Luc 4 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Luc 4:1-44

La tentation de Jésus

(Mt 4.1-11 ; Mc 1.12-13)

1Jésus, rempli de l’Esprit Saint, revint du Jourdain et l’Esprit le conduisit dans le désert 2où il fut tenté par le diable durant quarante jours. Il ne mangea rien durant ces jours-là, et, quand ils furent passés, il eut faim.

3Alors le diable lui dit : Si tu es le Fils de Dieu, ordonne donc à cette pierre de se changer en pain.

4Jésus lui répondit : Il est écrit :

L’homme ne vivra pas seulement de pain4.4 Dt 8.3..

5Le diable l’entraîna sur une hauteur, 6lui montra en un instant tous les royaumes de la terre et lui dit : Je te donnerai la domination universelle ainsi que les richesses et la gloire de ces royaumes. Car tout cela a été remis entre mes mains et je le donne à qui je veux. 7Si donc tu te prosternes devant moi, tout cela sera à toi.

8Jésus lui répondit : Il est écrit :

Tu adoreras le Seigneur, ton Dieu,

et c’est à lui seul que tu rendras un culte4.8 Dt 6.13..

9Le diable le conduisit ensuite à Jérusalem, le plaça tout en haut du Temple et lui dit : Si tu es le Fils de Dieu, jette-toi d’ici en bas, car il est écrit :

10Il donnera des ordresà ses anges à ton sujet,

pour qu’ils veillent sur toi,

11et encore :

Ils te porteront sur leurs mains

pour que ton pied ne heurte pas de pierre4.11 Ps 91.11-12..

12Jésus répondit : Il est aussi écrit :

Tu ne forceras pas la main au Seigneur, ton Dieu4.12 Dt 6.16..

13Lorsque le diable eut achevé de le soumettre à toutes sortes de tentations, il s’éloigna de lui jusqu’au temps fixé4.13 Autre traduction : jusqu’au moment propice..

Ministère de Jésus en Galilée

Jésus, le Serviteur choisi par Dieu

(Mt 4.12-17 ; Mc 1.14-15)

14Jésus, rempli de la puissance de l’Esprit, retourna en Galilée. Sa réputation se répandit dans toute la région. 15Il enseignait dans les synagogues et tous faisaient son éloge.

(Mt 13.53-58 ; Mc 6.1-6)

16Il se rendit aussi à Nazareth, où il avait été élevé, et il entra dans la synagogue le jour du sabbat, comme il en avait l’habitude. Il se leva pour faire la lecture biblique4.16 N’importe quel membre juif de l’assistance pouvait être appelé à faire la lecture des livres de l’Ancien Testament durant le culte de la synagogue., 17et on lui présenta le rouleau du prophète Esaïe. En déroulant le parchemin, il trouva le passage où il est écrit :

18L’Esprit du Seigneur est sur moi

car il m’a oint

pour annoncer une bonne nouvelle aux pauvres.

Il m’a envoyépour annoncer aux captifs la délivrance,

aux aveugles le recouvrement de la vue,

pour apporter la liberté aux opprimés

19et proclamer une année de faveur accordée par le Seigneur4.19 Es 61.1-2 cité selon l’ancienne version grecque..

20Il roula le livre, le rendit au servant et s’assit. Dans la synagogue, tous les yeux étaient braqués sur lui.

21– Aujourd’hui même, commença-t-il, pour vous qui l’entendez, cette prophétie de l’Ecriture est devenue réalité.

22Aucun de ses auditeurs ne restait indifférent : les paroles de grâce qu’il prononçait les étonnaient beaucoup. Aussi disaient-ils : N’est-il pas le fils de Joseph ?

23Alors il leur dit : Vous ne manquerez pas de m’appliquer ce dicton : « Médecin, guéris-toi toi-même » et vous me direz : « On nous a parlé de ce que tu as accompli à Capernaüm. Fais-en donc autant ici, dans ta propre ville ! » 24Et il ajouta : Vraiment, je vous l’assure : aucun prophète n’est bien accueilli dans sa patrie. 25Voici la vérité, je vous le déclare : il y avait beaucoup de veuves en Israël à l’époque d’Elie, quand, pendant trois ans et demi, il n’y a pas eu de pluie et qu’une grande famine a sévi dans tout le pays. 26Or, Elie n’a été envoyé vers aucune d’entre elles, mais vers une veuve qui vivait à Sarepta, dans le pays de Sidon4.26 1 R 17.9.. 27Il y avait aussi beaucoup de lépreux en Israël au temps du prophète Elisée. Et pourtant, aucun d’eux n’a été guéri. C’est le Syrien Naaman qui l’a été4.27 2 R 5.1-14..

28En entendant ces paroles, tous ceux qui étaient dans la synagogue se mirent en colère. 29Ils se levèrent, firent sortir Jésus de la ville, et le menèrent jusqu’au sommet de la montagne sur laquelle elle était bâtie, afin de le précipiter dans le vide. 30Mais il passa au milieu d’eux et s’en alla.

Exorcisme et guérisons à Capernaüm

(Mc 1.21-28)

31Il se rendit à Capernaüm, une autre ville de la Galilée. Il y enseignait les jours de sabbat. 32Ses auditeurs étaient profondément impressionnés par son enseignement, car il parlait avec autorité.

33Dans la synagogue se trouvait un homme sous l’emprise d’un esprit démoniaque et impur. Il se mit à crier d’une voix puissante : 34Ah ! Que nous veux-tu, Jésus de Nazareth ? Es-tu venu pour nous détruire4.34 Autre traduction : tu es venu pour nous détruire. ? Je sais qui tu es ! Tu es le Saint envoyé par Dieu !

35Mais, d’un ton sévère, Jésus lui ordonna : Tais-toi, et sors de cet homme !

Le démon jeta l’homme par terre, au milieu des assistants, et sortit de lui, sans lui faire aucun mal. 36Tous furent saisis de stupeur ; ils se disaient tous, les uns aux autres : Quelle est cette parole ? Il donne des ordres aux esprits mauvais, avec autorité et puissance, et ils sortent !

37Et la renommée de Jésus se répandait dans toutes les localités environnantes.

(Mt 8.14-17 ; Mc 1.29-34)

38En sortant de la synagogue, il se rendit à la maison de Simon. Or, la belle-mère de Simon souffrait d’une forte fièvre, et l’on demanda à Jésus de faire quelque chose pour elle. 39Il se pencha sur elle, donna un ordre à la fièvre, et la fièvre la quitta. Alors elle se leva immédiatement et se mit à les servir.

40Au coucher du soleil, tous ceux qui avaient chez eux des malades atteints des maux les plus divers les amenèrent à Jésus4.40 On attendait le coucher du soleil qui marquait la fin du sabbat pour transporter les malades, car il était interdit de le faire durant le jour du repos.. Il posa ses mains sur chacun d’eux et les guérit. 41Des démons sortaient aussi de beaucoup d’entre eux en criant : Tu es le Fils de Dieu !

Mais Jésus les reprenait sévèrement pour les faire taire, car ils savaient qu’il était le Messie4.41 Jésus ne voulait pas être « accrédité » par les démons..

(Mc 1.35-39)

42Dès qu’il fit jour, Jésus sortit de la maison et se rendit dans un lieu désert. Les foules se mirent à sa recherche et, après l’avoir rejoint, voulurent le retenir pour qu’il ne les quitte pas.

43Mais il leur dit : Je dois aussi annoncer la Bonne Nouvelle du royaume de Dieu aux autres villes, car c’est pour cela que Dieu m’a envoyé.

44Et il prêchait dans les synagogues de la Judée4.44 Certains manuscrits ont : Galilée..

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 4:1-44

Jesustaca diablomi pandachisha nishca

(Mat 4:1-11; Mar 1:12-13)

1Jesusca Jordán yacumantaca, jucha illaj Espirituhuan jundami tigrarca. Paitaca, Diospaj Espiritumi shitashca pambaman pusharca. 2Chuscu chunga punllacunata imata mana micushpa chaipi cashcamantami, yaricaihuan carca. Chaimantami diabloca, pandachingapaj shamurca.

3Diabloca, Jesustaca:

—Can Diospaj Churitaj cashpaca, cai rumitaca tanda tucuchun niari— nircami.

4Chashna nijpi Jesusca:

—Dios Quillcachishcapica: “Runacunaca mana tandallahuanchu causan, ashtahuanpish Taita Dios rimashca tucui shimicunahuanpishmi causan” ninmi— nircami.

5Chai huashaca diabloca, jatun urcu jahuamanmi Jesusta pusharca. Chai jahuamantami cai pacha tucui llajtacunata, shuj ricuillapi tucuita ricuchirca. 6Chai huashaca, cashnami nirca:

—Cai tucui sumaj, jatun llajtacunata mandanataca, Canmanmi cusha. Tucui caicunataca ñucamanmi curca. Ñucapaj cashcamantaca, ñuca piman cusha nishpaca cushallami. 7Cambaj cachun nishpaca, pambacama cumurishpa ñucata adorajpica, tucuita Canman cushallami— nircami.

8Chashna nijpimi, Jesusca:

—Satanás, caimanta anchui. Dios Quillcachishcapica: “Canta Mandaj Diosllata adorangui, Pai munashcallata rurangui” ninmi— nircami.

9Chaimantaca diabloca, Jesusta Jerusalenman pushashpami, Diospaj huasi torre jahua puntapi churarca. Chaipica cashnami nirca:

—Can Diospaj Churitaj cashpaca, caimanta ucuman huashicui. 10-11Illu Dios Quillcachishcapica:

“Diosca Canta japichun, Paipaj angelcunata cachangallami.

Cambaj chaquicuna rumipi ama chugririchunca,

paicunapaj maquihuan japingallami” ninmi— nircami.

12Shina nijpi, Jesusca:

—Dios Quillcachishcapica, cashnapishmi nicun: “Canta Mandaj Diostaca, ama can munashcata rurachisha nishpa pʼiñachinguichu” nicunmi— nircami.

13Chashna tucuita rurashpapish, manataj urmachi tucushpaca, diabloca shujtaj punllacama saquircallami.

Jesustaca Galileapica mana crishcacunachu

(Mat 4:12-17; 13:53-58; Mar 1:14-15; 6:1-6; 9:50)

14Jesusca, Diospaj Espirituhuan cashpami, Galileamanca tucuita rurai tucuj tigramurca. Pai imalla rurashcataca, chai muyundij tucui llajtacunapimi huashan huashan yachaj chayachircacuna. 15Israelcuna tandanacuna huasicunapi Jesús yachachishcata uyajcunaca, tucuicunami alli nircacuna.

16Pai huiñashca Nazaret puebloman tigramushpaca, Jesusca Pai ruraj cashca shinallatajmi, sabadopica tandanacuna huasiman rirca. Dios Quillcachishcata chai ucupi reźangapaj shayarijpica, 17Dios ima nishcata huillaj Isaiaspaj librotami curcacuna. Chai librota japishpaca, cashna quillcashca tiyacuntami pascarca:

18«Mandaj Diospaj Espiritumari Ñucapi tiyacun,

caicunata rurachunmi, Paitaca Ñucapi churarca:

Huajchacunaman alli huillaita huillachun,

Shungu pʼaquirishcacunata alliyachichun,

‘Preźucunatapish llujshichij’ nishpa cacharichun,

mana ricujcunapaj ñahuita pascachun,

sarushca causacujcunatapish cacharichichun,

19Mandaj Dios quishpichina huata

chayamushcata huillachunmi cachahuarca» nishcatami reźarca.

20Chaita reźashcahuan, Librota pillushpaca, tandanacuna huasipi ricujman cushpa tiyarircallami. Chaita uyashpaca, tandanacuna huasipi cajcunaca, Jesusta chaparashpami tiyacurcacuna. 21Chaimantami Jesusca: «Cunan punllamari cai quillcaca pajtashca. Chaitami cancunapaj quiquin ñahuihuan ricucunguichij» nircami.

22Jesusmantaca, tucuicunami alli runa cashcata parlanacurcacuna. Shinallataj chai sumaj shimicunata huillashcamantacarin, mancharircacunami. «¿Jalachij, caica Josepaj churitaj shiná?» ninacurcami.

23Shina nijpimi, Jesusca: «Nijcunapaj shimimantaca cancunaca: “Jambij, can quiquinllataj jambiriari” nishcatachari yuyarishpa tiyacunguichij. Chai yuyaipi nishca shinaca: “Capernaumpica, achca milagrocunatami rurashcata uyashcanchij. Cai, Cambaj llajtapipish chaitaca rurairi” nicunguichijchari» nircami.

24Jesusca, cashnapishmi nirca:

«Caitatajca yuyaipi charichij, Dios ima nishcata huillajtaca, quiquin llajtapimi pi mana uyashun nincuna. 25Illu, cai israel llajtapica chashnatajmi tucurca: Elías huillacui punllacunapimi achca viudacuna tiyarca. Chai punllacunapi quimsa huata, sujta quillata mana tamyajpimi, tucui llajtapi jatun yaricai tiyarca. 26Shina cajpipish Diosca, Eliastaca israelcunapura viudacunapajmanca, pipajman mana cacharcachu. Ashtahuanpish Sidón llajtapi caj Sarepta pueblopi causaj shuj viudapajmanmi cacharca. 27Shinallataj Dios ima nishcata huillaj Eliseo huillacui punllacunapipish israelcunapurapica, achcacunami leprahuan apiyacuj ungushcacuna tiyarca. Chai tucui ungushcacuna tiyajpipish, paicunataca shujllatapish mana alliyachishpa, ashtahuanpish Siria llajtamanta Naamán shuti runallatamari leprata pʼicharca» nircami.

28Chashna nijpica, tandanacuna huasipi tucui tiyacujcunami Jesus-huanca yallitaj pʼiñarircacuna. 29Chashna pʼiñarishpa, huaica jatarishpami, Jesustaca pueblomanta llujshichircacuna. Chaimantaca chai puebloca, urcu jahuapi cashcamantami, cʼaca quinrita singuchingapaj, chaiman pusharcacuna. 30Ashtahuanpish Jesusca, paicunapaj chaupillatataj llujshishpa rircallami.

Jesusca mapa espíritu japishca runatami alliyachishca

(Mar 1:21-28)

31Chaimanta rishpaca Jesusca, Galileallapitaj caj Capernaum pueblomanmi huichiyarca. Chaipimi sabadocunapi yachachicurca. 32Pai yachachishca shimicunata uyajcunaca, Pai quiquintaj mandashpa yachachijpimi mancharircacuna.

33Chai tandanacuna huasipica, mapa supai espíritu japishca shuj runami tiyacurca. Paimi sinchita cashna caparirca:

34—¡Nazaretmanta Jesús, ñucanchijta saqui! ¿Ñucanchijtaca imata ninamantaj shamungui? ¿Chingachingapajchu shamungui imatagari? Cantaca, Diospajlla cashcata, jucha illaj cashcata rijsinimari— nircami.

35Chashna nijpi, Jesusca supaitaca:

—¡Upalla siri, cai runamanta llujshi!— nishpami jarcashpa rimarca.

Shina nijpica supaica chai runataca, tucuicunapaj ñaupajpi urmachishpa, mana imata llaquichishpa llujshircallami.

36Tucui chaipi cajcunaca, mancharishpa cushicushpami, caishuj chaishuj: «¿Cai runaca imataj canchu, imamí? Tucuita mandashpa caźuchinllamari. Millai espiritucunatapish rimashpalla llujshichishpa cachanllamari» ninacurcami. 37Jesús chashna rurashcataca, chai muyundij llajtacunapipish huashanmi yachaj chayarcacuna.

Achca ungushcacunatami Jesús alliyachishca

(Mat 8:14-20; Mar 1:29-39)

38Chai tandanacuna huasimanta llujshishpaca Jesusca, Simonpaj huasimanmi yaicurca. Chaipica, Simonpaj suegra yallitaj fiebrehuan cajpimi, alliyachichun Jesusta mañarcacuna. 39Chai ungushcata Pai cumurishpa ricushpaca, fiebretami anchurichun sinchita rimarca. Pai rimanca fiebre anchurijpica, Pedropaj suegraca jatarishcahuan paicunaman cararcallami.

40Ña inti huashicucujpimi, tucui laya ungüihuan cajcunata Jesuspajman pushamurcacuna. Chai tucui ungushcacunatami, paicunapaj jahuapi maquita churashpa alliyachirca. 41Achcacunamantami supaicunapish: «¡Canca, Diospaj Churimari cangui!» nishpa, caparirishpa llujshircacuna.

Quishpichij Cristo cashcata yachashpa, chashna rimai callarijpimi, Jesusca sinchita jarcashpa paicunataca mana rimajta saquirca.

42Ña achijyashcatami, Jesusca chaimanta llujshishpa, pi mana causan chulunllaman rirca. Ashtahuanpish gentecunaca, Jesusta catishpa mashcashpami, Pai maipi cashcaman chayagrijcuna carca. Paita japishpaca, ‘Ñucanchijhuan saquiripailla’ nishpami, Jesustaca jarcarcacuna. 43Ashtahuanpish Jesusca: «Ñucataca, Taita Diosca, Pai mandacun alli huillaita huillachunmari cachahuarca. Chaimanta cai huillaitaca, shujtaj pueblocunapipish huillagrinamari cani» nircami.

44Chashnami Jesusca, Galileapica tandanacuna huasicunapi huillashpa purirca.