1Mens Jojakim var konge, besatte kong Nebukadnezar af Babylonien Juda, og i tre år var Jojakim tvunget til at betale skat til ham. Derefter gjorde han oprør. 2Da sendte Herren kaldæiske, aramæiske, moabitiske og ammonitiske røverbander ind i landet for at ødelægge det, i overensstemmelse med, hvad han havde sagt gennem sine profeter. 3-4Det skete efter Herrens befaling, for han havde besluttet at udslette Juda som følge af Manasses store synder og den massakre, han havde iværksat i Jerusalem. Det ville Herren ikke tilgive.
5Jojakims øvrige liv og virke er beskrevet i Judas kongers krønikebog. 6Da han døde, blev hans søn Jojakin konge i hans sted.
7Egypterkongen og hans hær blev aldrig mere en trussel for Juda, for Babylonien havde overtaget kontrollen over hele det område, som før lå under Egyptens kontrol, lige fra Egyptens Bæk mod syd til Eufratfloden mod nord.24,7 Altså det samme område, som Herren havde lovet Israels folk (1.Mos. 15,18), og som de også opnåede kontrol over, da Davidsriget havde sin største udbredelse under kong Salomon (1.Kong. 5,1 og 2.Krøn. 9,26).
Kong Jojakin af Juda
8Jojakin var 18 år gammel, da han blev konge, og han regerede i Jerusalem i tre måneder. Hans mor hed Nehushta og var datter af Elnatan fra Jerusalem. 9Han gjorde, hvad der var ondt i Herrens øjne, ganske som sin far, Jojakim.
10Kong Nebukadnezars hær kom og belejrede Jerusalem. 11Den babyloniske konge var personligt til stede under belejringen, 12og kong Jojakin overgav sig sammen med alle sine ledende embedsmænd og enkedronningen, hvorefter de blev ført til Babylon som fanger. Det skete i babylonierkongens ottende regeringsår.
13Babylonierne bortførte også alle tempelskattene og værdierne i det kongelige palads, og de fjernede alle de genstande af guld, som kong Salomon efter Herrens anvisning havde ladet lave til templet. 14Kong Nebukadnezar tog desuden 10.000 krigsfanger med sig fra Jerusalem, byens ledere, officererne og soldaterne, kunsthåndværkerne og smedene. Kun de fattigste og dårligst stillede lod han blive tilbage i Jerusalem.
15Nebukadnezar tog altså kong Jojakin, hans koner, hans embedsmænd, de ledende mænd og enkedronningen med sig til Babylon. 16Derudover tog han 7000 soldater og 1000 kunsthåndværkere og smede. 17Så udpegede han Jojakins farbror Mattanja til konge i stedet for Jojakin, men han ændrede Mattanjas navn til Zidkija.
Kong Zidkija af Juda
18Zidkija var 21 år gammel, da han blev konge, og han regerede i Jerusalem i 11 år. Hans mor hed Hamutal, og var datter af Jirmeja fra byen Libna. 19Han gjorde, hvad der var ondt i Herrens øjne, ligesom Jojakim havde gjort.
20Til sidst var Jerusalems og Judas oprør og ugudelighed blevet så voldsom, at Herren var nødt til at straffe dem og sende dem i eksil.
Jerusalems fald. Templets ødelæggelse. Juda i eksil
Det varede ikke længe, før Zidkija gjorde oprør imod den babyloniske konge.
1În zilele lui Iehoiachim, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, s‑a suit împotriva acestuia și Iehoiachim i‑a fost vasal timp de trei ani. Dar apoi s‑a răzgândit și s‑a răsculat împotriva lui. 2Domnul a trimis împotriva lui Iehoiachim cete de caldeeni2 Babilonieni., de aramei, de moabiți și de fii ai lui Amon. El le‑a trimis împotriva lui Iuda, pentru a o distruge, după Cuvântul Domnului pe care‑l rostise prin robii Săi, profeții. 3Lucrul acesta s‑a întâmplat numai după porunca Domnului și pentru a îndepărta pe Iuda din prezența Lui, din cauza tuturor păcatelor săvârșite de Manase 4și din cauza sângelui nevinovat pe care‑l vărsase. El a umplut Ierusalimul de sânge nevinovat și de aceea Domnul n‑a vrut să‑l ierte.
5Celelalte fapte ale lui Iehoiachim și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? 6Iehoiachim a adormit alături de părinții săi, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoiachin.
7Regele Egiptului n‑a mai ieșit din țara lui, căci împăratul Babilonului luase tot ce aparținea regelui Egiptului, de la Râul Egiptului7 Modernul Wadi el‑Arish, în NE Sinaiului, sau chiar brațul răsăritean al Deltei Nilului. până la râul Eufrat.7 În urma bătăliei decisive de la Carchemiș (605 î.Cr.), armatele asiriene și egiptene au fost înfrânte definitiv, egiptenii fiind obligați să se retragă în Egipt.
Domnia lui Iehoiachin peste Iuda
(2 Cron. 36:9-10)
8Iehoiachin era în vârstă de optsprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Nehușta și era fiica lui Elnatan din Ierusalim. 9El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuse și tatăl său.
10În vremea aceea, slujitorii lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s‑au suit împotriva Ierusalimului și au asediat cetatea. 11Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit înaintea cetății în timp ce slujitorii lui o asediau. 12Iehoiachin, regele lui Iuda, s‑a predat împăratului Babilonului împreună cu mama sa, slujitorii săi, conducătorii săi și demnitarii săi. Împăratul Babilonului l‑a luat prizonier în al optulea an al domniei sale.
13Nebucadnețar a luat de acolo toate comorile Templului Domnului și toate comorile palatului regelui. El a înlăturat13 Lit.: a tăiat. toate obiectele de aur, pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, în Casa Domnului, întocmai cum a spus Domnul. 14I‑a dus în captivitate pe toți locuitorii Ierusalimului: pe toți conducătorii și pe toți războinicii viteji, în număr de zece mii de prizonieri, pe toți tâmplarii și pe toți fierarii; n‑a mai rămas decât poporul sărac al țării.
15L‑a dus pe Iehoiachin în captivitate la Babilon și a mai dus în captivitate, din Ierusalim la Babilon, pe mama regelui, soțiile regelui, pe demnitarii săi, pe nobilii țării, 16precum și șapte mii de războinici, toți numai oameni viteji și potriviți pentru război, și o mie de tâmplari și fierari. Împăratul Babilonului i‑a dus în captivitate la Babilon. 17În locul lui Iehoiachin, împăratul Babilonului l‑a făcut rege pe Matania, unchiul acestuia, și i‑a schimbat numele în Zedechia.
Domnia lui Zedechia peste Iuda
(2 Cron. 36:11-20; Ier. 39:1-10; 52:1-27)
18Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna. 19El a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot așa cum făcuse și Iehoiachim. 20Din cauza mâniei Domnului s‑au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim și în Iuda, pe care, în cele din urmă, le‑a izgonit din prezența Sa.
Zedechia s‑a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
