesus også bragt til live igen. Jf. Jon. 2,1. i jordens dyb. 41Nineves ledere vil på dommens dag rejse sig og anklage den slags vantro mennesker, for da Jonas forkyndte dom over Nineve, angrede alle byens indbyggere deres ondskab og vendte sig til Gud. Og her står en, der er større end Jonas. 42Også dronningen af Saba vil på dommens dag rejse sig og anklage den slags mennesker, for hun kom helt fra verdens ende for at lytte til Salomons visdom. Og her står en, der er større end Salomon.
Fra det dårlige til det værre
Luk. 11,24-26
43Når en ond ånd er drevet ud af et menneske, strejfer den omkring i ørkenen for at finde et sted at slå sig ned, men den finder ikke noget. 44Så siger den: ‚Jeg må hellere vende tilbage til det „hus”, jeg kom fra.’ Når den vender tilbage, finder den huset ledigt, rengjort og sat fint i stand. 45Så går den ud og finder syv andre ånder, værre end den selv, og de flytter alle ind i det ledige hus. Da bliver det sidste værre end det første for det menneske. Sådan vil det også gå de onde og vantro mennesker!”
De, der gør Faderens vilje, hører Jesus til
Mark. 3,31-35; Luk. 8,19-21
46Mens Jesus sad og underviste skaren af mennesker, kom hans mor og brødre til huset. De ville gerne tale med ham. 47Da man fortalte ham, at de stod derude og ville tale med ham, 48sagde han: „Hvem er i virkeligheden min mor og mine brødre?” 49Så slog han ud med armene i retning af sine disciple og sagde: „Min mor og mine brødre sidder her. 50Enhver, der gør min himmelske Fars vilje, er min bror og min søster og min mor!”
Isus, Domn al Sabatului
(Mc. 2:23-28; 3:1-6; Lc. 6:1-11)
1În vremea aceea, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui au flămânzit, așa că au început să smulgă spice și să mănânce.
2Când au văzut fariseii lucrul acesta, I-au zis lui Isus:
– Iată, ucenicii Tăi fac ce nu este voie să facă în ziua de Sabat!
3Dar El le-a zis:
– N-ați citit ce a făcut David3 Vezi 1 Sam. 21:1-6. atunci când i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu era îngăduit să le mănânce nici el, nici cei ce erau cu el, ci doar preoții? 5Sau n-ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții profanează Sabatul în Templu și totuși sunt nevinovați? 6Dar Eu vă spun că aici este Ceva mai mare decât Templul! 7Dacă ați fi știut ce înseamnă: „Milă doresc, și nu jertfă!“7 Vezi Os. 6:6., n-ați fi condamnat niște nevinovați! 8Căci Fiul Omului este Domn al Sabatului.
9Și plecând de acolo, a venit la sinagoga lor. 10Și iată că acolo era un om care avea o mână uscată10 În sensul de paralizată și cu pielea uscată, zbârcită..
Ei, ca să-L poată acuza pe Isus, L-au întrebat, zicând:
– Este îngăduit a vindeca în ziua de Sabat?
11Isus le-a zis:
– Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie ce cade într-o groapă în ziua de Sabat, n-o va apuca și o va scoate afară? 12Așadar, cu cât mai prețios este un om decât o oaie!? Prin urmare, este voie a face bine în ziua de Sabat!
13Apoi i-a zis acelui om:
– Întinde-ți mâna!
El a întins-o și ea a fost făcută sănătoasă, ca și cealaltă.
14Dar fariseii, ieșind, au ținut sfat împotriva Lui, gândindu-se cum să-L omoare.14 Lit.: să-L distrugă.
Isus, Robul Domnului
(Mc. 3:7-12; Lc. 6:17-19)
15Însă Isus, înțelegând aceasta, S-a retras de acolo. După El au mers mulțimi mari de oameni. El i-a vindecat pe toți 16și i-a atenționat să nu-L facă cunoscut, 17ca să se împlinească astfel ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:
18„Iată, Robul18 Gr.: pais, termen care poate avea și sensul de fiu. Meu, pe Care L-am ales,
Preaiubitul Meu, în Care sufletul Meu Își găsește plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El,
iar El le va vesti neamurilor judecata.
19Nu se va certa, nici nu va striga
și nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20Nu va rupe trestia zdrobită
și nu va stinge mucul care încă mai fumegă,
până nu va duce la victorie judecata.
21Și neamurile vor nădăjdui în Numele Lui!“21 Matei citează din LXX (vezi Is. 42:1-4).
Isus și Beelzebul
(Mc. 3:22-29; Lc. 11:14-23; Lc. 12:10)
22Atunci a fost adus la El un demonizat orb și mut. Isus l-a vindecat, așa că mutul vorbea și vedea.
23Toate mulțimile se minunau și ziceau:
– Nu cumva este Acesta Fiul lui David?
24Însă, când fariseii au auzit acest lucru, au zis:
– Omul Acesta nu alungă demonii decât cu ajutorul lui Beelzebul24, 27 Vezi nota de la 10:25., conducătorul24 Termenul grecesc archon este dedicat magistraților care veneau din cadrul aristocrației locale. Se mai poate folosi termenul de conducător al demonilor sau de staroste, întâi stătător etc. demonilor.
25Dar Isus, cunoscându-le gândurile, le-a zis:
– Orice împărăție dezbinată împotriva ei înseși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva ei înseși nu va dăinui. 26Și dacă Satan îl alungă pe Satan, este dezbinat în el însuși, deci cum va dăinui împărăția lui?! 27Iar dacă Eu alung demonii cu Beelzebul, fiii27 Probabil cu referire la iudeii care practicau exorcismul. Este posibil ca termenul să se refere chiar la ucenici, care erau iudei. voștri cu cine îi alungă? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri! 28Dar, dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
29Sau cum poate cineva să intre în casa celui puternic și să-i răpească bunurile, dacă nu-l leagă mai întâi pe cel puternic? Abia atunci îi va jefui casa.
30Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, iar cine nu adună cu Mine, risipește. 31De aceea vă spun că orice păcat și orice blasfemie le vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertată. 32Și, dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta. Însă, oricui va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta, nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.
Pomul se cunoaște după roade
(Lc. 6:43-45)
33Ori faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul stricat și rodul lui stricat33 Sau: Dacă pomul este bun, și rodul lui va fi bun; dar dacă pomul este stricat, și rodul lui va fi stricat. Sau, în contextul discuției cu fariseii: Fie hotărâți că pomul este bun și atunci și rodul lui va fi bun; fie hotărâți că pomul este stricat și atunci și rodul lui va fi stricat.. Căci pomul este cunoscut după rodul său. 34Pui de vipere, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi?! Căci din belșugul inimii vorbește gura! 35Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria lui rea. 36Vă spun că, în Ziua Judecății, oamenii vor răspunde pentru orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. 37Căci prin cuvintele tale vei fi îndreptățit și prin cuvintele tale vei fi condamnat.
Semnul profetului Iona
(Mt. 16:1-4; Mc. 8:11-12; Lc. 11:29-32)
38Atunci unii dintre cărturari și farisei I-au răspuns, zicând:
– Învățătorule, vrem să vedem un semn38-39 Un semn care să demonstreze că El este Mesia, ceva ce numai Dumnezeu poate să facă. În 16:1 fariseii și saducheii cer un semn din cer. de la Tine!
39Însă Isus, răspunzând, le-a zis:
– O generație rea și adulteră caută un semn, dar nu i se va da un alt semn decât semnul profetului Iona. 40Căci, după cum a fost Iona în pântecul chitului timp de trei zile și trei nopți, tot așa va fi și Fiul Omului, timp de trei zile și trei nopți, în inima pământului. 41Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată alături de această generație și o vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la mesajul proclamat de Iona, iar aici iată că este Ceva41 Cu referire la persoana și lucrarea lui Isus. mai mare decât Iona. 42Regina din sud se va ridica la judecată alături de generația aceasta și o va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să asculte înțelepciunea lui Solomon, iar aici iată că este Ceva mai mare decât Solomon.
Întoarcerea duhului necurat
(Lc. 11:24-26)
43Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, dar n-o găsește. 44Atunci își spune: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieșit!“ Și când vine, o găsește goală, măturată și împodobită. 45Atunci se duce și mai ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și intrând, locuiesc acolo, iar starea din urmă a acelui om ajunge mai rea decât cea dintâi. Tot așa se va întâmpla și cu această generație rea.
Mama și frații lui Isus
(Mc. 3:31-35; Lc. 8:19-21)
46În timp ce vorbea El mulțimilor, iată că mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească.46 În Mc. 3:21 este specificat motivul pentru care Isus era căutat de ai Săi.
47Atunci cineva I-a zis:
– Iată că mama și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească.
48Dar Isus, răspunzând, i-a zis celui ce-I vorbise:
– Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?
49Și întinzându-Și mâna spre ucenicii Lui, a zis:
– Iată mama Mea și frații Mei! 50Căci oricine face voia Tatălui Meu Care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră și mamă.
