Actes 7 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Actes 7:1-60

1Le grand-prêtre lui demanda : Reconnais-tu les faits qui te sont reprochés ?

2Etienne dit alors :

Chers frères et pères de notre peuple, écoutez-moi : le Dieu glorieux apparut jadis à notre ancêtre Abraham, quand il vivait encore en Mésopotamie, avant de s’établir à Harân, 3et il lui dit : Quitte ton pays et ta parenté, et va dans le pays que je t’indiquerai7.3 Gn 12.1.. 4C’est ainsi qu’Abraham quitta la Chaldée et vint se fixer à Harân. De là, après la mort de son père, Dieu le fit venir dans le pays où vous habitez actuellement. 5Pourtant, il ne lui donna ici aucune propriété, pas même un mètre carré de terre. Mais il lui promit de lui donner le pays tout entier, à lui et à ses descendants après lui, alors qu’à cette époque il n’avait pas encore d’enfant7.5 Gn 17.8..

6Et Dieu lui parla ainsi :

Tes descendants séjourneront dans une terre étrangère, ils y seront réduits en esclavage et on les maltraitera pendant quatre cents ans. 7Mais, ajouta Dieu, j’exécuterai mon jugement contre la nation qui en aura fait ses esclaves. Après cela, ils quitteront le pays étranger et viendront ici même, dans ce pays, pour me rendre un culte7.7 Gn 15.13-14..

8Puis Dieu conclut son alliance avec Abraham et lui en donna pour signe la circoncision. Ainsi il eut pour fils Isaac et le circoncit huit jours après sa naissance. Isaac fit de même pour son fils Jacob, et celui-ci, à son tour, pour ses fils, les douze ancêtres de nos tribus7.8 Voir note 2.29..

9Or, les fils de Jacob, poussés par la jalousie, vendirent leur frère Joseph, pour qu’il fût emmené comme esclave en Egypte. Mais Dieu était avec lui. 10Il le délivra de toutes ses épreuves et, dans sa grâce, il lui donna la sagesse nécessaire devant le pharaon, roi d’Egypte, si bien qu’il fut nommé gouverneur du pays et de toute la maison royale. 11Alors survint une grande famine dans toute l’Egypte et en Canaan. Ce fut un temps de grande misère. Nos ancêtres ne trouvaient plus de quoi manger.

12Quand Jacob apprit qu’il y avait du blé en Egypte, il y envoya une première fois ses fils, nos ancêtres. 13Lors de leur second voyage en Egypte, Joseph se fit reconnaître par ses frères, et le pharaon apprit quelle était l’origine de Joseph. 14Puis Joseph envoya chercher son père Jacob et toute sa parenté qui comprenait soixante-quinze personnes. 15Jacob descendit en Egypte ; il y finit ses jours, de même que nos ancêtres. 16Leurs corps furent ramenés à Sichem, et déposés dans le tombeau qu’Abraham avait acheté pour une certaine somme d’argent aux fils d’Hamor à Sichem. 17Le moment approchait où Dieu allait accomplir la promesse qu’il avait faite à Abraham : notre peuple s’était multiplié et les Israélites étaient devenus de plus en plus nombreux en Egypte. 18C’est alors qu’un nouveau roi, qui n’avait pas connu Joseph, monta sur le trône d’Egypte7.18 Ex 1.8.. 19Il exploita notre peuple de manière perfide et opprima nos ancêtres, jusqu’à les obliger à abandonner leurs nouveau-nés pour qu’ils ne survivent pas.

20A cette époque naquit Moïse, qui avait la faveur de Dieu7.20 Autre traduction : qui était extrêmement beau.. Pendant trois mois, il fut élevé dans la maison de son père. 21Lorsque finalement ses parents durent l’abandonner, il fut recueilli par la fille du pharaon qui l’éleva comme son propre fils. 22C’est ainsi que Moïse fut instruit dans toute la science des Egyptiens et qu’il devint un homme dont la parole et les actions avaient des effets remarquables.

23A l’âge de quarante ans, il voulut venir en aide à ses frères, les Israélites. 24Voyant que l’on maltraitait l’un d’eux, il prit sa défense, et, pour le venger, tua l’Egyptien qui le maltraitait. 25Il pensait que ses frères comprendraient que Dieu voulait se servir de lui pour les libérer. Mais ils ne le comprirent pas.

26Le lendemain, il vit deux d’entre eux se battre. Il s’interposa et essaya de réconcilier les adversaires.

– Mes amis, leur dit-il, vous êtes des frères ! Pourquoi, alors, vous faites-vous du mal ?

27Mais celui qui maltraitait son compagnon le repoussa en disant : Qui t’a établi chef et juge sur nous ? 28Voudrais-tu par hasard aussi me tuer, comme tu as tué hier l’Egyptien7.28 Ex 2.14.?

29Quand Moïse entendit cela, il prit la fuite et alla vivre dans le pays de Madian où il eut deux fils.

30Quarante années plus tard, un ange lui apparut dans le désert du mont Sinaï, au milieu de la flamme d’un buisson en feu7.30 Ex 3.2.. 31Saisi d’étonnement à cette vision, Moïse s’approchait pour le considérer de plus près, quand la voix du Seigneur se fit entendre : 32Je suis le Dieu de tes ancêtres, le Dieu d’Abraham, d’Isaac et de Jacob7.32 Ex 3.6..

Tout tremblant, Moïse n’osait pas lever les yeux. 33Le Seigneur lui dit :

Ote tes sandales, car le lieu où tu te tiens est un lieu saint7.33 Ex 3.5.. 34J’ai vu la souffrance de mon peuple en Egypte. J’ai entendu ses gémissements et je suis descendu pour le délivrer. Et maintenant, viens : je t’envoie en Egypte7.34 Ex 3.7, 8, 10..

35Ainsi ce Moïse que ses frères avaient repoussé en lui disant : Qui t’a établi chef et juge sur nous7.35 Ex 2.14.?, c’est lui que Dieu a envoyé comme chef et libérateur du peuple avec l’aide de l’ange qui lui était apparu dans le buisson. 36C’est lui qui les fit sortir d’Egypte en accomplissant des prodiges et des signes miraculeux dans ce pays, puis lors de la traversée de la mer Rouge7.36 Expression traduite du grec, désignant la mer des Roseaux. et, pendant quarante ans, dans le désert.

37Ce fut encore lui qui dit aux Israélites : Dieu suscitera pour vous, du milieu de vos compatriotes, un prophète qui sera comme moi7.37 Dt 18.15..

38Lorsque le peuple était rassemblé au désert, c’est encore lui qui servit d’intermédiaire entre l’ange qui lui parlait sur le mont Sinaï et nos ancêtres. Il reçut de Dieu des paroles de vie pour nous les transmettre.

39Nos ancêtres refusèrent de lui obéir. Bien plus : ils le repoussèrent et se laissèrent gagner par le désir de retourner en Egypte. 40Ils vinrent demander à Aaron : Fais-nous des dieux qui marchent à notre tête, car ce Moïse qui nous a fait sortir d’Egypte, nous ne savons pas ce qui lui est arrivé7.40 Ex 32.1, 23..

41Ils façonnèrent alors un veau, ils offrirent un sacrifice à cette idole, et ils célébrèrent de joyeuses fêtes en l’honneur de ce qu’ils avaient fabriqué de leurs mains.

42Dieu se détourna d’eux et les abandonna à l’idolâtrie et au culte des astres du ciel. C’est bien ce qui est écrit dans le livre des prophètes :

Est-ce à moi que vous avez présentédes sacrifices et des offrandes,

pendant les quarante ansde votre séjour au désert,vous, peuple d’Israël ?

43Non, vous avez portéla tente de Molok7.43 Molok: divinité adorée par les Ammonites. Rompha: ancienne divinité païenne représentant la planète Saturne.

et l’astre de votre dieu Rompha,

idoles que vous avez fabriquéespour vous prosterner devant elles.

C’est pourquoi je vous déporteraiau-delà de Babylone7.43 Am 5.25-27 cité selon l’ancienne version grecque..

44Au désert, nos ancêtres avaient avec eux la tente qui contenait le traité de l’alliance et que Dieu avait ordonné à Moïse de construire d’après le modèle qu’il lui avait montré. 45Cette tente a été confiée à la génération suivante de nos ancêtres. Ils l’emmenèrent avec eux quand ils conquirent, sous la conduite de Josué, le pays où se trouvaient les peuplades que Dieu chassa devant eux. Elle y demeura jusqu’au temps de David.

46Celui-ci obtint la faveur de Dieu et demanda de pouvoir donner une demeure au Dieu de Jacob. 47Mais ce fut Salomon qui bâtit le Temple. 48Cependant, le Dieu très-haut n’habite pas dans des édifices construits par des mains humaines. C’est ce que dit le prophète :

49Mon trône, c’est le ciel,

et mon marchepied, c’est la terre.

Quelle est donc la maisonque vous me bâtirez,dit le Seigneur,

quelle demeurepour mon lieu de repos ?

50Toutes ces choses,n’est-ce pas moi qui les ai faites7.50 Es 66.1-2.?

51O vous hommes obstinés qui, comme de véritables incirconcis, gardez votre cœur et vos oreilles fermés, vous résistez toujours à l’Esprit Saint ! 52Vous ressemblez bien à vos ancêtres ! Y a-t-il un seul prophète que vos ancêtres n’aient pas persécuté ? Ils ont tué ceux qui annonçaient la venue du seul Juste. Et vous, maintenant, vous l’avez trahi et assassiné ! 53Oui, vous avez bien reçu la Loi de Dieu par l’intermédiaire des anges, mais vous ne l’avez jamais observée…

L’exécution d’Etienne

54A ces mots, ceux qui siégeaient au Grand-Conseil devinrent fous de rage : ils grinçaient des dents contre Etienne. 55Mais lui, rempli du Saint-Esprit, leva les yeux au ciel et vit la gloire de Dieu, et Jésus debout à la droite de Dieu. Alors, il s’écria : 56Ecoutez : je vois le ciel ouvert et le Fils de l’homme debout à la droite de Dieu.

57A ces mots, ils se mirent à vociférer et à se boucher les oreilles. D’un même élan, ils se ruèrent sur lui, 58le traînèrent hors de la ville et le lapidèrent. Les témoins avaient déposé leurs vêtements aux pieds d’un jeune homme nommé Saul.

59Pendant qu’ils jetaient des pierres sur lui, Etienne priait ainsi : Seigneur Jésus, reçois mon esprit !

60Puis il tomba à genoux et, de toutes ses forces, lança un dernier cri : Seigneur, ne leur demande pas compte de ce péché !

Après avoir dit ces mots, il expira.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 7:1-60

Estebanca mandajcunamanmi Jesusmanta huillashca

1Curacunata mandaj curaca, Estebantaca:

—¿Paicuna juchachicushcaca chashnatajchu?— nishpami tapurca.

2Chashna tapujpica, Estebanca cashnami nirca:

—Tucui huauquicuna, yayacuna, ñucata uyahuaichij. Sumaj Diosca, ñucanchij ñaupa yaya Abrahammanca, manaraj Harán pueblopi causagrijpimi, Mesopotamia llajtapi ricurirca. 3Chaipi ricurishpami Diosca: “Cambaj llajtatapish, cambaj familiatapish saquishpa ri. Ñucami can maipi causana llajtata ricuchisha” nirca.

4Chaimantami Abrahamca, Caldea llajtamanta rishpa, Haranpi causagrirca. Paipaj yaya huañushca qʼuipami, Taita Diosca paitaca cunan cancuna causacun cai llajtaman pushamurca. 5Caiman chayachimushpapish, cai llajtapica allpataca, chaqui saruillatapish manaraj curcachu. Shina cashpapish chai punllacunapi Abraham manaraj huahuayuj cajpimi, Diosca: Canmanpish, cambaj huahua huahuacunamanpishmi cai allpataca cusha nirca. 6Taita Diosca, cashnapishmi nirca: “Cambaj huahua huahuacunaca, quiquin llajtamanta rishpami, caru llajtapi causanga. Chai llajta runacunami, paicunataca chuscu patsaj huatacama, huatashcata shina servichishpa, llaquita charingacuna. 7Paicunata llaquichishpa charicuj runacunata, ñuca quiquin jatunta llaquichishpami, cambaj huahuacunataca llujshichimusha. Chaimantaca cai llajtapi churajpimi, caipi ñucata servingacuna” nishcami Diosca. 8Abrahamtaca, paihuan ari ninacushcata ricuchij cachunmi, pai charishca aicha punta carata pʼitichun mandashca. Chaimantami Abrahamca, paipaj churi Isaactapish huacharishca pusaj punllapica, pai charishca aicha punta carata pʼitirca. Isaacpish, paipaj churi Jacobota, Jacobopish, paipaj chunga ishqui churicunataca chashnallatajmi rurarca. Paicunami, ñucanchij ñaupa yayacuna carca.

9Chai ñaupa yayacunaca, paicunapaj huauqui Josetaca pʼiñashcamantami, Egiptomanca huatashca shina causagrichun, cʼatushpa cacharcacuna. Shina rurajpipish, Taita Diosca Josetaca manataj saquircachu. 10Paimi Josetaca, ima llaquimantapish llujshichirca. Shinallataj Faraón cʼuyachunmi, Josetaca alli yachajta rurarca. Chaimantami Josetaca, paipaj quiquin huasipipish, tucui llajtapipish, tucuita ricuj cachun churarca.

11Chai punllacunallatajmi Egiptopipish, Canaanpipish jatun yaricai jatarishpa, jatunta llaquichirca. Ñucanchij ñaupa yayacunapish, maipi ima micunata mana japircacunachu. 12Yaya Jacoboca, Egiptollapi micuna tiyajta yachashpami, ñucanchij ñaupa yayacunataca punta cutin chaiman cacharca. 13Cati cuti rijpimi Joseca, paicunapaj huauqui cashcata paicunaman huillarca. Chaipimi Faraonca, Josetaca pipuramanta cashcata yacharca. 14Chai qʼuipami Joseca, paipaj yaya Jacobotaca, tucui huasi ucupuracunandijta pushaj cacharca. Paicunaca, tucuimantaca 75llami carca. 15Chaicunallahuanmi Jacoboca Egiptopi causagrirca. Chaipimi paipish, ñucanchij ñaupa yayacunapish huañurcacuna. 16Paicunapaj tullucunataca, Siquem llajtamanmi apamurcacuna. Chai Siquem llajtapimi Abrahamca, Hamorpaj churicunamanca pambana jutcundij mirga allpata achca cullquihuan randishca carca. Chaipimi chai tullucunataca pambarcacuna.

17Abrahamman cai llajtata Taita Dios ‘Cushami’ nishca ña pajtamujpica, israelcunaca Egiptopica achcatami mirarcacuna. 18Chai punllacunallapitajmi Egiptopica, Joseta mana rijsij shuj jatun mandaj mandai callarirca. 19Chai mandajca, yachaj tucushca cashpami, tucui ñucanchijpurata tucuchinata yuyarirca. Chashna yuyashpami ama ashtahuan mirachun nishpa, ñucanchij ñaupa yayacunataca, cʼari llullu huahuacunata shitachirca.

20Chai punllacunallapitajmi, Moisesca huacharirca. Paica, Taita Dios munashca, sumaj huahuami carca. Quimsa quillatami paipaj yaya mamaca, huasipi pacashpa charirca. 21Ña mana ashtahuan pacalla chari tucushpa shitashcatami, Faraonpaj ushushica japishpa, quiquin huahuata shina huiñachirca. 22Moisesca, chaipi huiñashpami, Egiptopi tiyaj tucui yachaicunata yacharca. Chaimantami, imata rimangapajpish, imata rurangapajpish alli yachaj carca.

23Ña chuscu chunga huatayuj cashpami, Moisesca paipaj huauqui Israelcunata ricugrirca. 24Chai punllataj shuj Egipto runa Israel runata macacujta japishpami Moisesca, israel runata mitsashpa chai Egipto runata huañuchirca. 25Paipaj huauquicunaca, ‘Egiptomanta llujshichichun, Taita Dios paita churashcata yuyangami’ nishpami, chashna huañuchirca. Ashtahuanpish paicunaca, mana chashna yuyarcachu. 26Cayandij punllapish ricunaman rishpaca, ishqui israelcuna macanacucujtami japirca. Paicunataca, alli tucunacuchun nishpami: “Jalachij, cancunaca huauquindijllatajmari canguichij. ¿Ima nishpataj cashna macanacunguichij?” nirca.

27Ashtahuanpish chai macacuj runaca, Moisestaca cashnami cʼariyarca: “¿Pitaj cantaca ñucanchijta mandachun, ñucanchij juez cachun churarcari? 28¿Ñucatapishchu caina chai Egipto runata shina huañuchisha ningui?” nircami. 29Chashna nijpica Moisesca, mancharishpa, Madián llajtamanmi miticushpa rirca. Chai llajtapi causacushpami ishqui churiyuj tucurca.

30Ñami chuscu chunga yalli huatacunata chaipi causacurca. Chaipimi, Sinaí urcu cʼuchu shitashca pambapica, rupacuj zarza yura chaupipi, shuj ángel ricurirca.

31Chaita ricushpa achcata mancharishpa, Moisés ashtahuan alli ricungapaj cʼuchuyacushpami, Mandaj Dios cashna nijta uyarca: 32“Ñucaca, cambaj ñaupa yaya Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Taita Diosmi cani” nircami. Chashna nijpica, Moisesca manchaihuan chujchushpa, mana ashtahuan cʼuchuyarcachu.

33Mandaj Diosca, cashnapishmi nirca: “Canca ñucapajlla chʼicanchishca pambapimari shayacungui, cambaj pargateta chaquimanta surcui.

34Ñuca agllashcacunata, Egiptopi jatunta llaquichicujtaca ricunimi. Chai llaquihuan ñacashpa ‘¡Ai!’ nicujtapish uyanimi. Chaimantami, paicunata llujshichingapaj uriyamurcani. Shamui, cunan canta Egiptoman cachasha” nircami.

35Riquichij, chai Moisestamari: “¿Pitaj cantaca ñucanchijta mandaj cachun, juez cachunca churarcari?” nishpa pʼiñashcacuna carca. Paillatatajmari, zarza yurapi ricurij angelhuan Taita Diosca, paicunata mandaj cachun, quishpichij cachunpish churarca. 36Chai Moisesmi, ñucanchij ñaupa yayacunataca, jatun mancharinacunatapish señalcunatapish rurashpa, Egiptomanta llujshichirca. Puca Cuchapipish, shitashca pambapipish, chuscu chunga huatatami, chashnallataj rurashpa pushamurca.

37Chai Moisesllatajmi, israelcunataca: “Diosca, ñucata cachashca shinallatajmi, cancunapuramantaca, Pai ima nishcata huillaj shuj runata cachanga” nishca. 38Chai Moisesllatajmi, shitashca pambapi ñucanchij ñaupa yayacuna tandanacushcapica, Sinaí urcupi paihuan rimaj angelhuan carca. Paimi, Causaita cuj Shimicunata Diosmanta chasquishpa, ñucanchijman huillarca.

39Chashna cajpipish, ñucanchij ñaupa yayacunaca, Moisesta caźunapaj randica, pʼiñarcacunami. Paicunapaj shungupica Egiptoman tigrana yuyaillami carca. 40Chaimantami Aarontaca: “Ñucanchijta Egiptomanta llujshichimuj Moisesca, imapishchari tucun, mana uyarinchu. Ñucanchijpaj dioscunata rurailla, chai dioscuna ñucanchijta pushashpa tigrachun” nircacunami.

41Chaimantaca, biźi diosta rurashpami, chaiman animalcunata cushpa huañuchircacuna. Chashnami quiquin maquihuan rurashca dios-huanca, jatunta cushicurcacuna. 42Shina rurajpimi, Taita Diosca paicunamanta anchurishpa, luźerocunata adorachun saquirca. Dios ima nishcata huillajcunapaj Libropi cashna quillcashcami pajtarca:

“Israelcuna, cancunaca shitashca pambapi, chuscu chunga huatacunata puricushpaca,

¿ñucamanchari animalcunata cushpa huañuchircanguichigari?

43Ashtahuanpish Moloctami, paipaj carpa huasindij aparishpa purircanguichij.

Renfán shuti diospaj luźerotapishmi aparishca purircanguichij.

Shujtaj dioscunatapish rurashpami, adorarcanguichij.

Chaimantami llujshichishpa, Babilonia llajta chaininijcama cachasha” nishcami.

44Ñucanchij ñaupa yayacunaca, shitashca pambapica, paicunaman Dios ricurina carpa huasillatami charircacuna. Chai huasica, ima shinallata rurachun, Moisesman Dios ricuchishca shinatataj rurashcami carca. 45Chaita chasquishpaca cancunapaj yayacunataca, Josué pushamujpimi, cai llajtaman yaicuchimurca. Diosca paicunata caipi churangapajmi, cai llajtapi causacujcunataca llujshichishpa cachashca. Chai carpa huasitaca, David mandaj tucungacamami charicurcacuna. 46Davidmi, Taita Dios jatunta cʼuyashca tucurca. Chaimantami Jacobopaj Diostaca: “Cambaj shuj huasita rurachun saquihuai” nishpa mañarca. 47Ashtahuanpish paipaj churi Salomonmi, chai huasitaca shayachirca.

48Shina cajpipish jahua pacha Diosca, runacuna maquihuan rurashca huasicunapica, mana causanchu. Chaimantami, Dios ima nishcata huillajllataj cashna nishca:

49“ ‘Jahua pachaca, ñuca mandashpa tiyanami.

Cai pachaca, ñuca chaqui sarunami.

¿Ima shinataj ñucapajca, huasita ruragringuichigari?’

ninmi Mandaj Diosca.

‘Ñuca samarinatapish, ¿maipitaj ruranguichigari?

50Ñucallatajmari cai tucuitaca rurarcani’ ninmi” nishcami.

51¡Upacuna, chʼahuan shungucuna, rinrin mana uyajcuna! Cancunapaj ñaupa yayacuna shinallatajmi canguichij. Jucha illaj Espiritutaca, manataj caźushun ninguichijchu. 52Cancunapaj yayacunaca, Dios ima nishcata huillajcunataca, ¿maijantataj mana llaquichircacunari? ‘Cashcata Ruraj Runa shamungami’ nishpa, ñaupaman huillajcunatami huañuchircacuna. Cunan Pai quiquin shamujpipish, huashalla yuyarinacushpami, Paitapish huañuchichircanguichij. 53Cancunaca, Mandashcatapish angelcunapaj shimimantatajmi chasquircanguichij. Shina cajpipish manataj caźunguichijchu— nircami.

Estebantaca rumicunahuan shitashpami huañuchishcacuna

54Esteban chashna nijta uyashpaca, paihuanca canirishpami, yallitaj pʼiñarircacuna. 55Ashtahuanpish Estebanca, jucha illaj Espirituhuan junda cashpami, jahua pachata huichilla ricurca. Chaipica achij nicuj Taita Dios tiyacujtapish, Diospaj alli ladopi Jesús shayacujtapishmi ricurca. 56Chaita ricushpami, Estebanca:

—Riquichigari, jahua pachacuna pascarishcatamari ricuni. Runa Aichayujpish, Taita Diospaj alli ladopimari shayacun— nircami.

57Chaita mana uyashun nishpaca, achcata caparinacushpami, rinrinta taparircacuna. Chaimantaca huaicashpami, Estebanta japigrircacuna. 58Paita japishpaca, tʼangashpa pueblomanta llujshichishpami, rumicunahuan shitarcacuna. Juchachicujcunaca, Saulo shuti mosomanmi, paicunapaj churanacunata mingarcacuna. 59Rumihuan shitacujllapitajmi, Estebanca:

—Apunchij Jesús, ñuca espirituta chasquipai— nishpa mañarca.

60Chashna nishcahuan cungurishpami:

—Apunchij Jesús, paicuna cashna millaita ruracushcataca, ama yuyaripangui— nishpa, sinchita caparirca. Chashna nishcahuan huañurcallami.