Luc 15 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Luc 15:1-32

Perdus et retrouvés

(Mt 18.12-14)

1Les collecteurs d’impôts et autres pécheurs notoires se pressaient tous autour de Jésus, avides d’écouter ses paroles. 2Les pharisiens et les spécialistes de la Loi s’en indignaient et disaient : Cet individu fréquente des pécheurs notoires et s’attable avec eux15.2 En mangeant avec des personnes en état d’impureté rituelle (ce qu’étaient les gens cités au v. 1), on se mettait soi-même, selon les rabbins, dans le même état. !

3Alors Jésus leur répondit par cette parabole : 4Si l’un de vous possède cent brebis, et que l’une d’elles vienne à se perdre, n’abandonnera-t-il pas les quatre-vingt-dix-neuf autres au pâturage pour aller à la recherche de celle qui est perdue jusqu’à ce qu’il l’ait trouvée ?

5Et quand il l’a retrouvée, avec quelle joie il la charge sur ses épaules pour la ramener ! 6Aussitôt rentré chez lui, il appelle ses amis et ses voisins et leur dit : « Réjouissez-vous avec moi, car j’ai retrouvé ma brebis qui était perdue. »

7Je vous assure qu’il en est de même au ciel : il y aura plus de joie pour un seul pécheur qui change profondément, que pour quatre-vingt-dix-neuf justes qui n’ont pas besoin de changer.

8Ou bien, supposez qu’une femme ait dix pièces d’argent et qu’elle en perde une, ne s’empressera-t-elle pas d’allumer une lampe, de balayer sa maison et de chercher soigneusement dans tous les recoins jusqu’à ce qu’elle ait retrouvé sa pièce ? 9Et quand elle l’a trouvée, elle rassemble ses amies et ses voisines et leur dit : « Réjouissez-vous avec moi, j’ai retrouvé la pièce que j’avais perdue. » 10De même, je vous le déclare, il y a de la joie parmi les anges de Dieu pour un seul pécheur qui change.

11Puis il poursuivit : Un homme avait deux fils. 12Le plus jeune lui dit : « Mon père, donne-moi ma part d’héritage, celle qui doit me revenir. »

Et le père fit le partage de ses biens entre ses fils.

13Quelques jours plus tard, le cadet vendit tout ce qu’il avait reçu et s’en alla dans un pays lointain. Là, il gaspilla sa fortune en menant grande vie. 14Quand il eut tout dépensé, une grande famine survint dans ce pays-là et il commença à manquer du nécessaire.

15Alors il alla se faire embaucher par l’un des propriétaires de la contrée. Celui-ci l’envoya dans les champs garder les porcs15.15 Voir note Mt 8.30.. 16Le jeune homme aurait bien voulu apaiser sa faim avec les caroubes15.16 Les caroubes étaient des gousses contenant une pulpe à saveur douceâtre. que mangeaient les bêtes, mais personne ne lui en donnait.

17Alors, il se mit à réfléchir sur lui-même et se dit : « Tous les ouvriers de mon père peuvent manger autant qu’ils veulent, alors que moi, je suis ici à mourir de faim ! 18Je vais me mettre en route, j’irai trouver mon père et je lui dirai : Mon père, j’ai péché contre Dieu et contre toi. 19Je ne mérite plus d’être considéré comme ton fils. Accepte-moi comme l’un de tes ouvriers. »

20Il se mit donc en route pour se rendre chez son père. Comme il se trouvait encore à une bonne distance de la maison, son père l’aperçut et fut pris d’une profonde pitié pour lui. Il courut à la rencontre de son fils, se jeta à son cou et l’embrassa longuement.

21Le fils lui dit : « Mon père, j’ai péché contre Dieu et contre toi, je ne mérite plus d’être considéré comme ton fils… »

22Mais le père dit à ses serviteurs : « Allez vite chercher un habit, le meilleur que vous trouverez, et mettez-le-lui ; passez-lui une bague au doigt et chaussez-le de sandales. 23Amenez le veau que nous avons engraissé et tuez-le. Nous allons faire un grand festin et nous réjouir, 24car voici, mon fils était mort, et il est revenu à la vie ; il était perdu, et je l’ai retrouvé. »

Et ils commencèrent à festoyer dans la joie.

25Pendant ce temps, le fils aîné travaillait aux champs. Sur le chemin du retour, quand il arriva près de la maison, il entendit de la musique et des danses. 26Il appela un des serviteurs et lui demanda ce qui se passait. 27Le garçon lui répondit : « C’est ton frère qui est de retour. Ton père a tué le veau gras en son honneur parce qu’il l’a retrouvé sain et sauf. »

28Alors le fils aîné se mit en colère et refusa de franchir le seuil de la maison. Son père sortit et l’invita à entrer. 29Mais lui répondit : « Cela fait tant et tant d’années que je suis à ton service ; jamais je n’ai désobéi à tes ordres. Et pas une seule fois tu ne m’as donné un chevreau pour festoyer avec mes amis. 30Mais quand celui-là revient, “ton fils” qui a mangé ta fortune avec des prostituées, pour lui, tu tues le veau gras !

31– Mon enfant, lui dit le père, tu es constamment avec moi, et tous mes biens sont à toi ; 32mais il fallait bien faire une fête et nous réjouir, puisque ton frère que voici était mort et qu’il est revenu à la vie, puisqu’il était perdu et voici qu’il est retrouvé. »

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 15:1-32

Chingarishca ovejahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 18:10-14)

1Impuestota japijcunapish, juchayujcunapish achcacunami Jesús huillashcata uyangapaj Paipajman cʼuchuyarcacuna. 2Chaita ricushpami fariseocunapish, Mandashcata yachachijcunapish:

—Cai runaca, juchayujcunahuan micunllamari— nishpa huashalla parlanacurcacuna.

3Chashna ninacujpimi Jesusca, yuyachij cai parlota cashna nishpa parlarca:

4«Maijan cancuna patsaj ovejata charijpi, shuj oveja chingarinmanchari. Chashna tucujpica, ¿manachu iscun chunga iscuntaca, michicushcapi saquishpa, japingacama caishujta mashcagringuichijman? 5Japishpaca achcata cushicushpami, rigra jahuashpa shamunman. 6Ña huasiman chayamushpaca cʼuchullapi causajcunata, paipaj alli rijsishcacunatapish tandachishpami: “Ñamari chingarishca ñuca ovejataca japimuni, shamuichij cushicushunchij” ninman. 7Cancunaman huillanimi: Jahua pachapipish, caipi Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, cashcata ruraj cashcamanta Diosman cutirinata mana minishtij iscun chunga iscuncunamantapish yalli cushicuimi tiyanga.

Chingarishca cullquihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

8Maijan huarmipish chunga dracma cullquita charicujpi shuj chingarijpica, ¿manachu lamparata japichishpa, huasi ucuta pʼichashpa, japingacama sumajta, callarishpa, allimanta, mashcanman? 9Ña japishpaca, paipaj alli rijsishca huarmicunatapish, cʼuchullapi causaj huarmicunatapish tandachishpa: “Ñamari chai chingarishca cullquitaca japini. Shamuichij, cushicushunchij” nishpa cushicunmanmi. 10Cancunaman huillanimi: Chashnallatajmari Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, Taita Diospaj angelcunapish achcata cushicun» nircami.

Chingarishca churihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

11Jesusca, cashnapishmi parlarca: «Shuj runaca, ishqui churitami charirca. 12Chai ishqui churimanta qʼuipa churica yayataca: “Yayito, ñuca japina cashcataca cunan cuhuailla” nijpi, yayaca paicunaman chaupishpa curca. 13Chashna cujpi asha punllacuna qʼuipa, cati churica tucui pai japishcacunata cʼatushpa, cullquita tandachishpami caru llajtaman rirca. Chai caru llajtapimi, millaita causashpa tucui pai charishcacunataca tucuchirca. 14Chashna tucui tucuchishca qʼuipaca, chai llajtapica jatun yaricai callarijpimi, paipish yaricaihuan puricurca. 15Chashna puricushpami, chai llajta shuj runata catishpa causagrirca. Chai runaca, paipaj allpapi cuchicunata michinamanmi cacharca. 16Cuchi michinapica yaricaihuan huañucushpami, “Cuchicunaman granota carajpi micushari” yuyarca. Chashna yuyacujpipish, pi mana imata cararcachu. 17Chashna yaricaihuan huañucushpami, yuyarishpa cashna nirca: “¡Ñuca yayapaj huasipica, paipaj runacunaca micunata atichicungamari! Ñucaca caipi yaricaihuan huañucunica. 18Ñuca yayapajman tigrashpa rishalla. Chaiman chayashpaca: ‘Yayito, mana allita rurashpamari Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani. 19Ña mana quiquinpaj churi caipajchu cani. Chaimanta, quiquinpaj runa shinallata chasquihuai’ nigrisha” nishpami yuyarirca. 20Chashna yuyarishcahuan ñanta japishpa, paipaj yayapajman ña tigramucujpica, pai caruta shamucujpirajmi yayaca ricurca. Paita ricushpa achcata llaquirishpami, callpashpa cungapi ugllarishpa mucharca. 21Chashna tupajpi churica: “Mana allita rurashpamari, Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani, yayito. Ña mana quiquinpaj churi nishca caipajchu cani” nircami. 22Chashna nijpipish, yayaca, paipaj runacunataca cashnami nirca: “Tucuita yalli alli churanacunata utca apamushpa churachichij. Maquipipish surtijasta, chaquipica pargateta churachichij. 23Shuj alli jatun micuita rurashpa cushicungapaj, huira huagrata apamushpa huañuchichij. 24Cai ñuca churica huañushca shina chingarishcami carca, cunanca causarishca shinami tigramushca” nircami. Chashna nishpami, cushicui callarircacuna. 25Chashna rurangacamaca, caishuj punta churica chagrapimi carca. Chagramanta huasiman ña chayamucushpaca, tocajcuna tocacujta, cʼulun ninacushpa bailacujtapishmi uyarca. 26Chaita uyashpaca, paipaj yayapaj shuj runata cayashpami: “¿Imatataj ruracunri?” nishpa tapurca. 27Chashna tapujpica: “Quiquinpaj huauquimari shamushca. Mana ungushca, allilla chayamushcamantamari, quiquinpaj yayaca huira huagrata huañuchichishpa cushicucun” nircami. 28Shina nijpi chai huauquica pʼiñarishpami, mana yaicusha nirca. Chaimantami yaya llujshishpaca: “Yaicupairi” nirca. 29Chashna nijpipish, cashnami nirca: “Yaya, ñucaca cai tucui huatacunatamari quiquin ima nishcata rurashpa causacuni. Ñucamanca ñuca alli rijsishcacunahuan cushicungapaj, shuj chivollatapish mana curcanguichu. 30Cunan quiquinpaj cai churi huainacunahuan tucui quiquinpaj cullquita tucuchishpa shamujpirajmari, huira huagrata huañuchichishcangui” nircami. 31Chashna nijpi yayaca: “Huahua, canca tucui punllacuna ñucahuan cashcamantaca, tucui ñuca imalla charishcacunaca cambajmari. 32Cai cambaj huauquica, huañushca shina chingarishcami carca. Cunanca, causarij shinamari tigramushca. Pai tigramushcamantaca, jatun micuita rurashpa cushicunatajmari canchij” nircami» nircami.