Forsoningsdagen
1Siden Herren havde dræbt to af Arons sønner, da de trådte frem for ham uden at følge forskrifterne, sagde han til Moses: 2„Advar din bror Aron imod at gå ind bag forhænget i helligdommen, hvor arken med forsoningsstedet står. Der er helt bestemte regler for hvornår og hvordan, han skal gå derind, og hvis han overtræder de regler, skal han dø. Jeg er nemlig personligt til stede i skyen over forsoningsstedet.
3Det følgende er betingelserne for at træde ind i det allerhelligste rum: Aron skal bringe en ung tyr som syndoffer og en vædder som brændoffer. 4Han skal vaske sig grundigt over hele kroppen og iføre sig den indviede præstedragt: linnedkjortlen, bukserne, bæltet og turbanen. 5Derpå skal Israels folk bringe ham to gedebukke som syndoffer og en vædder som brændoffer. 6Den unge tyr skal han ofre til Herren som et syndoffer for sig selv, så han kan skaffe soning for sig selv og sin familie. 7Han skal føre de to gedebukke frem for Herren ved åbenbaringsteltets indgang 8og kaste lod for at afgøre, hvilken af dem der skal tilfalde Herren, og hvilken der skal sendes bort. 9Den gedebuk, der tilfalder Herren, skal Aron ofre som et syndoffer. 10Den anden buk skal bringes til Herren i levende live og forsoningsritualet skal udføres over den, hvorefter Aron skal slippe den løs i ørkenen, for at den kan være syndebuk for folket.
11Når Aron har ofret den unge tyr som syndoffer for sig selv og sin familie, 12skal han tage et røgelseskar, fylde det med glødende trækul fra Herrens alter og sætte det ind bag forhænget. Derefter skal han fylde hænderne med den hellige, vellugtende røgelse, der er knust til pulver, 13og lægge det på trækullene, så en sky af røgelse skjuler forsoningsstedet over arken, der indeholder stentavlerne med de ti bud. Gør han det, skal han ikke dø. 14Desuden skal han bringe noget af tyrens blod derind og med fingeren først stænke det på den ende af forsoningsstedet, der vender mod øst, og derefter syv gange foran arken.
15Så skal han gå ud og ofre folkets syndofferbuk, bringe blodet ind bag forhænget og stænke det på forsoningsstedet og foran det, ligesom han gjorde med tyrens blod. 16På den måde skal han skaffe soning for det allerhelligste rum, for det er blevet besmittet af Israels folks synder, og samtidig skal han skaffe soning for åbenbaringsteltet, som står midt iblandt dem og er omgivet af deres urenhed. 17Ingen anden end Aron må opholde sig i åbenbaringsteltet fra det tidspunkt, han går ind i det allerhelligste rum, til han kommer ud igen. Han alene skal forsone sig selv, sin familie og hele Israels folk med Herren. 18Derefter skal han gå ud til brændofferalteret og rense det ved at smøre noget af blodet fra tyren og gedebukken på alterets horn 19og med sin finger stænke blodet mod alteret syv gange. Derved renser han alteret for folkets synd og gør det helligt.
20Når Aron har udført forsoningsritualerne for det allerhelligste rum, åbenbaringsteltet og brændofferalteret, skal han føre den levende buk frem, 21og han skal lægge begge hænder på dens hoved og bekende al Israels folks synd og oprør over den. På den måde lægger han alle folkets synder på bukkens hoved. Derpå skal bukken føres ud i ørkenen af en mand, som er udvalgt til at gøre det. 22Bukken skal derefter slippes løs og således bære folkets synder langt ud i ødemarken.
23Derefter skal Aron gå ind i åbenbaringsteltet igen og tage linnedklæderne af, som han havde på bag forhænget, og han skal efterlade klæderne der. 24Derpå skal han bade på et indviet sted, tage sit andet tøj på og gå ud og ofre de to væddere som brændofre, så han skaffer soning for sig selv og for dem. 25Alt fedtet fra syndofferdyrene skal også brændes på alteret.
26Den mand, som slipper bukken løs i ørkenen, skal umiddelbart efter bade og vaske sit tøj, før han vender tilbage til lejren. 27Syndoffertyren og syndofferbukken, hvis soningsblod er blevet båret ind i det allerhelligste rum af Aron, skal begge bæres uden for lejren og brændes med hud og hår. 28Den person, som har ansvaret for at brænde dem, skal derefter bade og vaske sit tøj, før han vender tilbage til lejren.
29-31Det her er en permanent lov om forsoningsdagen, som skal gælde både for indfødte israelitter og de fremmede, som bor blandt Israels folk. På denne dag, den tiende dag i den syvende måned, må I ikke udføre noget arbejde, for det skal være en hvile- og fastedag. På den dag skal I forsones med Herren og renses for al jeres synd. 32Denne forsoningsceremoni skal fremover altid udføres af den ypperstepræst, der er salvet og indviet til dette embede i sin stamfar Arons sted. Han skal iføre sig de hellige linnedklæder 33og skaffe det allerhelligste rum, åbenbaringsteltet, alteret, præsterne og hele folket soning. 34Det skal være en permanent lov iblandt jer, at der på forsoningsdagen denne ene gang om året skaffes Israels folk soning for deres synder.”
Efter at Herren havde givet Moses alle disse instruktioner, og Moses havde givet dem videre til Aron, udførte Aron det alt sammen.
Ziua ispășirii
1Domnul i‑a vorbit lui Moise după moartea celor doi fii ai lui Aaron, care au murit atunci când s‑au înfățișat înaintea Domnului. 2Domnul i‑a zis lui Moise: „Spune‑i fratelui tău, Aaron, să nu intre oricând în Locul Sfânt, dincolo de draperia dinaintea Capacului Ispășirii, care este pe Chivot, ca să nu moară. Căci Eu Mă voi arăta în nor, deasupra Capacului Ispășirii.
3Iată cum trebuie să intre Aaron în Locul Sfânt: să ia un taur din turmă ca jertfă pentru păcat și un berbec pentru o ardere‑de‑tot. 4Să se îmbrace cu tunica de in sfințită și să‑și ia pe el izmenele de in; să se încingă cu brâul de in și să‑și pună mitra de in; acestea sunt veșminte sfinte. Să se îmbrace cu ele după ce își va spăla trupul în apă. 5De la comunitatea fiilor lui Israel să ia doi țapi pentru o jertfă pentru păcat și un berbec pentru o ardere‑de‑tot.
6Aaron să aducă un taur ca jertfă pentru păcatul lui și să facă ispășire pentru el însuși și pentru familia sa. 7Să ia apoi cei doi țapi și să‑i înfățișeze înaintea Domnului, la intrarea în Cortul Întâlnirii. 8Aaron să arunce sorții pe cei doi țapi, un sorț pentru Domnul și celălalt sorț pentru Azazel8 Sau: Țapul de ispășire. Originea și sensul cuvântului sunt nesigure. Comentatorii au ajuns la următoarele concluzii: (1) un determinativ al țapului însuși (țapul care este alungat); (2) o anume locație din deșert unde era alungat țapul (cf. Talmud); (3) numele unui demon sau chiar al lui Satan. LXX traduce cu cel trimis, iar Vulgata cu cel trimis [peste tot în capitol].. 9Aaron să ia țapul care a ieșit la sorți pentru Domnul și să‑l aducă drept jertfă pentru păcat, 10iar țapul care a ieșit la sorț pentru Azazel să fie adus viu înaintea Domnului, ca să fie folosit la ispășire și să i se dea drumul în pustie ca țap de ispășire.
11Apoi Aaron să aducă taurul ca jertfă pentru păcatul lui și să facă ispășire pentru el și pentru familia lui. Să înjunghie taurul ca jertfă pentru păcatul lui. 12Să ia un făraș plin cu cărbuni aprinși de pe altarul dinaintea Domnului, doi pumni de tămâie mirositoare, pisată mărunt, să le aducă dincolo de draperie 13și să pună tămâia pe foc înaintea Domnului, pentru ca norul de tămâie să acopere Capacul Ispășirii, care este deasupra Mărturiei13 Cu referire la Chivotul Mărturiei, numit astfel deoarece în Chivot se afla Mărturia (tablele Legii cu Cele Zece Porunci; vezi Ex. 25:16 și nota). și astfel să nu moară. 14Să ia din sângele taurului și să‑l stropească cu degetul pe partea de răsărit a Capacului Ispășirii, iar în fața Capacului Ispășirii să stropească din sânge cu degetul de șapte ori.
15După aceea, să înjunghie țapul jertfei pentru păcat, care este pentru popor, să aducă sângele dincolo de draperie și să facă cu sângele lui la fel cum a făcut cu sângele taurului; să‑l stropească pe Capacul Ispășirii și înaintea Capacului Ispășirii. 16Astfel, să facă ispășire pentru Locul Sfânt, din cauza necurățiilor fiilor lui Israel, din cauza fărădelegilor lor și a tuturor păcatelor lor. Așa să facă pentru Cortul Întâlnirii, care este între ei, în mijlocul necurățiilor lor. 17Nimeni să nu fie în Cortul Întâlnirii din momentul în care el va intra în Locul Sfânt ca să facă ispășire și până când va ieși, atunci când va fi făcut deja ispășire pentru el, pentru familia sa și pentru toată adunarea lui Israel.
18Apoi să iasă la altarul care este înaintea Domnului și să facă ispășire pentru altar. Să ia din sângele taurului și din sângele țapului și să‑l pună pe coarnele altarului de jur‑împrejur. 19Să stropească de șapte ori din sânge pe altar, cu degetul lui, și să‑l curățească și să‑l sfințească19 Vezi nota de la Lev. 8:10. astfel de necurățiile fiilor lui Israel.
20După ce va termina de făcut ispășirea pentru Locul Sfânt, pentru Cortul Întâlnirii și pentru altar, să aducă țapul cel viu. 21Aaron să‑și pună mâinile pe capul țapului viu și să mărturisească toate nelegiuirile fiilor lui Israel, toate fărădelegile lor și toate păcatele lor, punându‑le pe capul țapului și izgonindu‑l pe acesta departe în pustie, printr‑un om care va avea această însărcinare. 22Astfel, țapul va purta asupra lui toate nelegiuirile lor într‑un loc pustiu; țapului i se va da drumul în pustie.
23Apoi Aaron să intre în Cortul Întâlnirii, să se dezbrace de veșmintele de in, cu care se îmbrăcase când intrase în Locul Sfânt, și să le lase acolo. 24Să‑și scalde trupul în apă într‑un loc sfânt și să se îmbrace cu veșmintele sale. Apoi să iasă și să jertfească atât arderea‑de‑tot pentru el, cât și arderea‑de‑tot pentru popor, făcând ispășire pentru el și pentru popor. 25Grăsimea jertfei pentru păcat s‑o ardă pe altar.
26Cel ce va da drumul țapului pentru Azazel să‑și spele hainele și să‑și scalde trupul în apă; apoi să vină în tabără. 27Taurul jertfei pentru păcat și țapul jertfei pentru păcat, al căror sânge a fost adus pentru a se face ispășire în Locul Sfânt, să fie scoși în afara taberei. Pielea, carnea și balega să le fie arse în foc. 28Cel care le va arde să‑și spele hainele și să‑și scalde trupul în apă; după aceea să vină în tabără.
29Aceasta să fie o hotărâre veșnică pentru voi: în a zecea zi a lunii a șaptea29 Luna Tișri, septembrie-octombrie. să vă smeriți sufletele29, 31 Sau: să postiți. și să nu faceți nicio lucrare, nici voi, nici băștinașul și nici străinul care locuiește în mijlocul vostru. 30Pentru că în ziua aceasta se va face ispășire pentru voi ca să fiți curățiți; astfel veți fi curățiți înaintea Domnului de toate păcatele voastre. 31Este Sabatul, o zi de odihnă31 Expresia ebraică șabbat șabbaton. Vezi nota de la Ex. 16:23. pentru voi în care să vă smeriți sufletele; aceasta este o hotărâre veșnică. 32Preotul care va fi uns și sfințit ca preot în locul tatălui său va trebui să facă ispășire îmbrăcat în veșmintele de in, veșmintele sfinte. 33Să facă ispășire pentru Locul Preasfânt, să facă ispășire pentru Cortul Întâlnirii și pentru altar, să facă ispășire pentru preoți și pentru tot poporul din adunare.
34Aceasta să fie o hotărâre veșnică pentru voi: să se facă ispășire pentru fiii lui Israel o singură dată pe an, pentru toate păcatele lor.“
Și Moise a făcut așa cum i‑a poruncit Domnul.
