La Bible du Semeur

Josué 24

Le rappel des hauts faits de Dieu: prologue historique

1Josué rassembla toutes les tribus d’Israël à Sichem[a]. Il convoqua les responsables, les chefs, les juges et les officiers d’Israël et ils se placèrent devant Dieu. Alors Josué dit à tout le peuple: Voici ce que déclare l’Eternel, le Dieu d’Israël: Il y a bien longtemps, vos ancêtres, en particulier Térah, le père d’Abraham et de Nahor, ont habité de l’autre côté de l’Euphrate et ils rendaient un culte à d’autres dieux. J’ai fait venir votre ancêtre Abraham d’au-delà de l’Euphrate, je lui ai fait parcourir tout le pays de Canaan et j’ai multiplié ses descendants. Je lui ai donné pour fils Isaac, auquel j’ai donné Jacob et Esaü. A ce dernier, j’ai attribué en propriété la région montagneuse de Séir; et Jacob et ses fils se sont rendus en Egypte. Plus tard, j’ai envoyé Moïse et Aaron, j’ai infligé à l’Egypte divers fléaux par tout ce que j’ai fait au milieu d’elle; après quoi je vous en ai fait sortir. Après que j’ai fait sortir vos ancêtres d’Egypte, ils sont arrivés à la mer des Roseaux, mais les Egyptiens les ont poursuivis jusque-là avec des chars et des cavaliers. Alors ils m’ont imploré et j’ai interposé un écran de ténèbres entre votre peuple et les Egyptiens. Puis l’eau est revenue sur ces derniers et les a submergés. Vous avez vu de vos yeux ce que j’ai fait aux Egyptiens. Après cela, vous êtes restés pendant très longtemps dans le désert. Ensuite, je vous ai fait pénétrer dans le pays des Amoréens établis à l’est du Jourdain. Ils vous ont combattus, mais je vous ai donné la victoire sur eux, et vous avez pris possession de leur pays, car je les ai détruits devant vous. Le roi de Moab, Balaq, fils de Tsippor, a également entrepris de faire la guerre à votre peuple. Il a appelé Balaam, fils de Béor, pour qu’il vienne vous maudire. 10 Mais j’ai refusé d’écouter Balaam, qui a dû, au contraire, vous bénir, et je vous ai délivrés de lui.

11 Vous avez traversé le Jourdain et vous êtes arrivés à Jéricho. Les habitants de cette ville ont combattu contre vous et je vous ai donné la victoire sur eux, de même que sur les Amoréens, les Phéréziens, les Cananéens, les Hittites, les Guirgasiens, les Héviens et les Yebousiens. 12 J’ai envoyé devant vous les frelons qui les ont chassés devant vous, comme je l’avais fait pour les deux rois des Amoréens. Ainsi ce ne sont ni vos épées, ni vos arcs qui vous ont donné la victoire. 13 Je vous ai donné un pays que vous n’aviez pas cultivé, des villes que vous n’aviez pas bâties et où vous êtes installés, des vignobles et des oliviers que vous n’aviez pas plantés, mais dont vous mangez les fruits.

Les Israélites choisissent d’adorer l’Eternel

14 Maintenant donc, dit Josué, craignez l’Eternel et servez-le de façon irréprochable et avec fidélité. Rejetez les dieux auxquels vos ancêtres rendaient un culte de l’autre côté de l’Euphrate et en Egypte, et rendez un culte à l’Eternel seulement. 15 S’il vous déplaît de servir l’Eternel, alors choisissez aujourd’hui à quels dieux vous voulez rendre un culte: ceux que vos ancêtres adoraient de l’autre côté de l’Euphrate ou ceux des Amoréens dont vous habitez le pays; quant à moi et à ma famille, nous adorerons l’Eternel.

16 Le peuple répondit: Loin de nous la pensée d’abandonner l’Eternel pour adorer d’autres dieux! 17 Car c’est l’Eternel notre Dieu qui nous a fait sortir, nous et nos ancêtres, d’Egypte, le pays où nous étions esclaves, il a accompli sous nos yeux des signes extraordinaires, il nous a protégés tout au long du chemin que nous avons parcouru et parmi tous les peuples dont nous avons traversé le territoire. 18 C’est l’Eternel qui a chassé devant nous tous ces peuples, et en particulier les Amoréens qui habitaient la contrée. Oui, nous aussi, nous voulons adorer l’Eternel, car il est notre Dieu.

19 Alors Josué dit au peuple: Vous ne serez pas capables de servir l’Eternel, car c’est un Dieu saint, un Dieu qui ne tolère aucun rival. Il ne tolérera ni vos révoltes ni vos péchés[b].

20 Si vous l’abandonnez pour adorer des dieux étrangers, il se retournera contre vous pour vous faire du mal. Après vous avoir fait tant de bien, il vous consumera.

21 – Non, répondit le peuple. C’est bien l’Eternel que nous voulons adorer!

22 Josué reprit: Vous êtes vous-mêmes témoins contre vous que vous avez vous-mêmes choisi l’Eternel pour l’adorer.

Ils répondirent: Nous en sommes témoins.

23 – Dans ce cas, dit Josué, débarrassez-vous des dieux étrangers qui se trouvent encore au milieu de vous et tournez-vous de tout votre cœur vers l’Eternel, le Dieu d’Israël.

24 Le peuple répondit: Nous adorerons l’Eternel notre Dieu, et nous lui obéirons.

La conclusion de l’alliance

25 Ce jour-là à Sichem, Josué conclut une alliance avec le peuple et lui donna une Loi et des décrets, 26 Josué consigna ces choses par écrit dans le livre de la Loi de Dieu. Puis il prit une grande pierre et la dressa là, sous le chêne qui se trouvait dans l’enceinte du sanctuaire de l’Eternel, 27 et il dit à tout le peuple: Cette pierre servira de témoin entre nous, car elle a entendu toutes les paroles que l’Eternel nous a adressées. Oui, elle servira de témoin contre vous pour que vous ne reniiez pas votre Dieu.

28 Puis Josué congédia le peuple pour que chacun se rende dans son patrimoine.

La mort de Josué

29 Après ces événements, Josué, fils de Noun, serviteur de l’Eternel, mourut à l’âge de 110 ans. 30 On l’enterra dans le domaine qu’il avait reçu pour propriété, à Timnath-Sérah, dans la région montagneuse d’Ephraïm, au nord du mont Gaash. 31 Les Israélites servirent l’Eternel pendant toute la vie de Josué et, après sa mort, tant que vécurent les responsables qui avaient vu toute l’œuvre de l’Eternel en faveur d’Israël. 32 On ensevelit aussi à Sichem les ossements de Joseph que les Israélites avaient ramenés d’Egypte. On les inhuma dans le terrain que Jacob avait acheté pour cent pièces d’argent aux descendants de Hamor, le père de Sichem, et qui faisait partie du patrimoine des descendants de Joseph. 33 Eléazar, fils d’Aaron, mourut aussi et on l’enterra sur la colline qui avait été attribuée à son fils Phinéas dans la région montagneuse d’Ephraïm.

Notas al pie

  1. 24.1 Ville située à une cinquantaine de kilomètres au nord de Jérusalem (voir Jos 20.7; 8.30-35).
  2. 24.19 Voir Ex 20.5.

Nouă Traducere În Limba Română

Iosua 24

Reînoirea legământului la Şehem

1Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Şehem şi a convocat sfatul bătrânilor lui Israel, conducătorii, judecătorii şi căpeteniile, iar aceştia s-au înfăţişat înaintea Domnului.

Atunci Iosua a zis întregului popor:

– Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „În vechime, strămoşii voştri, adică Terah, tatăl lui Avraam şi al lui Nahor, locuiau de cealaltă parte a râului[a] şi se închinau altor dumnezei. Eu l-am luat pe strămoşul vostru Avraam de dincolo de râu, l-am dus prin toată ţara Canaanului şi i-am dat foarte mulţi urmaşi: i-am dat pe Isaac, iar lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau. Lui Esau i-am dat în stăpânire regiunea muntoasă a Seirului, iar Iacov împreună cu fiii lui s-au dus în Egipt.

Apoi i-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul prin ceea ce am făcut în mijlocul lui, după care v-am scos afară. După ce i-am scos pe părinţii voştri din Egipt, aţi pornit către mare, iar egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri cu care de luptă şi călăreţi[b], până la Marea Roşie[c]. Atunci ei au strigat către Domnul, iar El a aşezat întuneric între ei şi egipteni, după care a adus apele mării peste ei şi i-a acoperit. Aţi văzut cu ochii voştri ce le-am făcut egiptenilor. Apoi aţi locuit în pustie o lungă perioadă de timp. V-am dus prin regiunea amoriţilor care locuiau la răsărit de Iordan. Aceştia au luptat împotriva voastră, însă Eu i-am dat în mâinile voastre şi i-am nimicit dinaintea voastră, iar voi le-aţi ocupat ţara. Balak, fiul lui Ţipor, regele Moabului, s-a pregătit să lupte împotriva lui Israel şi l-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme, 10 dar Eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam şi, prin urmare, el v-a binecuvântat. Şi astfel v-am scăpat din mâinile lui. 11 Apoi aţi traversat Iordanul şi aţi pornit către Ierihon. Au luptat împotriva voastră atât locuitorii Ierihonului, cât şi amoriţii, periziţii, canaaniţii, hitiţii, ghirgasiţii, hiviţii şi iebusiţii, însă Eu i-am dat în mâinile voastre. 12 Am trimis înaintea voastră viespi[d] care i-au izgonit pe aceştia dinaintea voastră ca şi pe cei doi regi amoriţi; ei nu au fost izgoniţi prin sabia sau prin arcul vostru. 13 V-am dat astfel o ţară pe care nu voi aţi lucrat-o, cetăţi pe care nu voi le-aţi zidit, dar în care locuiţi şi vii şi măslini pe care nu voi i-aţi plantat, dar din care mâncaţi!“

14 Şi acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu integritate şi cu credincioşie! Îndepărtaţi zeii cărora le-au slujit strămoşii voştri dincolo de râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului! 15 Iar dacă nu doriţi să slujiţi Domnului, atunci alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: fie zeilor cărora le slujeau strămoşii voştri dincolo de râu, fie zeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi! Cât despre mine, eu şi familia mea Îi vom sluji Domnului!

16 – Departe de noi gândul să-L părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei! a răspuns poporul. 17 Domnul, Dumnezeul nostru, este Cel Care ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei şi a înfăptuit înaintea noastră aceste minuni mari. El ne-a păzit de-a lungul întregului drum pe care l-am străbătut şi printre toate neamurile pe unde am călătorit. 18 Domnul a izgonit dinaintea noastră toate neamurile, precum şi pe amoriţii care locuiau în ţară. Noi vom sluji în continuare Domnului, căci El este Dumnezeul nostru!

19 Iosua i-a zis poporului:

– Voi nu veţi fi în stare să-I slujiţi Domnului, fiindcă El este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos! El nu vă va ierta răzvrătirile şi păcatele. 20 Căci dacă Îl veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, El se va întoarce şi vă va face rău nimicindu-vă, după ce v-a făcut bine!

21 Poporul i-a răspuns lui Iosua:

– Nu, ci noi vom sluji Domnului!

22 Iosua le-a spus:

– Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales să slujiţi Domnului!

– Suntem martori! i-au răspuns ei.

23 – Atunci îndepărtaţi zeii care încă se mai găsesc în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.

24 Şi poporul i-a zis lui Iosua:

– Vom sluji Domnului, Dumnezeul nostru, şi vom asculta de glasul Lui!

25 În acea zi, Iosua a încheiat un legământ cu poporul la Şehem şi i-a dat porunci şi legi. 26 Iosua a scris cuvintele acestea în Cartea Legii lui Dumnezeu. Apoi a luat o piatră mare şi a aşezat-o acolo, sub terebintul aflat pe locul sfânt al Domnului. 27 Şi Iosua a zis întregului popor:

– Piatra aceasta va fi un martor împotriva noastră, căci ea a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul. Ea va fi un martor împotriva voastră în cazul în care Îl veţi înşela pe Dumnezeul vostru.

28 Apoi Iosua a trimis poporul înapoi, pe fiecare la moştenirea lui.

Funeraliile lui Iosua şi ale lui Elazar

29 După toate acestea, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit fiind în vârstă de o sută zece ani.

30 L-au înmormântat pe teritoriul moştenirii lui, la Timnat-Serah[e], care era în regiunea muntoasă a lui Efraim, în partea de nord a muntelui Gaaş.

31 Israel a slujit Domnului cât timp a trăit Iosua şi bătrânii de după Iosua, care cunoscuseră toate lucrările pe care le făcuse Domnul pentru Israel.

32 Oasele lui Iosif, pe care israeliţii le aduseseră din Egipt, au fost îngropate la Şehem, pe terenul cumpărat de Iacov de la hamoriţi – Hamor era tatăl lui Şehem – pentru o sută de chesita[f] şi care era moştenirea urmaşilor lui Iosif.

33 Elazar, fiul lui Aaron, a murit şi el şi a fost înmormântat la Ghiva, care fusese dată fiului său, Fineas, în regiunea muntoasă a lui Efraim.

Notas al pie

  1. Iosua 24:2 Eufratul; şi în vs. 3, 14, 15
  2. Iosua 24:6 Sau: conducători de care
  3. Iosua 24:6 Vezi nota de la 2:10
  4. Iosua 24:12 Sensul termenului ebraic este nesigur; probabil este o metaforă (vezi Is. 7:18); probabil cu referire la campaniile militare egiptene în Canaan sau la panica care i-a cuprins pe caananiţi la vestea apropierii israeliţilor (cf. 2:11; 5:1; 9:24)
  5. Iosua 24:30 Cunoscută şi ca Timnat-Heres, cf. Jud. 2:9
  6. Iosua 24:32 Unitate de măsură arhaică cu origine şi greutate necunoscută