Actes 28 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Actes 28:1-31

Sur l’île de Malte

1Une fois hors de danger, nous avons appris que notre île s’appelait Malte. 2Les habitants, qui ne parlaient pas le grec, nous ont témoigné une bienveillance peu ordinaire. Ils ont allumé un grand feu et nous ont tous accueillis à sa chaleur, car il s’était mis à pleuvoir et il faisait froid.

3Paul avait ramassé une brassée de bois sec et il allait la jeter dans le feu quand la chaleur en a fait sortir une vipère qui s’est accrochée à sa main. 4En voyant l’animal suspendu à sa main, les habitants se disaient entre eux : Pas de doute : cet homme est un criminel ! Il a pu échapper à la mer, mais la Justice ne l’a pas laissé vivre !

5Cependant, Paul avait, d’une secousse, jeté l’animal dans le feu et ne ressentait aucun mal.

6Tous s’attendaient à le voir enfler ou bien tomber subitement raide mort. Après une longue attente, voyant qu’il ne lui arrivait rien de fâcheux, ils ont changé d’avis et se sont mis à dire : C’est un dieu.

7Tout près de là se trouvait un domaine appartenant au premier personnage de l’île nommé Publius. Il nous a accueillis très aimablement et nous a offert l’hospitalité pendant trois jours. 8Or, son père était justement cloué au lit par la fièvre et la dysenterie. Paul s’est rendu à son chevet, a prié en lui imposant les mains, et l’a guéri. 9Après cela, tous les autres malades de l’île venaient le voir et ils étaient guéris, eux aussi. 10Cela nous a valu toutes sortes de marques d’honneur et, quand est venu le moment de reprendre la mer, on a pourvu à tous les besoins de notre voyage.

L’arrivée à Rome

11C’est seulement trois mois plus tard que nous sommes repartis à bord d’un bateau d’Alexandrie, à l’emblème de Castor et Pollux28.11 Castor et Pollux étaient deux dieux jumeaux de la mythologie grecque. Les marins les avaient adoptés comme leurs dieux protecteurs., qui avait passé l’hiver dans un port de l’île. 12Nous avons fait escale pendant trois jours à Syracuse28.12 Syracuse: capitale de la Sicile, à environ 130 kilomètres de Malte.. 13De là, nous avons longé la côte jusqu’à Reggio. Le lendemain, le vent du sud s’est levé et, en deux jours, nous avons gagné Pouzzoles. 14Dans cette ville, nous avons trouvé des frères qui nous ont invités à passer une semaine avec eux. Et c’est ainsi que nous sommes allés à Rome. 15Les frères de cette ville, qui avaient eu de nos nouvelles, sont venus à notre rencontre jusqu’au Forum d’Appius et aux Trois-Tavernes. Quand Paul les a vus, il a remercié Dieu et a pris courage.

16Après notre arrivée à Rome, Paul fut autorisé à loger dans un appartement personnel, sous la garde d’un soldat.

Paul, témoin de Jésus-Christ à Rome

17Au bout de trois jours, il invita les chefs des Juifs à le rencontrer. Quand ils furent réunis chez lui, il leur dit : Mes frères, bien que je n’aie rien fait de contraire aux intérêts de notre peuple, ni aux traditions de nos ancêtres, j’ai été arrêté à Jérusalem et livré entre les mains des Romains. 18Ceux-ci, après enquête, voulaient me relâcher parce qu’ils n’avaient trouvé aucune raison de me condamner à mort. 19Mais, comme les Juifs s’y opposaient, je me suis vu contraint d’en appeler à l’empereur, sans pour autant vouloir accuser mes compatriotes. 20Et c’est ce qui explique que je vous ai invités à venir me voir et vous entretenir avec moi : car c’est à cause de l’espérance d’Israël que je porte ces chaînes.

21Les Juifs lui répondirent : En ce qui nous concerne, nous n’avons reçu aucune lettre de Judée à ton sujet, et aucun de nos frères n’est venu de là-bas pour nous faire un rapport ou pour nous dire du mal de toi. 22Mais nous pensons devoir t’entendre exposer toi-même ta pensée. Quant à la secte dont tu fais partie, nous savons qu’elle rencontre partout une sérieuse opposition.

23Ils fixèrent donc un autre rendez-vous et, au jour convenu, revinrent chez lui, encore plus nombreux que la première fois. L’entretien dura du matin jusqu’au soir. Paul leur exposa sa doctrine : il leur annonça le royaume de Dieu et, en s’appuyant sur la Loi de Moïse et les paroles des prophètes, il cherchait à les convaincre au sujet de Jésus. 24Les uns se laissèrent persuader par ses paroles, mais les autres refusèrent de croire.

25Au moment de quitter Paul, ils n’étaient toujours pas d’accord entre eux et Paul fit cette réflexion : Elles sont bien vraies ces paroles que le Saint-Esprit a dites à vos ancêtres, par la bouche du prophète Esaïe :

26Va trouver ce peuple et dis-lui :

Vous aurez beau entendre,

vous ne comprendrez pas.

Vous aurez beau voir de vos propres yeux,

vous ne saisirez pas.

27Car ce peuple est devenu insensible,

ils ont fait la sourde oreille

et ils se sont bouché les yeux,

de peur qu’ils voient de leurs yeux,

et qu’ils entendent de leurs oreilles,

de peur qu’ils comprennent,

qu’ils reviennent à moi

et que je les guérisse28.27 Es 6.9-10 cité selon l’ancienne version grecque..

28Et Paul ajouta : Sachez-le donc : désormais ce salut qui vient de Dieu est maintenant apporté aux non-Juifs ; eux, ils écouteront ce message28.28 Certains manuscrits ajoutent : 29 Lorsque Paul eut dit cela, les Juifs s’en allèrent en discutant vivement entre eux..

30Paul resta deux années entières dans le logement qu’il avait loué. Il y recevait tous ceux qui venaient le voir. 31Il proclamait le royaume de Dieu et enseignait, avec une pleine assurance et sans aucun empêchement, ce qui concerne le Seigneur Jésus-Christ.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 28:1-31

Malta llajtapimi Pablotaca maquipi culebra canishca

1Tucuicuna alli llujshishca huashami, yacu chaupillapitaj, Malta shuti llajtapi cashcata yacharcanchij. 2Chai llajtapi causajcunapish ñucanchijtaca, llaquishpa allimi chasquircacuna. Tamyahuanpish chirihuanpish caspiyacujpimi, ninata japichishpa cunuchun cayarcacuna. 3Pabloca chaquishca yantata tandashpami, chai ninapi shitarca. Chashna ruracujpica, huañuchij culebra ñapish ninamanta llujshishpa, paipaj maquipi canishpa huarcurircallami. 4Maquipi chashna huarcurishcata, chaipi causajcuna ricushpaca: «Caica huañuchij runami yuyachin. Yacumanta quishpirijpipish, diosca mana saquipajchu yuyachin» ninacurcami. 5Ashtahuanpish Pabloca maquita chaspishpa, chai culebrata ninapi shitashpaca, imapish mana tucurcachu. 6‘Ñallami pʼunguinga, mana cashpaca ñallami huañunga’ nishpami, tucuicuna chaparacurcacuna. Ashtahuanpish ña unaiyajpipish, mana ima tucujpimi, ‘Caica, diosmari yuyachin’ yuyarcacuna.

7Ñucanchijca, chai llajtata mandaj Publio shuti runapaj allpa cʼuchullapimi, cunucushca carcanchij. Paimi ñucanchijtaca llaquishpa alli chasquishpa, quimsa punllata paipaj huasipi charirca. 8Publiopaj yayaca fiebrehuanpish, huijsa cacharirishca yahuardijta quichacushcapishmi camapi siricurca. Pabloca chai ungushcatami ricunaman rirca. Paimi Diosta mañashpa, maquicunata paipaj jahuapi churashpa alliyachirca. 9Paita alliyachijpica, chai llajtapi causaj shujtaj ungushcacunapish shamushpa alliyarcacunami. 10Ñucanchijtaca achcata cʼuyashpami, ña rishun nijpica, ñucanchijpaj imalla illashcata cushpa cacharcacuna.

Pabloca Romamanmi chayashca

11Ña quimsa quillata chai llajtapi cashpami, Castorpaj, Poluxpaj nishca barcopi huichiyarcanchij. Chai barcoca, Alejandriamanta shamushpami, tamya punllacuna usyaringacama chaipi cashca carca. 12Chai barcopi rishpa, Siracusa puebloman chayashpaca, quimsa punllacunatami chaipi carcanchij. 13Chaimantaca, allpa cʼuchulla yacuta rishpa, Regio pueblomanmi chayarcanchij. Chai cayandij punllaca huichi huaira tʼangajpimi, ishqui punllallapi Puteoli puebloman chayarcanchij. 14Chaipi tauca crijcuna tupashpa, saquirichun nijpimi, canchis punllallata paicunahuan saquirircanchij. Chai qʼuipami, Romamanca rircanchij. 15Romapi causaj crijcunaca, ñucanchij shamucushcataca ñami yachashca carca. Chaimantami ñucanchijtaca, Apio pueblo plazahuan, Quimsa Poźada shuti pueblohuan chaupipi tupanaman shamushcacuna carca. Pabloca, paicunata ricushpaca, achcata cushicushpami, Diosta pagui nirca. 16Ña Romaman chayashpaca, patsaj soldadocunata mandajca, cuidaj soldadocunata mandajmanmi tucui preźucunata curca. Pablotaca, shuj cuidaj soldadohuanmi, shujtaj huasipi, chʼican causachun churarca.

Pabloca Romapimi Diospaj Shimita huillashca

17Romaman chayashca quimsa punllapimi, Pabloca chaipi causaj judiocunataca mandajcunata cayaj cacharca. Paicuna tandanacumujpica, cashnami nirca:

—Huauquicuna, ñucaca judiocunataca ima llaquita mana rurarcanichu. Ñucanchij ñaupa yayacuna imallata ruraj cashcatapish mana saquircanichu. Shina cajpipish, ñucataca Jerusalenpi preźu japishpami, romanocunapaj maquipi churarcacuna. 18Chai mandajcunapish huañuchipaj shina, ima mana alli rurashcata ñucapi mana japishpaca, cacharishunlla nircacunami. 19Chashna cajpipish judiocunaca ñucataca huañuchishuntaj nircacunami. Chaimantami paicunata ima juchachinata mana charishpapish, ‘Ñucataca Cesarllataj imatapish nichun, paipajman cachahuaichijlla’ nircani. 20Tucui israelcuna shuyacushcata ñucapish crishpa shuyacushcallamantami, caipi cashna cadenahuan huatashca cani. Chaita parlangapajllami, cancunataca cayarcani— nircami.

21Pablo chashna nijpica, paicunaca cashnami nircacuna:

—Judeamantaca canmanta ima quillcata mana ñucanchijmanca cachashcacunachu. Canmanta ima mana allita huillanamanca, ñucanchij huauquicunapuramanta pipish mana shamushcachu. 22Can caticushca yuyaimantaca, maipipish pʼiñashpa rimajllatami uyanchij. Cutin canca, ¿ima shina cajpitaj caticungui? Huillai, uyashun ninchijca— nircacunami.

23Chashna nishpami, shujtaj punllapi Pablota uyangapaj shamuna tucurcacuna. Ña chai punlla chayamujpica, achcacunami Pablo imallata nijta uyangapajca, pai causacun huasiman tandanacumurcacuna. Pabloca paicuna Dios Mandacunta chasquichun nishpami, Moisés Mandashcapipish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcapipish Jesusmanta imalla nicushcata ricuchishpa, tutamantamanta chishicama alli huillarca. 24Chashna huillajpica, maijancunaca Pablo huillashcata crircacunami, maijancunaca mana crircacunachu. 25Chashna, paicunapurallataj mana shuj yuyailla tucushpami, ña llujshigrircacuna. Chaimantami Pabloca cashna nirca: «Chashna cana cajpimari, jucha illaj Espirituca, Dios ima nishcata huillaj Isaiastaca, ñucanchij ñaupa yayacunaman cashna huillachishca:

26“Chai gentecunaman cashna nigri:

‘Cancunaca mashnata uyashpapish, mana entendinguichijchu.

Mashnata ricushpapish, mana yuyaita japinguichijchu.

27Caicunapaj shungucunaca, chʼahuanyashcami.

Uyanatapish mana alli uyancunachu,

ñahuicunapish huichcarishcami.

Mana chashna cashpaca, ñahuihuanca alli ricunmantajchari,

rinrinhuanpish alli uyanmantajchari,

shunguhuanpish yuyaita japinmantajchari.

Paicuna ñucapajman cutirijpica, ñucapish paicunata alliyachimanmi’ nigrichij” nishcami.

28Chaimanta cunanca caita uyaichij: Taita Diosca, mana israelcunamanmi cai quishpirinataca cushca. Paicunami uyangacuna» nircami.

29Pablo chashna nijta uyashpaca, judiocunaca paicunapurallataj achcata rimanacushpami rircacuna.

30Pabloca ishqui huatatami, pai alquilashca huasipi causarca. Paipajman shamujcunataca, tucuicunata chasquircallami. 31Tucui shamujcunamanmi, Taita Dios mandacunta huillarca, Apunchij Jesucristomantapish yachachirca. Pi mana imata nishpa jarcarcachu.