Mon Dieu, délivre-moi !
1Au chef de chœur. Sur la mélodie de « Ne détruis pas ! ». Cantique59.1 Signification incertaine. composé par David, lorsque Saül envoya cerner sa maison pour le faire mourir59.1 Voir 1 S 19.11-13..
2O mon Dieu ! délivre-moi ╵de mes ennemis !
Mets-moi à l’abri sur les hauteurs ╵hors de portée de mes agresseurs.
3Délivre-moi de ces gens ╵aux agissements iniques,
et viens me sauver ╵de ces hommes sanguinaires !
4Car les voici qui me guettent,
des hommes cruels ╵contre moi complotent
sans que j’aie commis de faute, ╵sans que j’aie péché, ╵Eternel.
5Sans que j’aie fait aucun mal, ╵voici qu’ils accourent, ╵et qu’ils se préparent.
Réveille-toi, viens à moi ╵et regarde !
6Eternel, ╵ô Dieu des armées célestes, ╵toi, Dieu d’Israël,
interviens ╵pour punir tous ces païens !
N’aie pas de pitié ╵pour ces traîtres malfaisants.
Pause
7Le soir, ils reviennent, ╵en grondant comme des chiens59.7 Il faut penser aux chiens sauvages qui, en Orient, rôdent par bandes aux abords des villes, à la recherche de nourriture.,
rôdant autour de la ville.
8Ils ont la bave à la bouche,
leurs propos sont des épées.
Ils se disent : ╵« Qui peut nous entendre ? »
9Mais toi, Eternel, ╵tu ris de ces gens,
tu te moques ╵de tous ces païens.
10Toi qui es ma force, ╵c’est vers toi que je regarde.
Oui, Dieu est ma forteresse.
11Dieu qui m’aime ╵viendra au-devant de moi59.11 Autres traductions : Dieu viendra vers moi avec son amour, ou : Dieu fera venir son amour vers moi.,
Dieu m’offrira en spectacle ╵tous mes ennemis.
12Ne les extermine pas59.12 Si Dieu les punissait par une destruction soudaine, ils seraient vite oubliés. Leur châtiment doit servir d’avertissement au peuple., ╵de peur que mon peuple oublie,
mais, par ta puissance, ╵secoue-les, renverse-les,
toi qui es Seigneur, ╵notre bouclier.
13Toutes leurs paroles ╵ne sont que péché.
Qu’ils soient pris au piège ╵de leur propre orgueil,
pour tous leurs mensonges ╵et pour leurs malédictions !
14Détruis-les dans ta colère, ╵détruis-les, qu’ils ne soient plus !
Alors on saura ╵que Dieu règne sur Jacob,
jusqu’aux confins de la terre !
Pause
15Le soir, ils reviennent, ╵en grondant comme des chiens,
rôdant autour de la ville ;
16çà et là, ils errent ╵en quête de proie.
S’ils ne sont pas rassasiés, ╵ils y passeront la nuit.
17Moi, je chanterai ta force
et, dès le matin, ╵j’acclamerai ton amour,
car tu es pour moi ╵une forteresse,
tu es mon refuge ╵quand je suis dans la détresse !
18Je veux donc te célébrer ╵par mes chants, ╵toi qui es ma force.
Oui, Dieu est ma forteresse : ╵c’est un Dieu qui m’aime.
Psalmul 59
Pentru dirijor. De cântat ca și „Nu distruge!“ Al lui David. Un mihtamTitlu. Vezi Ps. 16. compus pe vremea când Saul a trimis să‑i supravegheze casa acestuia, ca să‑l omoare.
1Dumnezeul meu, scapă‑mă de dușmanii mei,
ocrotește‑mă de cei ce s‑au ridicat împotriva mea!
2Scapă‑mă de cei ce săvârșesc nelegiuirea,
izbăvește‑mă de oamenii însetați de sânge!
3Căci iată‑i cum îmi pândesc sufletul!
Niște oameni puternici uneltesc împotriva mea,
însă nu pentru fărădelegea mea, și nici pentru păcatul meu, Doamne!
4Fără să am vreo vină, ei sunt pregătiți să mă atace.
Ridică‑Te să vii în întâmpinarea mea și privește!
5Tu, Doamne, Dumnezeul Oștirilor,
Dumnezeul lui Israel,
trezește‑Te să pedepsești toate neamurile!
Nu arăta bunăvoință față de niciunul din acești trădători nelegiuiți. Selah
6Se întorc seara,
urlă ca un câine
și dau târcoale cetății.
7Iată, ei răbufnesc cu gurile lor;
pe buzele lor sunt săbii;
căci zic: „Cine aude?“
8Dar Tu, Doamne, râzi de ei,
îți bați joc de toate neamurile.
9Tăria mea, pe Tine Te aștept,
căci Dumnezeu este întăritura mea!
10Dumnezeu, Care este îndurător cu mine, merge înaintea mea,
Dumnezeu îmi descoperă pândarii.
11Nu‑i ucide,
ca nu cumva poporul meu să uite!
Fă‑i să rătăcească, prin puterea Ta,
și doboară‑i, Stăpâne, Scutul nostru!
12Păcatul gurii lor este cuvântul buzelor lor.
Să fie prinși în propria lor mândrie!
Să fie prinși de blestemul și minciuna pe care le rostesc!
13Mistuiește‑i cu mânie, mistuiește‑i și să nu mai fie!
Fă‑i să știe că Dumnezeu stăpânește în Iacov
și până la marginile pământului. Selah
14Se întorc seara, urlă ca un câine
și dau târcoale cetății.
15Ei rătăcesc după mâncare;
dacă nu se satură, rămân peste noapte acolo.
16Eu însă voi cânta tăria Ta,
dimineața voi striga cu bucurie despre îndurarea Ta,
căci Tu mi‑ai fost întăritură
și adăpost în ziua necazului meu.
17Tăria mea, voi cânta spre lauda Ta,
căci Dumnezeu este întăritura mea,
Dumnezeul Care este îndurător cu mine!
