Daniel 3 – BDS & NTLR

La Bible du Semeur

Daniel 3:1-33

Trois jeunes Juifs dans la fournaise

La statue d’or

1Le roi Nabuchodonosor fit faire une statue d’or de trente mètres de haut et de trois mètres de large. Il la fit ériger dans la plaine de Doura, dans la province de Babylone. 2Puis il convoqua les satrapes, les préfets, les gouverneurs, les conseillers, les trésoriers, les juristes, les magistrats et tous les dirigeants des provinces, pour l’inauguration de la statue qu’il avait fait dresser3.2 La traduction de certains titres des fonctionnaires babyloniens reste incertaine.. 3Alors les satrapes, les préfets, les gouverneurs, les conseillers, les trésoriers, les juristes, les magistrats et tous les dirigeants des provinces s’assemblèrent pour l’inauguration de la statue que le roi Nabuchodonosor avait érigée et ils se tinrent debout face à la statue élevée par le roi.

4Un héraut proclama à voix forte : A vous, hommes de tous peuples, nations et langues, on vous fait savoir 5qu’au moment où vous entendrez le son du cor, du fifre, de la cithare, de la lyre, de la harpe, de la double flûte et de toutes sortes d’instruments de musique3.5 L’identification de certains de ces instruments de musique est incertaine., vous vous prosternerez devant la statue d’or que le roi Nabuchodonosor a fait ériger, et vous l’adorerez. 6Celui qui refusera de se prosterner devant elle et de l’adorer sera jeté aussitôt dans la fournaise où brûle un feu ardent.

7C’est pourquoi au moment où tous les gens entendirent le son du cor, du fifre, de la cithare, de la lyre, de la harpe, et de toutes sortes d’instruments de musique, ces hommes de tous peuples, de toutes nations et de toutes langues se prosternèrent et adorèrent la statue d’or que le roi Nabuchodonosor avait fait ériger.

Refus de l’idolâtrie

8Sur ces entrefaites, certains astrologues vinrent porter des accusations contre les Juifs. 9Ils s’adressèrent au roi Nabuchodonosor et lui dirent : Que le roi vive éternellement ! 10O roi, Sa Majesté a promulgué un édit ordonnant que tout homme se prosterne et adore la statue d’or dès qu’il entendrait le son du cor, du fifre, de la cithare, de la lyre, de la harpe, de la double flûte et de toutes sortes d’instruments de musique. 11Cet édit précise que quiconque refusera de se prosterner et d’adorer la statue sera jeté dans la fournaise où brûle un feu ardent. 12Or, il y a des hommes de Juda auxquels tu as confié l’administration de la province de Babylone, à savoir Shadrak, Méshak et Abed-Nego : ces hommes-là ne t’ont pas obéi, ô roi ; ils n’adorent pas tes dieux et ne se prosternent pas devant la statue d’or que tu as fait ériger.

13Alors Nabuchodonosor s’irrita et entra dans une grande colère ; il ordonna de faire venir Shadrak, Méshak et Abed-Nego. On les amena donc devant le roi.

14Celui-ci prit la parole et leur demanda : Est-il vrai, Shadrak, Méshak et Abed-Nego, que vous n’adorez pas mes dieux et que vous ne vous prosternez pas devant la statue d’or que j’ai érigée ? 15Maintenant, si vous êtes prêts, au moment où vous entendrez le son du cor, du fifre, de la cithare, de la lyre, de la harpe, de la double flûte et de toutes sortes d’instruments de musique, prosternez-vous et adorez la statue que j’ai faite. Si vous refusez de l’adorer, vous serez jetés aussitôt dans la fournaise où brûle un feu ardent. Et quel est le dieu qui pourrait alors vous délivrer de mes mains ?

16Shadrak, Méshak et Abed-Nego répondirent au roi : O Nabuchodonosor, il n’est pas nécessaire de te répondre sur ce point. 17Si le Dieu que nous servons peut nous délivrer de la fournaise où brûle un feu ardent, ainsi que de tes mains, ô roi, qu’il nous délivre ! 18Mais même s’il ne le fait pas, sache bien, ô roi, que nous n’adorerons pas tes dieux et que nous ne nous prosternerons pas devant la statue d’or que tu as fait ériger.

19Alors Nabuchodonosor fut rempli de fureur contre Shadrak, Méshak et Abed-Nego, et son visage devint blême. Il reprit la parole et ordonna de chauffer la fournaise sept fois plus que d’habitude.

20Puis il commanda à quelques soldats vigoureux de sa garde, de ligoter Shadrak, Méshak et Abed-Nego et de les jeter dans la fournaise ardemment chauffée. 21Aussitôt les trois hommes furent ligotés tout habillés avec leurs pantalons, leurs tuniques et leurs turbans3.21 La traduction des noms de vêtements est incertaine., et jetés dans la fournaise où brûlait un feu ardent. 22Mais comme, sur l’ordre du roi, on avait fait chauffer la fournaise au maximum, les flammes qui en jaillissaient firent périr les soldats qui y avaient jeté Shadrak, Méshak et Abed-Nego. 23Quant à Shadrak, Méshak et Abed-Nego, ils tombèrent tous les trois ligotés au milieu de la fournaise où brûlait un feu ardent.

Dieu intervient

24C’est alors que le roi Nabuchodonosor fut saisi de stupeur ; il se leva précipitamment et, s’adressant à ses conseillers, il demanda : N’avons-nous pas jeté trois hommes tout ligotés dans le feu ?

Ils répondirent au roi : Bien sûr, Majesté.

25– Eh bien, reprit le roi, je vois quatre hommes sans liens qui marchent au milieu du feu sans subir aucun dommage corporel ; et le quatrième a l’aspect d’un fils des dieux.

26Puis Nabuchodonosor s’approcha de la porte de la fournaise où brûlait un feu ardent et se mit à crier : Shadrak, Méshak et Abed-Nego, serviteurs du Dieu très-haut, sortez de là et venez ici !

Alors, Shadrak, Méshak et Abed-Nego sortirent du milieu du feu. 27Les satrapes, les préfets, les gouverneurs et les conseillers du roi se rassemblèrent autour de ces hommes : ils constatèrent que le feu n’avait eu aucun effet sur leurs corps, qu’aucun cheveu de leur tête n’avait été brûlé, que leurs vêtements n’avaient pas été endommagés et qu’ils ne sentaient même pas l’odeur du feu.

28Alors Nabuchodonosor s’écria : Loué soit le Dieu de Shadrak, de Méshak et d’Abed-Nego, qui a envoyé son ange pour délivrer ses serviteurs qui se sont confiés en lui et qui ont désobéi à mon ordre. Ils ont préféré risquer leur vie plutôt que de se prosterner et d’adorer un autre dieu que le leur. 29Voici donc ce que je décrète : Tout homme – de quelque peuple, nation ou langue qu’il soit – qui parlera d’une manière irrespectueuse du Dieu de Shadrak, de Méshak et d’Abed-Nego sera mis en pièces et sa maison sera réduite en un tas de décombres, parce qu’il n’existe pas d’autre Dieu qui puisse sauver ainsi les hommes.

30Ensuite le roi fit prospérer Shadrak, Méshak et Abed-Nego dans la province de Babylone.

Le rêve du grand arbre

31Le roi Nabuchodonosor adresse ce message à tous les peuples, à toutes les nations et aux gens de toutes langues qui habitent la terre entière : Que votre paix soit grande !

32Il m’a paru bon de vous faire connaître les signes extraordinaires et les prodiges que le Dieu très-haut a accomplis envers moi.

33« Que ses signes extraordinaires sont grands

et ses prodiges éclatants !

Son règne est un règne éternel

et sa domination ╵subsiste d’âge en âge. »

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 3:1-30

Statuia de aur și cuptorul aprins

1Împăratul Nebucadnețar a făcut o statuie de aur, înaltă de șaizeci de coți și lată de șase coți1 Aproximativ 30 m înălțime și 3 m lățime. Probabil un fel de coloană la capătul căreia se afla chipul zeului protector al împăratului, Nebo (Nabu)., pe care a ridicat‑o în valea Dura, în provincia Babilonului. 2Împăratul Nebucadnețar a poruncit să se adune satrapii, demnitarii, guvernatorii, sfetnicii, vistiernicii, judecătorii, magistrații și toți ceilalți conducători ai provinciei2-3 Sau: provinciilor., ca să vină la dedicarea statuii ridicate de împăratul Nebucadnețar. 3Satrapii, demnitarii, guvernatorii, sfetnicii, vistiernicii, judecătorii, magistrații și toți ceilalți conducători ai provinciei s‑au adunat pentru dedicarea statuii pe care a ridicat‑o împăratul Nebucadnețar. Ei au stat înaintea statuii ridicate de împăratul Nebucadnețar și 4un crainic a proclamat cu glas tare, zicând:

„Popoare, neamuri și oameni de orice limbă! 5În clipa când veți auzi sunetul cornului5 Ebr.: qeren, un corn de animal (cel mai adesea de berbec) din care era confecționat cornul ca instrument (șofar). Pentru șofar, vezi nota de la Ex. 19:16 [peste tot în capitol]., al flautului, al țiterei, al lirei, al psalterionului,5 Cuvintele traduse cu țiteră, liră și psalterion sunt singurele cuvinte de origine grecească din cartea Daniel. Muzicienii greci și instrumentele lor sunt atestate de inscripțiile asiriene încă înainte de Nebucadnețar. al fluierului și a tot felul de alte instrumente muzicale, să vă prosternați și să vă închinați înaintea statuii de aur pe care a ridicat‑o împăratul Nebucadnețar. 6Cine nu se va prosterna și nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.“

7Astfel, când au auzit sunetul cornului, al flautului, al țiterei, al lirei, al psalterionului și a tot felul de alte instrumente muzicale, toate popoarele, neamurile și oamenii de toate limbile s‑au prosternat și s‑au închinat statuii de aur, ridicate de împăratul Nebucadnețar.

8Cu prilejul acesta, chiar în aceeași perioadă, câțiva dintre astrologi8 Vezi nota de la 2:2. au ieșit în față și i‑au pârât pe iudei. 9Ei i‑au zis împăratului Nebucadnețar: „Să trăiești veșnic, împărate! 10Tu, împărate, ai dat o poruncă potrivit căreia orice om care aude sunetul cornului, al flautului, al țiterei, al lirei, al psalterionului, al fluierului și a tot felul de alte instrumente muzicale să se prosterneze și să se închine statuii de aur, 11iar cine nu se prosternează și nu se închină, să fie aruncat în cuptorul aprins. 12Dar sunt niște iudei, pe care i‑ai numit în slujba de administratori ai provinciei Babilonului, și anume Șadrak, Meșak și Abed-Nego, oameni care nu țin seama deloc de tine, împărate! Ei nu slujesc dumnezeilor tăi și nu se închină statuii de aur pe care ai ridicat‑o.“

13Atunci Nebucadnețar, aprins de mânie, a poruncit să fie aduși Șadrak, Meșak și Abed-Nego. Bărbații aceștia au fost aduși înaintea împăratului, 14iar Nebucadnețar le‑a zis:

– Șadrak, Meșak și Abed-Nego, este adevărat că voi nu slujiți dumnezeilor mei și nu vă închinați statuii de aur pe care am ridicat‑o?! 15Acum fiți gata ca, în clipa în care veți auzi sunetul cornului, al flautului, al țiterei, al lirei, al psalterionului, al fluierului și a tot felul de alte instrumente muzicale, să vă prosternați și să vă închinați statuii pe care am făcut‑o. Dacă nu vă veți închina, veți fi aruncați de îndată în mijlocul unui cuptor aprins. Și care este dumnezeul acela care vă va izbăvi din mâna mea?

16Șadrak, Meșak și Abed-Nego i‑au răspuns împăratului:

– O, Nebucadnețar, noi n‑avem nevoie să‑ți răspundem în această privință! 17Iată, Dumnezeul nostru, Căruia Îi slujim, poate să ne scape din cuptorul aprins și ne va izbăvi și din mâna ta, împărate! 18Și chiar dacă nu va fi așa, să știi, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi și nici nu ne vom închina statuii de aur pe care ai ridicat‑o.

19Atunci Nebucadnețar s‑a umplut de mânie și i s‑a schimbat înfățișarea feței din cauza lui Șadrak, a lui Meșak și a lui Abed-Nego. A poruncit să se încălzească cuptorul de șapte ori mai mult19 Sau: cât se putea de tare, cifra șapte simbolizând adesea completitudinea. decât trebuia încălzit. 20Apoi a poruncit unora dintre cei mai puternici bărbați din armata lui să‑i lege pe Șadrak, pe Meșak și pe Abed-Nego și să‑i arunce în cuptorul aprins. 21Astfel, oamenii aceștia au fost legați, așa cum erau îmbrăcați, în mantalele, tunicile, turbanele și celelalte haine ale lor, și au fost aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22Fiindcă porunca împăratului a fost grabnică, iar cuptorul fusese încălzit peste măsură, acei oameni care s‑au urcat cu Șadrak, Meșak și Abed-Nego au fost uciși de flacăra focului, 23iar cei trei bărbați – Șadrak, Meșak și Abed-Nego – legați fiind, au căzut în mijlocul cuptorului aprins.

24Atunci împăratul Nebucadnețar s‑a înspăimântat și s‑a ridicat în grabă.

El le‑a zis sfetnicilor săi:

– Nu am aruncat noi în mijlocul focului trei bărbați legați?

Ei i‑au răspuns împăratului:

– Sigur, împărate!

25El a zis:

– Iată, eu văd patru bărbați umblând liberi și nevătămați în mijlocul focului, iar înfățișarea celui de‑al patrulea seamănă cu a unui fiu de dumnezei.

26Atunci Nebucadnețar s‑a apropiat de ușa cuptorului aprins și a strigat: „Șadrak, Meșak și Abed-Nego, slujitori ai Dumnezeului cel Preaînalt, ieșiți afară și veniți încoace!“

Șadrak, Meșak și Abed-Nego au ieșit din mijlocul focului. 27Satrapii, demnitarii, guvernatorii și sfetnicii împăratului s‑au strâns cu toții și au văzut că focul nu avusese nicio putere asupra trupurilor acestor bărbați, că părul capului lor nu se pârlise, că mantiile lor rămăseseră neschimbate și că nici măcar miros de fum nu se prinsese de ei.

28Nebucadnețar a zis:

„Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrak, al lui Meșak și al lui Abed-Nego, Care l‑a trimis pe îngerul Său și i‑a izbăvit pe slujitorii Săi. Ei s‑au încrezut în El, au desconsiderat porunca împăratului și și‑au dat mai degrabă trupurile lor, decât să slujească și să se închine oricărui alt dumnezeu decât Dumnezeului lor. 29Prin aceasta, dau o poruncă potrivit căreia, orice om, din orice popor, din orice neam sau de orice limbă ar fi, care va vorbi de rău despre Dumnezeul lui Șadrak, al lui Meșak și al lui Abed-Nego, să fie făcut bucăți, iar casa lui să fie prefăcută într‑un morman de gunoi, pentru că nu există un alt Dumnezeu care să poată izbăvi în felul acesta.“

30După aceea, împăratul i‑a promovat pe Șadrak, Meșak și Abed-Nego în provincia Babilonului.