Lejren skal være hellig
1Herren sagde til Moses: 2„Giv Israels folk ordre til at sende alle, der lider af smittefarlige hudsygdomme, ud af lejren. Desuden skal alle, der har udflåd eller har været i berøring med lig, udelukkes fra at opholde sig i lejren, for den slags personer er urene. 3Denne ordning gælder for både mænd og kvinder. I skal udelukke disse mennesker, så de ikke besmitter lejren, hvor jeg har taget bolig.” 4Israelitterne gjorde straks, som Herren havde befalet Moses: alle de urene blev sendt uden for lejren.
Erstatningspligt og offergaver
5Da sagde Herren til Moses: 6„Sig til Israels folk, at hvis en mand eller en kvinde svigter mig ved at begå en synd og dermed pådrager sig skyld, 7skal de bekende den synd, de har begået. Hvis synden drejer sig om materielle værdier, skal den forurettede have erstatning med et tillæg på 20 procent. 8Men hvis den forurettede er død, og der ikke er nogen slægtning til at modtage erstatning, skal betalingen tilfalde præsten sammen med den vædder, som bringes til soning for synden. 9-10Ligeledes tilfalder alle særlige offergaver præsten.”
Kvinder, der mistænkes for utroskab
11Herren sagde til Moses: 12-14„Sig til Israels folk, at hvis en mand har mistanke om, at hans kone har været ham utro, så han er jaloux, men der ikke findes vidner eller klare beviser, 15skal manden føre sin kone til præsten, og han skal medbringe et offer på et kilo rent bygmel, men ingen olivenolie eller røgelse. Det skal være et jalousioffer—dvs. mandens anmodning til Herren om, at sandheden må komme frem i lyset. 16Derpå skal præsten fremstille den mistænkte kvinde for Herren, 17mens han hælder indviet vand i en lerskål og rører lidt støv fra boligens gulv i vandet. 18Så skal han tage hendes hovedbeklædning væk og lægge jalousiofferet i hendes hænder, for at det kan blive afgjort, om der er baggrund for mandens mistanke. Imens skal præsten stille sig foran hende med krukken, der indeholder den bitre forbandelses vand. 19Da skal han sige til hende: ‚Hvis du ikke har haft seksuel omgang med andre end din mand, skal du fritages for den forbandelse, der ligger i dette vand. 20Men hvis du har vendt dig fra din mand og gjort dig selv uren ved en anden mand, 21-22vil Herren forbande dig midt iblandt dit folk, og vandet vil få din livmoder til at svulme op, og du vil ikke kunne få børn.’ Da skal kvinden svare: ‚Lad denne forbandelse ramme mig, hvis jeg er skyldig.’ 23Præsten skal skrive forbandelsen på et stykke læder, hvorefter han skal vaske den skrevne forbandelse af i det bitre vand, 24så når hun drikker vandet, vil hun samtidig drikke sig en forbandelse til. 25Præsten skal nu tage jalousiofferet ud af hendes hænder, svinge det for Herrens ansigt og bringe det hen til alteret. 26Så skal han tage en håndfuld af dette offer og hælde det på alterets ild som et røgoffer, hvorefter kvinden skal drikke vandet. 27Hvis hun virkelig har gjort sig selv uren og har været sin mand utro, skal forbandelsesvandet blive bittert i hende, så hendes livmoder svulmer op, og hun ikke længere kan få børn—og man skal bruge hendes navn som en forbandelse. 28Men hvis hun er uskyldig og ikke har været manden utro, vil der ikke ske hende noget—og hun vil fortsat være i stand til at få børn.
29-30Det er de forskrifter, der skal følges, når en mand mistænker sin kone for utroskab—og ved at følge dem vil det blive afgjort, hvem der har ret. Manden skal føre sin kone frem for Herren, og præsten skal handle efter ovennævnte forskrifter. 31Men hvis forbandelsen rammer hende, er manden uden skyld—for kvinden har fået den straf, hun har fortjent.”
Curățirea taberei
1Apoi Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑i scoată afară din tabără pe toți cei care au o rană infecțioasă2 Ebr.: tsara’, un verb la participiu din care derivă substantivul tsara’at (termen care, prin intermediul LXX, a ajuns să fie redat în versiunile moderne prin lepră). Majoritatea studiilor lexicale și medicale au ajuns însă la concluzia că termenul tradus în mod tradițional cu lepră se referă la o varietate de afecțiuni/infecții ale pielii, contagioase sau nu, care pot să includă Boala lui Hansen (lepra modernă, provocată de bacilul Mycobacterium leprae), dar și o serie de alte diagnostice moderne, cum ar fi: psoriazis, vitiligo, râie, dermatită seboreică, precum și alte tipuri de infecții datorate micozelor cutanate (ciupercile de piele). De asemenea, cele mai multe dintre simptomele și caracteristicile descrise în Lev. 13 nu se potrivesc maladiei lui Hansen., pe toți aceia care au vreo scurgere și pe oricine este necurat din cauză că a atins un mort. 3Să‑i scoateți afară atât pe bărbați, cât și pe femei; să‑i scoateți afară din tabără ca nu cumva să pângărească tabăra, căci Eu locuiesc în mijlocul lor.“ 4Fiii lui Israel au făcut întocmai; ei i‑au scos afară din tabără. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul îi spusese lui Moise.
5Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 6„Spune‑le fiilor lui Israel: «Când un bărbat sau o femeie cade într-unul din păcatele pe care le fac oamenii, arătând astfel necredincioșie față de6 Sau: greșește față de semenul său în orice fel, fiindu‑i astfel necredincios Domnului. Domnul, acel om este vinovat 7și trebuie să‑și mărturisească păcatul pe care l‑a făcut. De asemenea, el trebuie să dea înapoi în întregime prețul pentru paguba făcută, să adauge încă o cincime la acest preț și să îl dea celui pe care l‑a păgubit. 8Dar dacă omul nu are nicio rudenie față de care să se facă restituirea pentru paguba făcută, atunci restituirea pentru paguba făcută să se întoarcă la Domnul și să fie a preotului, împreună cu berbecul pentru ispășire, cu care el trebuie să facă ispășire pentru acel om. 9De asemenea, orice contribuție din toate darurile sfinte pe care fiii lui Israel le aduc la preot, să fie a preotului. 10Darurile sfinte aduse de vreun om îi vor rămâne lui, iar ceea ce‑i va da preotului să fie a preotului.»“
Testul pentru femeia bănuită de adulter
11Apoi Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 12„Spune‑le fiilor lui Israel: «Dacă soția unui bărbat se abate și îi este necredincioasă, 13dacă un alt bărbat se culcă cu ea, dar lucrul aceasta este ascuns de ochii soțului ei și astfel ea rămâne nedescoperită, cu toate că s‑a pângărit, dacă nu există nicio mărturie împotriva ei și n‑a fost prinsă în fapt, 14dacă un duh de gelozie vine peste soțul ei și el începe să fie gelos pe soția lui care s‑a pângărit, sau dacă un duh de gelozie vine peste el și el începe să fie gelos pe soția lui, deși ea nu s‑a pângărit, 15atunci bărbatul să‑și aducă soția la preot și să aducă jertfa cerută pentru ea: a zecea parte dintr‑o efă15 O efă măsura aproximativ 22 l; aproximativ 2,2 l. de făină de orz. Să nu toarne untdelemn pe ea și să nu pună tămâie, pentru că este un dar de mâncare pentru gelozie, un dar de mâncare pentru aducere-aminte, care amintește o nelegiuire.
16Apoi preotul s‑o apropie și s‑o pună să stea înaintea Domnului. 17Preotul să ia apă sfântă într‑un vas de pământ. Apoi să ia niște praf de pe podeaua Tabernaculului și să‑l pună în apă. 18Preotul să pună femeia să stea înaintea Domnului, să descopere capul femeii și să‑i pună în mâini darul de mâncare pentru aducerea-aminte, care este darul de mâncare pentru gelozie. Preotul să aibă în mână apa amară care aduce blestem. 19Preotul s‑o pună pe femeie să jure și să‑i zică: ‘Dacă niciun bărbat nu s‑a culcat cu tine și dacă nu te‑ai abătut spre necurăție, în timp ce erai sub autoritatea soțului, atunci să nu‑ți facă niciun rău aceste ape amare care aduc blestem. 20Dar dacă te‑ai abătut, în timp ce erai sub autoritatea soțului, și dacă te‑ai pângărit, iar un bărbat, altul decât soțul tău, s‑a culcat cu tine’, 21– preotul s‑o pună pe femeie să jure cu un jurământ al blestemului și preotul să‑i spună femeii aceste cuvinte – ‘Domnul să te facă să fii de blestem și de jurământ în mijlocul poporului tău, făcând să ți se lase coapsa și să ți se umfle pântecul21 Un limbaj figurativ care descrie sterilitatea sau avortul (vezi v. 28).. 22Fie ca această apă care aduce blestem să‑ți intre în măruntaie și să facă să ți se umfle pântecul și să ți se lase coapsa!’ Și femeia să zică: ‘Amin! Amin!’
23Preotul să scrie aceste blesteme pe un sul și să le șteargă apoi cu apă amară. 24După aceea, să‑i dea femeii să bea apa amară care aduce blestem. Apa care aduce blestem va intra în ea și‑i va provoca amărăciune. 25Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să‑l legene înaintea Domnului și să‑l aducă la altar. 26Preotul să ia un pumn din darul de mâncare, ca aducere-aminte, și să‑l ardă pe altar. Apoi să dea femeii să bea apa. 27După ce îi va da să bea apa, dacă ea s‑a pângărit și i‑a fost necredincioasă soțului ei, apa care aduce blestem va intra în ea și îi va provoca amărăciune: pântecul i se va umfla, coapsa i se va lăsa și femeia va fi de blestem în mijlocul poporului ei. 28Dar dacă femeia nu s‑a pângărit și este curată, atunci ea va fi nevinovată și va putea avea copii.
29Aceasta este legea geloziei, când o femeie, în timp ce este sub autoritatea soțului, se abate și se pângărește, 30sau când duhul de gelozie vine peste un bărbat, și el începe să fie gelos pe soția lui. Preotul s‑o pună să stea în picioare înaintea Domnului și să‑i facă întocmai după legea aceasta. 31Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea va purta pedeapsa pentru nelegiuirea ei.»“
