Bibelen på hverdagsdansk

5 Mosebog 31

Moses indsætter Josva som sin efterfølger

1Efter denne tale til Israels folk fortsatte Moses:

„Jeg er nu 120 år gammel, og min tid er forbi. Jeg kan ikke være jeres leder længere, for Herren har sagt til mig, at jeg ikke må komme med over Jordanfloden. 3-4 Men Herren selv vil lede jer videre. Han har lovet at gå foran jer og udrydde indbyggerne i landet på samme måde, som han udryddede amoritterkongerne Sihon og Og og deres folk, så I kan tage landet i besiddelse. Josva vil gå i spidsen for jer, sådan som Herren har befalet. Når Herren har udleveret landets indbyggere til jer, skal I udrydde dem, sådan som jeg har sagt. Vær modige og uden frygt. I skal ikke være bange for dem, for Herren, jeres Gud, vil gå med jer, han vil ikke svigte jer eller forlade jer.”

Derefter kaldte Moses på Josva, og i hele Israels påhør sagde han til ham: „Vær modig og uden frygt, så du kan føre folket til sejr i det land, Herren lovede vores forfædre. Vær ikke bange, for Herren vil bane vejen for dig. Han vil ikke svigte dig eller forlade dig.”

Påbud om offentlig oplæsning af loven hvert sabbatår

Derefter nedskrev Moses alle lovene og overdrog ansvaret for dem til de præster, der bar pagtens ark, og til de israelitiske ledere. 10-11 Derpå sagde han til dem: „Denne lov skal læses op for hele Israels folk, hver gang de kommer til helligdommen under løvhyttefesten i frigivelsesåret, altså hvert syvende år. 12 Så skal I kalde folket sammen, både mændene, kvinderne, børnene og de fremmede, der bor iblandt jer, og lade dem høre loven, så de kan lære Herrens vilje at kende og frygte ham og adlyde ham. 13 Gør det igen og igen, så længe I bor i det land, I skal over og tage i besiddelse, så jeres efterkommere kan høre lovens ord og lære at kende og frygte Herren.”

Israelitterne vil bryde pagten

14 Herren sagde nu til Moses: „Det er snart tiden, hvor du skal dø. Tag Josva med dig og gå hen til åbenbaringsteltet, så jeg kan indsætte ham som din efterfølger.”

Så gik Moses og Josva hen til åbenbaringsteltet, 15 og Herren åbenbarede sig inde i teltet som en skysøjle, der stillede sig foran indgangen. 16 „Du skal snart dø og begraves som dine forfædre,” sagde Herren til Moses. „Når du er borte, og folket er gået ind i landet, varer det ikke længe, før de glemmer min pagt og begynder at dyrke de fremmede guder, man tilbeder i det land. 17 Da blusser min vrede op imod dem, og jeg forlader dem og skjuler mig for dem, så de går til grunde. De vil sygne hen og rammes af mange ulykker og trængsler, så de tvinges til at indse, at Gud ikke længere er med dem, 18 ja, jeg vender ryggen til dem på grund af deres ondskab og afgudsdyrkelse.

19 Skriv nu ordene til den sang, jeg vil give dig, og lær Israels folk at synge den. Den skal være et vidnesbyrd om, at jeg har advaret dem. 20 Jeg vil føre dem ind i det land, jeg lovede deres forfædre, et land der ‚flyder med mælk og honning’. De vil opleve fremgang og velstand, men derefter vil de bryde min pagt ved at dyrke fremmede guder. 21 Når de så rammes af alskens ulykker, skal denne sang, som skal gå i arv fra slægt til slægt, minde dem om grunden til deres problemer. Jeg kender deres tilbøjeligheder og tanker, endnu inden jeg fører dem ind i det land, jeg har lovet dem.” 22 Moses skrev ordene ned med det samme, og han lærte israelitterne sangen allerede samme dag.

Ansvaret overdrages til Josva, præsterne og folkets ledere

23 Derefter talte Herren direkte til Josva og sagde: „Vær modig og uden frygt. Det bliver din opgave at føre Israels folk ind i det land, jeg har lovet dem. Husk, at jeg vil gå med dig og hjælpe dig.”

24 Da Moses havde nedskrevet alle de love, som findes i denne bog, 25 gav han de præster, der havde ansvaret for pagtens ark, ordre til 26 at lægge lovbogen ved siden af arken som et vidnesbyrd over for Israels folk. 27 „Jeg ved godt, hvor oprørske og stædige Israels folk er,” sagde han til dem. „Det var slemt nok, mens jeg var deres leder. Hvor meget værre bliver det så ikke, når jeg er død og borte? 28 Kald nu alle folkets ledere sammen, så jeg kan tale til dem og kalde himlen og jorden til vidne imod dem. 29 Jeg er klar over, at folket efter min død vil blive ulydige og forlade den vej, jeg har anvist dem. Ondskaben vil brede sig, så de synder imod Herren. Derved fremkalder de hans vrede, og da kommer ulykken over dem.”

Mosesʼ sang

30 Derpå fremsagde Moses for hele Israels folk den sang, han havde fået af Herren:

Nouă Traducere În Limba Română

Deuteronom 31

Iosua drept succesor al lui Moise

1Moise s-a dus şi a spus următoarele cuvinte înaintea întregului Israel:

„Eu am o sută douăzeci de ani şi nu voi mai putea să vă conduc. Domnul mi-a interzis să traversez Iordanul. El Însuşi va traversa înaintea ta, va nimici neamurile acestea dinaintea ta, iar tu le vei stăpâni. Iosua va traversa în fruntea ta, aşa cum Domnul a vorbit. Domnul va face cu ele tot aşa cum le-a făcut lui Sihon şi Og, regii amoriţi, şi ţărilor lor, pe care le-a distrus. Domnul vi le va da vouă, iar voi să faceţi potrivit cu toate poruncile pe care vi le-am dat. Întăreşte-te şi încurajează-te! Să nu-ţi fie teamă şi să nu te înspăimânţi din cauza lor, fiindcă Domnul, Dumnezeul tău, va merge împreună cu tine; El nu te va părăsi, nici nu te va uita.“

Moise l-a chemat pe Iosua şi i-a vorbit înaintea întregului Israel: „Fii tare şi curajos, pentru că tu vei merge cu poporul acesta în ţara pe care Domnul a promis-o strămoşilor lor că le-o va da şi îi vei conduce la moştenirea lor. Domnul Însuşi va merge înaintea ta şi va fi cu tine; El nu te va părăsi, nici nu te va uita; să nu-ţi fie teamă şi să nu te înspăimânţi!“

Citirea publică şi periodică a Legii

Moise a scris Legea aceasta şi a încredinţat-o preoţilor leviţi, care duceau Chivotul Legământului cu Domnul, şi sfatului bătrânilor lui Israel. 10 El le-a poruncit astfel: „La fiecare şapte ani, în anul iertării, la Sărbătoarea Corturilor, 11 când întreg Israelul va veni înaintea Domnului, Dumnezeul vostru, în locul pe care El îl va alege, să citiţi această Lege înaintea întregului popor, în auzul lor. 12 Să convocaţi poporul – bărbaţii, femeile, copiii şi străinul din cetăţile voastre – ca să asculte şi să înveţe să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, şi să păzească toate cuvintele acestei Legi, împlinindu-le. 13 În acest fel şi copiii lor, care nu o cunosc, o vor auzi şi vor învăţa să se teamă de Domnul, Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veţi trăi în ţara pentru care aţi trecut Iordanul ca s-o stăpâniţi.“

Rebeliunea lui Israel este prezisă

14 Domnul i-a zis lui Moise: „Iată că se apropie ziua morţii tale. Cheamă-l pe Iosua şi înfăţişaţi-vă la Cortul Întâlnirii, ca să-l împuternicesc.“ Moise şi Iosua au venit şi s-au înfăţişat la Cortul Întâlnirii.

15 Atunci Domnul S-a arătat în Cort într-un stâlp de nor, iar stâlpul de nor s-a oprit la intrarea Cortului. 16 Domnul i-a vorbit lui Moise: „Iată, tu vei muri, iar poporul acesta se va ridica şi se va prostitua înaintea zeilor străini din ţara în care vor intra. Mă vor părăsi şi vor rupe legământul pe care l-am încheiat cu ei. 17 În ziua aceea mă voi aprinde de mânie împotriva lor şi îi voi părăsi, Îmi voi ascunde faţa de ei şi vor fi nimiciţi. Multe rele şi necazuri vor veni peste ei şi atunci vor începe să se întrebe: «Oare nu ne-au ajuns aceste nenorociri din cauză că Dumnezeul nostru nu este în mijlocul nostru?» 18 Iar Eu Îmi voi ascunde faţa de ei în ziua aceea, din cauza tuturor răutăţilor pe care le-au săvârşit întorcându-se spre alţi dumnezei.

19 Acum scrieţi pentru voi cântarea aceasta şi învăţaţi-i pe israeliţi s-o cânte, pentru ca astfel, cântarea aceasta să fie pentru Mine un martor împotriva lor. 20 Când îi voi duce în ţara unde curge lapte şi miere, pe care am promis-o strămoşilor lor şi când vor mânca, se vor sătura şi se vor îngrăşa, ei se vor întoarce spre alţi dumnezei şi le vor sluji, iar pe Mine Mă vor dispreţui şi vor rupe legământul Meu. 21 Iar când vor fi loviţi cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta va mărturisi împotriva lor, pentru că ea nu va fi uitată de urmaşii lor. Căci Eu le cunosc pornirile pe care le au chiar de pe acum, chiar înainte să-i duc în ţara pe care le-am promis-o.“ 22 În ziua aceea Moise a scris cântecul acesta şi i-a învăţat pe israeliţi.

23 El i-a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun: „Fii tare şi curajos, pentru că tu îi vei conduce pe israeliţi în ţara pe care le-am promis-o, iar Eu voi fi cu tine.“

24 După ce Moise a terminat de scris cuvintele acestei Legi într-o carte, de la început până la sfârşit, 25 a dat porunca aceasta leviţilor care duceau Chivotul Legământului cu Domnul:

26 „Luaţi această Carte a Legii şi aşezaţi-o lângă Chivotul Legământului cu Domnul, Dumnezeul vostru. Acolo va fi ca un martor împotriva voastră. 27 Pentru că eu cunosc răzvrătirea şi încăpăţânarea voastră. Dacă voi v-aţi împotrivit continuu Domnului în timp ce eu trăiam împreună cu voi, cu atât mai mult vă veţi împotrivi după moartea mea! 28 Chemaţi-i înaintea mea pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe toţi dregătorii voştri! Voi spune în auzul lor aceste cuvinte şi voi lua ca martori împotriva lor cerul şi pământul. 29 Fiindcă eu ştiu că după moartea mea vă veţi strica şi vă veţi abate de la calea pe care v-am poruncit-o. În vremurile care vor urma va veni nenorocirea peste voi dacă veţi face ceea ce este rău în ochii Domnului, mâniindu-L prin lucrarea mâinilor voastre.“

Cântarea lui Moise

30 Apoi Moise a rostit toate cuvintele acestei cântări în auzul întregii adunări a lui Israel: