Marc 12 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Marc 12:1-44

La culpabilité des chefs religieux juifs

(Mt 21.33-46 ; Lc 20.9-19)

1Puis il se mit à leur parler en utilisant des paraboles : Un homme planta une vigne, l’entoura d’une haie, creusa un pressoir, et bâtit une tour de guet12.1 Es 5.1-2.. Après cela, il la loua à des vignerons et partit en voyage. 2Au moment des vendanges il envoya un de ses serviteurs aux vignerons pour recevoir la part du produit de sa vigne qui lui revenait. 3Mais ceux-ci se précipitèrent sur ce serviteur, le rouèrent de coups et le renvoyèrent les mains vides. 4Alors le propriétaire leur envoya un deuxième serviteur : celui-là, ils le frappèrent à la tête et le couvrirent d’insultes. 5Le maître leur en envoya un troisième, et celui-là, ils le tuèrent ; puis beaucoup d’autres, et ils battirent les uns et tuèrent les autres.

6Il ne lui restait plus, désormais, qu’une seule personne à envoyer : son fils bien-aimé. Il le leur envoya en dernier. Il se disait : « Pour mon fils au moins, ils auront du respect. » 7Mais les vignerons se dirent entre eux : « Voilà l’héritier ! Venez ! Tuons-le ! Et l’héritage sera à nous ! » 8Et ils se jetèrent sur lui, le tuèrent et traînèrent son cadavre hors du vignoble.

9Que va faire le propriétaire de la vigne ? Il viendra lui-même, fera exécuter les vignerons et confiera le soin de sa vigne à d’autres. 10N’avez-vous pas lu ces paroles de l’Ecriture :

11La pierre que les constructeursont rejetée

est devenue la pierre principale,la pierre d’angle.

C’est du Seigneurque cela est venu

et c’est un prodige à nos yeux12.11 Ps 118.22-23..

12Les chefs des prêtres, les spécialistes de la Loi et les responsables du peuple cherchaient un moyen d’arrêter Jésus. Mais ils avaient peur des réactions de la foule. En effet, ils avaient bien compris que c’était eux que Jésus visait par cette parabole. Ils le laissèrent donc, et se retirèrent.

Controverse sur l’impôt dû à César

(Mt 22.15-22 ; Lc 20.20-26)

13Cependant, ils lui envoyèrent une délégation de pharisiens et de membres du parti d’Hérode pour le prendre au piège de ses propres paroles. 14Ils vinrent lui dire : Maître, nous savons que tu dis la vérité et que tu ne te laisses influencer par personne, car tu ne regardes pas à la position sociale, mais tu enseignes en toute vérité la voie à suivre selon Dieu. Dis-nous : A-t-on, oui ou non, le droit de payer des impôts à César ?

15Mais Jésus, sachant combien ils étaient hypocrites, leur répondit : Pourquoi me tendez-vous un piège ? Apportez-moi une pièce d’argent, que je la voie !

16Ils lui en apportèrent une.

Alors il leur demanda : Cette effigie et cette inscription, de qui sont-elles ?

– De César.

17Alors Jésus leur dit : Rendez à César ce qui revient à César, et à Dieu ce qui revient à Dieu.

Ils en restèrent tout déconcertés.

Controverse sur la résurrection

(Mt 22.23-33 ; Lc 20.27-40)

18Des sadducéens vinrent aussi le trouver. Ils prétendent que les morts ne ressuscitent pas. Ils lui demandèrent : 19Maître, dans ses écrits, Moïse nous a laissé ce commandement : Si un homme meurt en laissant une femme mais sans avoir eu d’enfant, son frère devra épouser sa veuve et donner une descendance au défunt12.19 Dt 25.5.. 20Or, il y avait sept frères. L’aîné s’est marié et il est mort sans laisser de descendant. 21Le deuxième a épousé la veuve, puis il est décédé, lui aussi, sans avoir eu de descendant. Le troisième a fait de même. 22Et ainsi de suite. Bref, les sept sont morts sans laisser de descendance. La femme est restée la dernière, puis elle est morte. 23A la résurrection, quand ils ressusciteront tous, duquel d’entre eux sera-t-elle la femme ? Car tous les sept l’ont eue pour épouse.

24Jésus leur dit : Vous êtes dans l’erreur, et en voici la raison : vous ne connaissez pas les Ecritures, ni quelle est la puissance de Dieu. 25En effet, une fois ressuscités, les hommes et les femmes ne se marieront plus ; ils vivront comme les anges qui sont dans le ciel. 26Quant à la résurrection des morts, n’avez-vous jamais lu dans le livre de Moïse, lorsqu’il est question du buisson ardent, en quels termes Dieu lui a parlé ? Il lui a dit : Je suis le Dieu d’Abraham, le Dieu d’Isaac, le Dieu de Jacob12.26 Ex 3.6, 15.. 27Dieu n’est pas le Dieu des morts, mais le Dieu des vivants. Oui, vous êtes complètement dans l’erreur.

Le plus grand commandement

(Mt 22.34-40)

28Un des spécialistes de la Loi s’approcha de lui ; il avait entendu cette discussion et avait remarqué avec quel à-propos Jésus avait répondu. Il lui demanda : Quel est le commandement le plus important de tous ?

29Jésus répondit : Voici le commandement le plus important : Ecoute, Israël, le Seigneur est notre Dieu, il est le seul Dieu ; 30tu aimeras donc le Seigneur, ton Dieu, de tout ton cœur, de toute ton âme, de toute ta pensée et de toute ton énergie12.30 Dt 6.4-5.. 31Et voici celui qui vient en second rang : Tu aimeras ton prochain comme toi-même12.31 Lv 19.18.. Il n’y a pas de commandement plus important que ceux-là.

32– C’est bien, Maître, lui dit le spécialiste de la Loi, tu as dit vrai : il n’y a qu’un seul Dieu12.32 Dt 6.4., il n’y en a pas d’autre que lui12.32 Dt 4.35 ; Es 45.21. : 33l’aimer de tout son cœur, de toute son intelligence et de toute son énergie12.33 Dt 6.5., ainsi qu’aimer son prochain comme soi-même12.33 Lv 19.18., c’est bien plus important que tous les holocaustes12.33 Les holocaustes étaient les sacrifices les plus importants, dans lesquels les victimes étaient entièrement brûlées, c’est-à-dire entièrement consacrées à Dieu. et tous les sacrifices.

34Jésus, voyant qu’il avait répondu avec intelligence, lui dit : Tu n’es pas loin du royaume de Dieu.

Après cela, personne n’osa plus lui poser de question.

Controverse sur l’identité du Messie

(Mt 22.41-46 ; Lc 20.41-44)

35Pendant qu’il enseignait dans la cour du Temple, Jésus demanda : Comment les spécialistes de la Loi peuvent-ils dire que le Messie doit être un descendant de David ? 36David lui-même, inspiré par le Saint-Esprit, a déclaré :

Le Seigneur a dit à mon Seigneur :

Viens siéger à ma droite12.36 La droite du roi est la place d’honneur (Ps 45.10 ; 1 R 2.19).

jusqu’à ce que j’aie mistes ennemisà terre sous tes pieds12.36 Ps 110.1..

37Si donc David lui-même appelle le Messie « Seigneur », comment celui-ci peut-il être son descendant ?

Il y avait là une foule nombreuse qui écoutait Jésus avec un vif plaisir.

La condamnation des spécialistes de la Loi

(Mt 23.1-12 ; Lc 20.45-47)

38Il disait dans son enseignement : Gardez-vous des spécialistes de la Loi : ils aiment à parader en costume de cérémonie, à être salués sur les places publiques, 39à avoir les sièges d’honneur dans les synagogues et les meilleures places dans les banquets. 40Mais ils dépouillent les veuves de leurs biens, tout en faisant de longues prières pour l’apparence. Leur condamnation n’en sera que plus sévère.

La vraie générosité

(Lc 21.1-4)

41Puis Jésus s’assit en face du tronc ; il observait ceux qui y déposaient de l’argent. Beaucoup de riches y avaient déjà déposé de fortes sommes quand arriva une pauvre veuve 42qui déposa deux petites pièces, une somme minime.

43Alors Jésus appela ses disciples et leur dit : Vraiment, je vous l’assure, cette pauvre veuve a donné bien plus que tous ceux qui ont mis de l’argent dans le tronc. 44Car tous les autres ont seulement donné de leur superflu, mais elle, dans sa pauvreté, elle a donné tout ce qu’elle possédait, tout ce qu’elle avait pour vivre.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 12:1-44

Chagrata mingai tucuj runacunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 21:33-46; Luc 20:9-19)

1Jesusca, yuyachij parlota parlashpami, cashna yachachi callarirca: «Shuj runami paipaj allpapi uvasta tarpushpaca, muyundijta pircarca. Shinallataj uvasta capina tanquetapish, tucui chagrata chapangapaj torretapishmi rurarca. Chai qʼuipaca, shuj chacarerocunaman mingashpa, caru llajtaman rircallami. 2Uvasta pallana punllacuna pajtajpimi, pai japina cashcata chaupimuchun chagrajcunapajman shuj servijta cacharca. 3Ashtahuanpish chai servij runataca, japishcahuan macashpami, chushaj maquillata tigrachishpa cacharcacuna. 4Cutinllataj shujtaj servijta cachajpica, paitapish rumicunahuan umata pʼaquishpami, pinganayajta cʼamishpa cacharcacuna. 5Cutin shujtajta cachajpicarin, japishpa huañuchircacunami. Chai qʼuipaca, shujtaj achcacunata cachajpipish, shujcunataca macarcacunami, shujcunataca huañuchircacunami. 6Tucuicunapaj qʼuipaca, paipaj shujlla cʼuyashca churitami, cachana tucurca: “Ñuca churitatajca manchangacunami” nishpami, paita cacharca. 7Ashtahuanpish chagrajcunaca, paicunapuralla tandanacushpami: “Cai tucuitaca paimari japinga, pai japina cashcataca ñucanchij tucuita japingapaj, cʼamachij huañuchishunchij” ninacurcacunami. 8Chashna nishpaca, japishcahuan huañuchishpami, chagramanta llujshichishpa canllaman shitarcacuna.

9Chashna ruraj runacunataca: ¿Chagrayujca imatashi ruranga? Chaicunataca tucuicunata huañuchishpami, paipaj chagrataca shujtajcunaman cunga.

10¿Cashna quillcashcataca manachu reźashcanguichij?

“Huasichijcuna shitashca Rumillatajmi,

huasichinapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca.

11Chaitaca, Mandaj Diosllatajmi chashna rurashca.

Chaica ñucanchijpajca, tucuimanta yalli sumajmari ricurin”» nircami.

12Chai yuyachij parlohuanca, paicunallatataj nicushcata yuyaita japishpami, huañuchingapaj japinata yuyarcacuna. Ashtahuanpish tandanacushca gentecunata manchashcamantami, saquishpa rircallacuna.

Cesarpajtaca Cesarman, Diospajtaca Diosman cuichij

(Mat 22:15-22; Luc 20:20-26)

13Chai qʼuipaca fariseocunamantapish, Herodesta catijcunamantapish huaquincunatami, Jesusta tapuchun cacharcacuna. Mana allita nijpica, chaillahuantaj juchachingapajmi, tapuj tucuchun cacharcacuna. 14Paicuna shamushpami:

—Yachachij, quiquinca mana manchashpa imatapish cashcata, alli yachachij cashcataca yachanchijmi. Chaimantami, mana pipaj ñahuita ricushpalla, ashtahuanpish Diospaj Ñantaca, cashcatataj yachachingui. ¿Quiquinca imatataj ningui, Cesarman impuestota cunaca allichu, manachu alli? ¿Cunachu canchij, manachu cuna canchij?— nishpa tapurcacuna.

15Ashtahuanpish Jesusca, jayaj shunguhuan chashna tapucujta yachashpami:

—¿Ima nishpataj pandachisha ninguichij? Ricungapaj shuj cullquita apamuichij— nirca.

16Shuj cullquita apamujpi:

—¿Caipica pipaj ñahuitaj, pipaj quillcataj tiyacun?— nishpa Jesús tapujpica, paicunaca:

—Cesarpajmi— nircacunami.

17—Shinashpaca, Cesarpajtaca Cesarman cuichij, Taita Diospajtaca Taita Diosman cuichij— nishpa Jesús cutichijpica, achcatami mancharircacuna.

‘¿Huañushcacunaca causaringachu?’ nishpami tapushcacuna

(Mat 22:23-33; Luc 20:27-40)

18Chai qʼuipami, ‘Huañushcacunaca mana causaringachu’ nij saduceocuna Jesuspajman shamushpaca, cashna tapurcacuna:

19—Moisesca, cashna nishpamari quillcashpa saquishca: “Huauquicunayuj maijan runa, manaraj huahuata charishpa huañungachari. Saquirij huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huahuacunata charichun. Chai huahuacunaca, huañuj huauquipaj huahuacunami canga” nishcami. 20Ñucanchijpurapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Punta huauqui caźarashpami, manaraj huahuacunata charishpa huañurca. 21Saquirij huarmihuan qʼuipa huauqui caźarashpapish, manaraj huahuacunata charishpallatajmi huañurca. Cati huauquicunapish chai huarmihuan caźarashpaca, chashnallatajmi tucurca. 22Tucui canchis huauquindij huashan chai huarmihuan caźarashpaca, maijanpish huahuacunata mana charircachu. Chai qʼuipaca, chai huarmipish huañurcami. 23Huañushcacuna causari punllapi chai huauquindijcuna causarishpaca, ¿maijanshi chai huarmitaca japinga? Tucui canchistajmari, chai huarmihuan caźararcacuna— nircacunami.

24Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:

—Cancunaca, Dios Quillcachishcapi ima nishcatapish, Taita Dios tucuita rurai tucushcatapish mana yachashpami pandaricunguichij. 25Huañushcacunapaj chaupimanta causarimui punllapica, mana caźarangacunachu, mana caźarachingacunachu. Paicunaca, jahua pacha angelcuna shinami canga. 26Huañushcacuna causarinamantaca, Taita Diosllatajmi zarza yura rupacunmanta rimashpa cashna nishca: “Ñucaca Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Taita Diosmi cani” nishcami. ¿Manachu chaitaca, Moisespaj Librollapitaj reźashcanguichij? 27Chaita ricujpica, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, ashtahuanpish causajcunapaj Diosmi. Chaitami cancunaca, achcata pandaricunguichij— nircami.

Ashtahuan jatun mandashcaca Diosta cʼuyanami

(Mat 22:34-40)

28Mandashcata yachachijcunapuramanta shujmi, paicuna parlanacucujtapish, Jesús alli cutichijtapish uyarca. Chaimantami Paipajman cʼuchuyashpaca:

—¿Mandashcacunamantaca maijantaj tucuita yallica?— nishpa tapurca.

29Jesusca, cashna nishpami cutichirca:

—Tucui mandashcacunamanta yallica caimari: “Uyaichij israelcuna, ñucanchijta Mandaj Diosca, Paillami Mandaj can. 30Canta Mandaj Diostaca tucui shunguhuan, tucui almahuan, tucui yuyaihuan, tucui fuerzahuanpish cʼuyangui” ninmi. Caimi, tucui mandashcacunamanta yalli. 31Cai mandashcapaj cati cajpish, caiman rijchajllatajmi. Chaipish: “Can quiquinta cʼuyarij shinallataj shujtajcunatapish cʼuyangui” ninmi. Cai ishqui mandashcacunamanta yallica, mana tiyanchu— nircami.

32Chashna nijpimi, Mandashcata yachachijca cashna nirca:

—Allimi Yachachij, can nishcaca chashnatajmi: “Diosca Shujllami, Pai shina shujtajca mana tiyanchu.” 33Chashnallataj Pai Diosta tucui shunguhuan, tucui yuyaihuan, tucui almahuan, tucui fuerzahuan cʼuyanapish, shujtajcunata quiquinta cʼuyarij shinallataj cʼuyanapish animalcunata Diosman cushpa huañuchishpa rupachinata yalli allimari— nircami.

34Yachashcata alli yuyarishpa cutichijpimi, Jesusca:

—Canca, Taita Dios mandacunman yaicunapajca, mana carupichu cangui— nirca.

Chashna nijpica, pipish mana ashtahuan tapui tucurcachu.

Cristotaca Davidpish “Ñuca Apu” nishcami

(Mat 22:41-46; Luc 20:41-44)

35Diospaj huasipi Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, Cristotaca “Davidpaj Churimi” nincuna? 36Riquichij, jucha illaj Espíritu yuyaita cujpimi, Davidca:

“Mandaj Diosca, Ñucata Mandajtaca:

‘Canta pʼiñajcunata, Cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama,

Ñuca alli ladopi tiyarilla’ ninmi” nishca.

37Davidllatajmi, Paitaca:

“Ñuca Apu” nirca.

¿Shinashpaca, ima shinataj paipaj churi cangari?— nircami.

Chaipi caj tucui caishujcunaca, ‘Allimari yachachin’ nishpami, sumajta uyarcacuna.

Mandashcata yachachijcunata, fariseocunatami Jesusca sinchita juchachishca

(Mat 23:1-36; Luc 11:37-54; 20:45-47)

38Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—Mandashcata yachachijcunataca, pajta catinguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacujta churashpa purinatami munancuna. Plaza pambacunapipish, ‘¿Allillachu cangui?’ nichunpishmi munancuna. 39Tandanacuna huasicunapipish, micungapaj tandanacuicunapipish puntapi tiyarinallatami munancuna. 40Ashtahuancarin viuda huarmicunapaj huasicunatapish, quichushpa millpujcunami. Chashna cashpapish alli ricuringapajca, unaitami Diosta mañaj tucuncuna. Tucui chaimantaca, paicunami ashtahuan jatun llaquita japingacuna— nircami.

Shuj viudami Diospajca tucuicunata yalli churashca

(Luc 21:1-4)

41Jesusca, Diosman cullquita cushpa churana chʼimbapurapimi, gentecuna cullquita churajta ricushpa tiyacurca. Charijcunaca achcacunami, achcata churarcacuna. 42Ñapish shuj huajcha viuda shamushpaca, pai tucui charishca ishqui quillu cullquillatami churarca. 43Chaita ricushpami, Paipaj yachacujcunata cayashpaca, cashna nirca: «Mana nij tucunillachu, cai huajcha viudami, cullquita churanapica, tucui shujtajcunata yallita churan. 44Tucui caicunaca, puchushcallatami churarcacuna. Ashtahuanpish paica, huajcha cashpapish, pai causanapaj tucui charishcatamari churan» nircami.