1Qui a cru à notre message ?
A qui a été révélée ╵l’intervention de l’Eternel53.1 Cité en Jn 12.38 ; Rm 10.16. ?
2Il a grandi tout droit ╵comme une jeune pousse
ou comme une racine ╵sortant d’un sol aride.
Il n’avait ni prestance ni beauté
pour retenir notre attention
ni rien dans son aspect ╵qui pût nous attirer.
3Il était méprisé, ╵abandonné des hommes,
un homme de douleur
habitué à la souffrance.
Oui, il était semblable ╵à ceux devant lesquels ╵on détourne les yeux.
Il était méprisé,
et nous n’avons fait de lui aucun cas.
4Pourtant, en vérité, ╵c’est de nos maladies ╵qu’il s’est chargé,
et ce sont nos souffrances ╵qu’il a prises sur lui,
alors que nous pensions ╵que Dieu l’avait puni,
frappé et humilié53.4 Cité en Mt 8.17..
5Mais c’est pour nos péchés ╵qu’il a été percé,
c’est pour nos fautes ╵qu’il a été brisé.
Le châtiment ╵qui nous donne la paix ╵est retombé sur lui
et c’est par ses blessures ╵que nous sommes guéris53.5 Les v. 5-6 sont cités en 1 P 2.24-25..
6Nous étions tous errants, ╵pareils à des brebis,
chacun de nous allait ╵par son propre chemin :
l’Eternel a fait retomber sur lui ╵les fautes de nous tous.
7Il était maltraité, ╵et il s’est humilié,
il n’a pas dit un mot.
Semblable à un agneau ╵mené à l’abattoir,
tout comme la brebis muette ╵devant ceux qui la tondent,
il n’a pas dit un mot53.7 Les v. 7-8 sont cités en Ac 8.32-33, d’après l’ancienne version grecque..
8Il a été arraché à la vie53.8 Autre traduction : arrêté. ╵avec violence, ╵suite à un jugement.
Et qui, parmi les gens ╵de sa génération, ╵s’est soucié de son sort,
lorsqu’on l’a retranché
du pays des vivants ?
Il a été frappé à mort53.8 D’après l’ancienne version grecque. Le texte hébreu traditionnel a : il a été frappé.
à cause des péchés ╵que mon peuple53.8 Selon le texte hébreu traditionnel. Le principal texte hébreu de Qumrân a : son peuple. a commis.
9On a mis son tombeau ╵avec celui des criminels
et son sépulcre ╵avec celui des riches,
alors qu’il n’avait pas commis ╵d’acte de violence
et que jamais ses lèvres ╵n’avaient produit la tromperie53.9 Cité en 1 P 2.22..
10Mais il a plu à Dieu ╵de le briser par la souffrance.
Bien que toi, Dieu, ╵tu aies livré sa vie ╵en sacrifice de réparation,
il verra une descendance.
Il vivra de longs jours
et il accomplira avec succès ╵ce que désire l’Eternel.
11Car après avoir tant souffert,
il verra la lumière53.11 D’après le texte hébreu de Qumrân et l’ancienne version grecque. Le texte hébreu traditionnel a : il verra., ╵et il sera comblé.
Beaucoup de gens le connaîtront, et pour cela,
mon serviteur, le Juste, ╵leur accordera le statut de justes
et se chargera de leurs fautes53.11 Voir Rm 3.21-24..
12Voilà pourquoi ╵je lui donnerai une part ╵avec ces gens nombreux ;
il partagera le butin ╵avec la multitude,
car il s’est dépouillé lui-même53.12 Réminiscence en Ph 2.7. ╵jusqu’à la mort
et s’est laissé compter ╵parmi les malfaiteurs53.12 Cité en Lc 22.37 et dans certains manuscrits de Mc 15.28 (voir note Mc 15.27).,
car il a pris sur lui ╵les fautes d’un grand nombre,
il a intercédé ╵en faveur des coupables.
1Cine a crezut ceea ce noi am auzit?
Și brațul Domnului, cui i‑a fost descoperit?
2El a crescut înaintea Lui ca un lăstar,
ca o rădăcină ieșită dintr‑un pământ uscat.
Nu avea nici frumusețe2 Lit.: formă., și nici măreție la care să ne uităm,
și nu era nimic în înfățișarea Lui ca să‑L dorim.
3Era disprețuit și părăsit de oameni,
un Om al durerilor și obișnuit cu suferința.
Era disprețuit,
ca și un om de care îți ascunzi fața,
iar noi nu L‑am luat în seamă.
4Într-adevăr, El a luat suferințele noastre
și a purtat durerile noastre.
Noi însă L‑am considerat lovit,
zdrobit de Dumnezeu și asuprit.
5Dar El era străpuns pentru fărădelegile noastre,
zdrobit pentru nelegiuirile noastre.
Pedeapsa care ne dă pacea era peste El,
și prin rănile Lui suntem vindecați.
6Noi rătăceam cu toții ca niște oi,
fiecare urmându‑și propria cale,
dar Domnul a pus asupra Lui
nelegiuirea noastră, a tuturor.
7Când a fost chinuit și asuprit,
El nu Și‑a deschis gura.
Ca un miel care este dus la tăiere
și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund,
tot așa nici El nu Și‑a deschis gura.
8A fost luat prin forță și judecată.
Dar cine din generația Sa s‑ar fi gândit
că8 Sau: judecată. / Cine poate vorbi despre urmașii Săi? Căci…. El era șters de pe tărâmul celor vii
și lovit pentru fărădelegea poporului Meu?
9I‑au pus mormântul lângă al celor răi
și L‑au așezat în9 Sau: lângă. groapa9 Lit.: moartea. celui bogat,
deși El n‑a săvârșit violență
și nu s‑a găsit înșelătorie în gura Lui.
10Domnul însă a vrut să‑L zdrobească prin suferință.
Dar după ce Își va da viața ca jertfă pentru vină,
Își va vedea sămânța10 Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. și va trăi multe zile,
iar voia Domnului va propăși prin El.
11După truda sufletului Său,
va vedea lumina11 Q, LXX. și va fi mulțumit.
Prin cunoștința Sa, Robul Meu cel drept va îndreptăți pe mulți
și le va purta nelegiuirile.
12De aceea Îi voi da o parte la un loc cu cei mari12 Sau: cei mulți.
și va împărți prada cu cei puternici12 Sau: cu cei numeroși.,
căci S‑a golit pe Sine, până la moarte,
și a fost numărat alături de cei răzvrătiți.
Totuși, El a purtat păcatul celor mulți
și a mijlocit pentru cei răzvrătiți.