La résurrection d’Israël
1L’Eternel m’adressa la parole en ces termes :
2Fils d’homme, prophétise au sujet des bergers d’Israël, prophétise et dis à ces bergers : « Voici ce que déclare le Seigneur, l’Eternel : Malheur aux bergers d’Israël qui ne s’occupent que d’eux-mêmes. N’est-ce pas le troupeau que les bergers doivent faire paître ? 3Vous vous êtes nourris de sa graisse et habillés de sa laine, vous avez abattu les bêtes grasses, mais vous ne faites pas paître le troupeau. 4Vous n’avez pas aidé les brebis chétives à retrouver des forces. Vous n’avez pas soigné celle qui était malade, vous n’avez pas bandé celle qui était blessée, vous n’avez pas ramené celle qui s’était égarée, vous n’avez pas cherché celle qui était perdue ; non, vous leur avez imposé votre autorité par la violence et la tyrannie. 5Mes brebis se sont dispersées, faute de berger, et elles sont devenues la proie de toutes les bêtes sauvages. 6Mes brebis se sont égarées sur toutes les montagnes et sur toutes les collines élevées. Elles ont été dispersées sur toute l’étendue du pays, sans que personne en prenne soin ou aille à leur recherche.
7C’est pourquoi, bergers, écoutez la parole de l’Eternel : 8Aussi vrai que je suis vivant, le Seigneur, l’Eternel, le déclare, parce que mes brebis ont été abandonnées au pillage, qu’elles sont devenues la proie de toutes les bêtes sauvages, faute de berger, et parce que mes bergers n’ont pas pris soin d’elles, mais qu’ils se sont occupés d’eux-mêmes au lieu de faire paître le troupeau, 9à cause de cela, bergers, écoutez la parole de l’Eternel :
10Voici ce que le Seigneur, l’Eternel, déclare : Je vais m’en prendre à ces bergers, je leur redemanderai mes brebis, et je leur enlèverai la responsabilité du troupeau. Ainsi, ils cesseront de se repaître eux-mêmes. Je délivrerai mon troupeau de leur bouche, et les brebis ne leur serviront plus de nourriture.
Dieu fera paître ses brebis
11Voici ce que déclare le Seigneur, l’Eternel : Je vais moi-même venir m’occuper de mon troupeau et en prendre soin. 12Comme un berger va à la recherche de son troupeau le jour où il le trouve dispersé, ainsi j’irai à la recherche de mes brebis et je les arracherai de tous les lieux où elles ont été dispersées en un jour de brouillard et de ténèbres. 13Je les ferai sortir de chez les peuples et je les rassemblerai des divers pays, je les ramènerai dans leur propre pays pour les faire paître sur les montagnes d’Israël, près des cours d’eau et dans tous les lieux habités du pays. 14Je les ferai paître dans de bons pâturages, et elles auront leur lieu de séjour sur les hautes montagnes d’Israël ; elles reposeront dans une belle prairie et elles se nourriront dans de gras pâturages sur les montagnes d’Israël.
15C’est moi qui ferai paître mon troupeau et c’est moi qui le ferai reposer, le Seigneur, l’Eternel, le déclare. 16Je chercherai la brebis qui sera perdue, je ramènerai celle qui se sera égarée, je panserai celle qui est blessée, et je fortifierai celle qui est malade. Mais je détruirai celle qui est grasse et forte : je les ferai paître avec équité.
17Et vous, mon troupeau, voici ce que le Seigneur, l’Eternel, déclare : Je prononcerai mon jugement entre brebis et brebis, et entre béliers et boucs. 18Ne vous suffisait-il pas de paître dans un bon pâturage ? Fallait-il encore que vous fouliez sous vos pattes ce qui restait à brouter ? Ne pouviez-vous pas vous contenter de boire une eau limpide ? Fallait-il troubler de vos pattes ce qui en restait ? 19Mon troupeau en est réduit à brouter l’herbe que vous avez piétinée et à boire l’eau que vous avez troublée.
20C’est pourquoi, voici ce que le Seigneur, l’Eternel, vous déclare : je vais moi-même prononcer mon jugement entre brebis grasses et brebis maigres. 21Vous avez bousculé du flanc et de l’épaule toutes les brebis faibles ! Vous les avez frappées de vos cornes jusqu’à ce que vous les ayez dispersées au dehors ! 22C’est pourquoi je viendrai au secours de mon troupeau et il ne sera plus livré au pillage, je prononcerai mon jugement entre brebis et brebis.
Le royaume de paix
23J’établirai à leur tête un seul berger qui les fera paître : mon serviteur David ; il prendra soin d’elles et sera leur berger34.23 Voir Jr 23.3-6 ; 33.15.. 24Et moi, l’Eternel, je serai leur Dieu, et mon serviteur David sera prince au milieu d’elles. Moi, l’Eternel, j’ai parlé.
25Je conclurai avec elles une alliance qui leur garantira la paix. Je débarrasserai le pays des bêtes féroces, de sorte que mes brebis pourront habiter en toute sécurité dans les steppes et dormir dans les forêts. 26Je les comblerai de bénédictions dans les environs de ma colline. Je ferai tomber la pluie en son temps, ce seront des pluies qui vous apporteront la bénédiction. 27Les arbres dans les champs donneront leurs fruits et la terre produira ses récoltes ; les brebis vivront en toute sécurité dans leur propre pays, et elles reconnaîtront que je suis l’Eternel, quand j’aurai brisé les barres de leur joug et que je les aurai délivrées de ceux qui les asservissent. 28Elles ne seront plus pillées par les autres peuples, et les bêtes sauvages ne les dévoreront plus, elles vivront en toute sécurité sans être inquiétées par personne.
29Je leur susciterai une plantation renommée. Personne ne succombera plus à la faim dans leur pays et les membres de mon peuple n’auront plus à subir les insultes des autres peuples. 30Et ils reconnaîtront que moi, l’Eternel, leur Dieu, je suis avec eux et qu’eux, les gens de la communauté d’Israël, ils sont mon peuple ; le Seigneur, l’Eternel, le déclare. 31Vous, mes brebis, vous qui faites partie du troupeau de mon pâturage, vous êtes des humains et moi, je suis votre Dieu, le Seigneur, l’Eternel, le déclare. »
Profeție împotriva păstorilor lui Israel
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, profețește împotriva păstorilor lui Israel! Profețește și spune‑le păstorilor că așa vorbește Stăpânul Domn: «Vai de păstorii lui Israel care se pasc pe ei înșiși. Oare păstorii nu trebuie să pască turma? 3Voi ați mâncat grăsimea, v‑ați îmbrăcat cu lâna, ați tăiat ce era gras, dar turma nu ați păscut‑o! 4Pe cele slăbite nu le‑ați întărit, pe cea bolnavă nu ați vindecat‑o, pe cea rănită nu ați legat‑o, pe cea izgonită nu ați adus‑o înapoi, iar pe cea pierdută n‑ați căutat‑o. Dimpotrivă, le‑ați condus prin forță și cu asprime. 5Astfel, din lipsă de păstor, ele au fost împrăștiate și, împrăștiate fiind, au ajuns hrană pentru orice vietate de pe câmp. 6Oile Mele rătăcesc pe toți munții, pe orice deal înalt. Oile Mele sunt împrăștiate pe toată fața pământului și nimeni nu le caută, nici nu se uită după ele.»
7De aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului: 8«Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, pentru că turma Mea a ajuns de jaf și oile Mele au ajuns hrană pentru orice vietate a câmpului, din lipsă de păstor, și pentru că păstorii Mei nu Mi‑au căutat turma, ci s‑au păscut pe ei înșiși și nu Mi‑au păscut turma, 9de aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului! 10Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Iată, sunt împotriva păstorilor! Îmi voi cere turma din mâna lor și nu‑i voi mai lăsa să‑Mi pască turma. Și păstorii nu se vor mai paște pe ei înșiși. Îmi voi elibera oile din gura lor și nu le vor mai sluji ca hrană.’»
Dumnezeu, Păstorul lui Israel
11Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi Îmi voi căuta oile și le voi cerceta! 12Cum își cercetează păstorul turma, în ziua când se află în mijlocul oilor sale împrăștiate, tot așa Îmi voi cerceta și Eu oile și le voi elibera din toate locurile pe unde au fost împrăștiate în ziua plină de nori și negură. 13Le voi scoate dintre popoare, le voi aduna din țări, le voi aduce în patria lor și le voi paște pe munții lui Israel, de‑a lungul albiilor și în toate zonele locuite ale țării. 14Le voi paște pe o pășune bună, iar staulul le va fi pe munții cei înalți ai lui Israel. Acolo se vor odihni într‑un staul bun și vor paște pe o pășune grasă pe munții lui Israel. 15Eu Însumi Îmi voi paște oile și le voi da odihnă, zice Stăpânul Domn. 16O voi căuta pe cea pierdută, o voi aduce înapoi pe cea izgonită, o voi lega pe cea rănită și o voi întări pe cea slăbită, dar o voi nimici pe cea grasă și pe cea tare. Îmi voi paște astfel turma cu dreptate.»
17Cât despre voi, turma Mea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, voi judeca între oaie și oaie, între berbeci și țapi. 18Este prea puțin pentru voi că pașteți în pășunea cea bună de călcați în picioare ce rămâne din pășunea voastră? Este prea puțin pentru voi că vă adăpați din apă limpede de tulburați cu picioarele ce rămâne după voi? 19Și oile Mele să pască ceea ce ați călcat voi în picioare și să se adape din apele pe care le‑ați tulburat voi cu picioarele?»
20De aceea, așa le vorbește Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi voi judeca între oaia grasă și oaia slabă. 21Pentru că ați împins cu coasta și cu umărul și ați împuns cu coarnele toate oile slăbite până le‑ați împrăștiat în afară, 22voi veni în ajutorul oilor Mele și nu vor mai fi de jaf. Voi face judecată astfel între oaie și oaie. 23Voi ridica peste ele un singur Păstor, pe Robul Meu David, și El le va paște. El le va paște și va fi Păstorul lor.23 Vezi Ier. 23:5-6. 24Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar Robul Meu David va fi Prinț în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit.
25Voi încheia cu ele un legământ de pace și voi îndepărta din țară fiarele sălbatice, ca să locuiască în siguranță în pustie și să poată dormi în păduri. 26Le voi face o binecuvântare, atât pe ele, cât și împrejurimile dealului Meu. Le voi trimite ploi la vreme și acestea vor fi ploi ale binecuvântării. 27Copacul de pe câmp își va da rodul, pământul își va da recolta, iar ele vor putea locui în siguranță în țara lor. Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi rupe legăturile jugului lor și le voi elibera din mâna celor ce le‑au înrobit. 28Nu vor mai fi de jaf pentru neamuri și vietățile din țară nu le vor mai devora. Vor locui în siguranță și nimeni nu le va mai înspăimânta. 29Le voi pregăti o plantație care va ajunge renumită29 Lit.: o plantație pentru un nume. și nu vor mai suferi de foame în țară, nici nu vor mai purta insulta neamurilor. 30Și vor ști astfel că Eu, Domnul, Dumnezeul lor, sunt cu ele, iar ele sunt poporul Meu, Casa lui Israel, zice Stăpânul Domn. 31Voi, turma Mea, turma pășunii Mele, voi sunteți oameni, iar Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Stăpânul Domn.»“
