Romains 2 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Romains 2:1-29

Celui qui condamne les autres se condamne lui-même

1Toi donc, qui que tu sois, qui condamnes autrui, tu n’as aucune excuse, car en condamnant les autres, tu te condamnes toi-même, puisque toi qui les condamnes, tu te conduis comme eux. 2Or, nous savons que le jugement de Dieu contre ceux qui agissent ainsi est conforme à la vérité.

3T’imaginerais-tu, toi qui condamnes ceux qui commettent de tels actes, et qui te comportes comme eux, que tu vas échapper à la condamnation divine ? 4Ou alors, méprises-tu les trésors de bonté, de patience et de générosité déployés par Dieu, sans te rendre compte que sa bonté veut t’amener à changer2.4 Autres traductions : à te repentir ou à changer d’attitude ou à changer de comportement. ?

5Par ton entêtement et ton refus de changer, tu te prépares un châtiment d’autant plus grand pour le jour où se manifesteront la colère et le juste jugement de Dieu.

6Ce jour-là, il donnera à chacun ce que lui auront valu ses actes2.6 Ps 62.13..

7Ceux qui, en pratiquant le bien avec persévérance, cherchent la gloire à venir, l’honneur et l’immortalité, recevront de lui la vie éternelle2.7 Dans les v. 7-8, Paul explicite le principe de la Loi qu’il a énoncé au v. 6.. 8Mais, à ceux qui, par ambition personnelle2.8 Ou : par esprit de contestation, ou de rivalité., repoussent la vérité et cèdent à l’injustice, Dieu réserve sa colère et sa fureur.

9Oui, la souffrance et l’angoisse attendent tout homme qui pratique le mal, le Juif en premier lieu et aussi le non-Juif.

10Mais la gloire à venir, l’honneur et la paix seront accordés à celui qui pratique le bien, quel qu’il soit, d’abord le Juif et aussi le non-Juif, 11car Dieu ne fait pas de favoritisme.

12Ceux qui ont péché sans avoir eu connaissance de la Loi de Moïse périront sans qu’elle intervienne dans leur jugement. Mais ceux qui ont péché alors qu’ils étaient soumis au régime de la Loi seront jugés conformément à la Loi. 13Car ce ne sont pas ceux qui se contentent d’écouter la lecture de la Loi qui seront justes aux yeux de Dieu. Non, seuls ceux qui appliquent la Loi sont considérés comme justes.

14En effet, lorsque les païens qui n’ont pas la Loi de Moïse accomplissent naturellement ce que demande cette Loi, ils se tiennent lieu de loi à eux-mêmes, alors qu’ils n’ont pas la Loi. 15Ils démontrent par leur comportement que les œuvres demandées par la Loi sont inscrites dans leur cœur. Leur conscience en témoigne également, ainsi que les raisonnements par lesquels ils s’accusent ou s’excusent les uns les autres2.15 Autre traduction : ils s’accusent ou s’excusent eux-mêmes.. 16Tout cela paraîtra le jour2.16 Tout cela paraîtra le jour. Autre traduction : Ils anticipent de la sorte sur le jour. où, conformément à l’Evangile que j’annonce, Dieu jugera par Jésus-Christ tout ce que les hommes ont caché.

Les Juifs sont coupables devant Dieu

17Eh bien, toi qui te donnes le nom de Juif, tu te reposes sur la Loi, tu fais de Dieu ton sujet de fierté2.17 Cf. Ps 34.3., 18tu connais sa volonté, tu juges de ce qui est le meilleur parce que tu es instruit par la Loi. 19Tu es certain d’être le guide des aveugles, la lumière de ceux qui errent dans les ténèbres, 20l’éducateur des insensés, l’enseignant des ignorants, tout cela sous prétexte que tu as dans la Loi l’expression parfaite de la connaissance et de la vérité. 21Toi donc, qui enseignes les autres, tu ne t’enseignes pas toi-même. Tu prêches aux autres de ne pas voler, et tu voles ! 22Tu dis de ne pas commettre d’adultère, et tu commets l’adultère ! Tu as les idoles en horreur, et tu commets des sacrilèges2.22 Autre traduction : tu en fais le trafic. Certains Juifs collectionnaient ou revendaient des idoles et des objets volés dans les temples païens – contrairement aux exigences de la Loi (Dt 7.25). ! 23Tu es fier de posséder la Loi, mais tu déshonores Dieu en y désobéissant ! 24Et ainsi, comme le dit l’Ecriture, à cause de vous, Juifs, le nom de Dieu est outragé parmi les païens2.24 Es 52.5 cité selon l’ancienne version grecque..

25Assurément, être circoncis a un sens – à condition d’appliquer la Loi. Mais, si tu désobéis à la Loi, être circoncis n’a pas plus de valeur que d’être incirconcis.

26Mais si l’incirconcis accomplit ce que la Loi définit comme juste, cet incirconcis ne sera-t-il pas considéré comme un circoncis ?

27Et cet homme qui accomplit la Loi sans être physiquement circoncis ne va-t-il pas te condamner, toi qui désobéis à la Loi tout en possédant les Ecritures et la circoncision ?

28Car ce n’est pas ce qui est visible qui fait le Juif, ni la marque visible dans la chair qui fait la circoncision, 29mais ce qui fait le Juif c’est ce qui est intérieur, et la vraie circoncision est celle que l’Esprit opère dans le cœur et non celle que l’on pratique en obéissant à la lettre de la Loi.

Tel est le Juif qui reçoit sa louange, non des hommes, mais de Dieu.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Romanos 2:1-29

Taita Diosca juchachina cajpitajmi juchachinga

1Chaimanta, canca pi cashpapish, mana canlla alli ricuri tucunguichu. Shujtajllata juchachishpaca, can juchachishca runallapitajmi canllataj mana alli cashcata ricucungui. Can juchachishca runa shinallatajmari causangui. 2Chashna millaillapi causajcunataca, Taita Diostaj juchachishpa llaquichinataj cashcataca yachanchijmi. 3Canpish can juchachishca runacuna shinallatajmi rurashpa causangui. Chashna cashca jahuaca, ¿‘Taita Dios juchachishpa llaquichinamantaca, quishpirishami’ yuyanguichari? 4Taita Diosca alli cashpaca, mana utca pʼiñarij cashpamari, ima laya cajpipish mana utca llaquichin. Mana cashpaca chaitachu, ¿yangapi churangui? Diospajman cutirichun yuyachisha nishpalla, canta chashna shuyacushcataca, ¿manachu yachangui?

5Pai shuyacujpipish canca rumi shungu cashpami Diospajmanca manataj cutiringui. Chashnami Taita Dios pʼiñari punlla, llaquichinataj cajpi llaquichichunca, ashtahuan ashtahuan paita pʼiñachicungui. 6Chaipimi Diosca, tucuicunaman imallata rurashcamantaca, japina cashcatataj cunga. 7Tucui causaipi allita rurashpa, Dios sumajyachishca canata, jatun nishca canata, huiñai causaita mashcajcunamanca, huiñai causaitami cunga. 8Chashna cajpipish pʼiñanacushpalla purijcunata, cashcatataj huillashcatapish mana caźushpa, mana rurana cashcata rurajcunataca, Diosca jatunta pʼiñarishpami, juchachishpa, jatun llaquiman cachanga. 9Millaita rurajcunataca tucuicunatami judiocunataraj, griegocunatapish jatun llaquipish, jatun manchaipish japinga. 10Ashtahuanpish allita rurajcunataca, judiocunataraj, griegocunatapish tucuicunatami Diosca sumajyachinga, jatunyachinga, sumaj causaitapish cunga. 11Taita Diosca, mana pipaj ñahuita ricushpalla imatapish ningachu.

12Moisés Mandashcata mana yachashpa millaita rurajcunaca, chai Mandashcahuan mana juchachishca cashpapish, chingaringallatajmi. Chai Mandashcata yachashca jahua millaita rurajcunatacarin, chai Mandashcallatajmi juchachinga. 13Mandashcata uyashcallamantaca, Taita Diospaj ñaupajpica, mana ima juchachina illajcuna tucunchu. Ashtahuanpish Mandashcapi nishcata rurajcunatamari, Diosca ima juchachina illajta ruran. 14Mana israelcunaca, chai Mandashcata mana yachashpapish paicunapaj yuyaimanta, chai Mandashcapi nishca shinata rurashpaca, paicunallatajmi quiquin mandashca tucun. 15Mandashcapi nishca shina causashpami, chai mandashcataca shungupi quillcashcata ricuchin. Paicunapaj quiquin yuyaillatajmi, chaitaca huillan. Shinallataj paicunapaj yuyaicunallatajmi, mana alli nishpa juchachinga, mana cashpaca mitsanga. 16Ñuca huillacuj alli huillaipi nicuj shinallataj, tucui runacuna pacalla rurashcacunatapish Taita Dios Jesucristohuan ricuchi punllami chashna canga.

Mandashcata charishcamantami israelcunaca jatun tucushca

17Riqui, canca, “Judiomi cani” niringuimi, “Mandashcata charinimi, Diosta charinimi” nishpami jatun tucungui. 18Diospaj munaitapish allimi yachangui. Mandashcata yachashcamanta ashtahuan allita agllanatapish yachajmi cangui. 19Chashnallataj: “Ñahui mana ricujcunata alli pushajmi cani, amsapi cajcunata achijyachij luzmi cani. 20Imata mana yachajcunatapish, huahua shinacunatapish yachachijmi cani” niringuimi. Yachana cashcatataj Diosmanta yachachij Mandashcacunata charishpami, chashnaca yuyangui. 21Canca, shujtajcunata yachachij cashpapish, ¿ima nishpataj canllatajca mana yachachiringuiari? Canca, “Mana shuhuanachu” nishpapish, ¿ima nishpataj shuhuanguiari? 22Canca, “Mana huainayanachu” nishpapish, ¿ima nishpataj huainayanguiari? Rurashcalla dioscunata pʼiñashpapish, ¿ima nishpataj chai dioscunapaj huasimanta imatapish shuhuanguiari? 23Mandashcata charishcamanta jatun tucushpapish, canca, ¿ima nishpataj chai Mandashcata pʼaquishpa, Taita Diostaca pingachinguiari? 24Chaimantami Dios Quillcachishcapica: “Cancunamantami mana israelcunaca, Taita Diospaj shutitaca cʼamincuna” nicun.

25Mandashcata can caźujllapimi, can charishca aicha punta carata pʼitichishcapish alli. Ashtahuanpish Mandashcata mana caźujpica, cambaj aicha punta carata pʼitichishcapish mana rurashca shinallatajmi. 26Maijanpish, aicha punta carata mana pʼitichishca cashpapish, Mandashcapi nishcacunata pajtachijpica, ¿manachu Diosca aicha punta carata pʼitishcata shinallatataj ricunga? 27Maijanpish paipaj aicha punta carata mana pʼitichishca cashpapish, Mandashcata pajtachishpaca, paimi cantaca pingachinga. Canca quillcashca Mandashcata charishca jahua, aicha punta caratapish pʼitishca cashca jahuamari, Mandashcataca mana caźungui.

28Jahua shimillahuan “Judiomari cani” nijca, mana judiotajchu. Paipaj aicha punta carata pʼitichishcapish, mana rurashca shinallatajmi. 29Ashtahuanpish ucu shungupitaj aicha punta carata pʼitishca shina cajmi, judiotajca. Chaitaca, quillcashca Mandashcaca mana rurai tucunchu, Diospaj Espiritullami ruran. Chashna rurashcataca, mana runacunaca alli ninchu, ashtahuanpish Taita Diosmari alli nin.