Actes 2 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Actes 2:1-47

Témoins à Jérusalem

Le don de l’Esprit

1Quand le jour de la Pentecôte arriva, ils2.1 Voir 1.14-15, 26 ; 2.14, 32. étaient tous rassemblés au même endroit. 2Tout à coup, un grand bruit survint du ciel : c’était comme si un violent coup de vent s’abattait sur eux et remplissait toute la maison où ils se trouvaient assis. 3Au même moment, ils virent apparaître des sortes de langues qui ressemblaient à des flammèches. Elles se séparèrent et allèrent se poser sur la tête de chacun d’eux. 4Aussitôt, ils furent tous remplis du Saint-Esprit et commencèrent à parler dans différentes langues, chacun s’exprimant comme le Saint-Esprit lui donnait de le faire.

5Or, à ce moment-là, des Juifs pieux, venus de chez tous les peuples du monde, séjournaient à Jérusalem. 6En entendant ce bruit, ils accoururent en foule et furent saisis de stupeur. En effet, chacun d’eux les entendait parler dans sa propre langue. 7Dans leur étonnement, ils n’en croyaient pas leurs oreilles et disaient : Voyons ! Ces gens qui parlent, ne viennent-ils pas tous de Galilée ? 8Comment se fait-il donc que nous les entendions s’exprimer chacun dans notre langue maternelle ? 9Nous sommes Parthes, Mèdes ou Elamites, nous habitons la Mésopotamie, la Judée, la Cappadoce, le Pont ou la province d’Asie, 10la Phrygie ou la Pamphylie, l’Egypte ou le territoire de la Libye près de Cyrène2.10 Cyrène: les Juifs étaient nombreux en Egypte et dans la Cyrénaïque (à l’ouest de l’Egypte). Ceux qui étaient revenus de là-bas à Jérusalem avaient leur propre synagogue., ou bien, nous vivons à Rome, nous sommes juifs de naissance ou par conversion, 11nous venons de la Crète ou de l’Arabie, et pourtant chacun de nous les entend parler dans sa propre langue des choses merveilleuses que Dieu a accomplies !

12Ils n’en revenaient pas. Plongés dans la plus grande perplexité, ils se demandaient entre eux : « Qu’est-ce que cela peut bien vouloir dire ? » 13Mais d’autres tournaient la chose en ridicule : « C’est le vin doux, disaient-ils. Ils ont trop bu ! »

Pierre témoin de Jésus-Christ

14Alors Pierre se leva entouré des Onze et, d’une voix forte, il dit à la foule :

Ecoutez-moi bien, vous qui habitez la Judée et vous tous qui séjournez à Jérusalem : comprenez ce qui se passe. 15Certains d’entre vous insinuent que ces hommes seraient ivres. Pas du tout ! Il est à peine neuf heures du matin ! 16Mais maintenant se réalise ce qu’avait annoncé le prophète Joël :

17Voici ce qui arrivera, dit Dieu,dans les jours de la fin des temps :

Je répandrai de mon Espritsur tout le monde.

Vos fils, vos filles prophétiseront2.17 Dans l’ensemble du Nouveau Testament, le verbe prophétiser a été traduit par : apporter, transmettre, des messages inspirés par Dieu, ce que Dieu inspire.,

vos jeunes gens, par des visions,

vos vieillards, par des songes,

recevront des révélations.

18Oui, sur mes serviteurs,comme sur mes servantes,

je répandrai de mon Esprit,en ces jours-là :

ils prophétiseront.

19Je ferai des miracleset là-haut, dans le ciel,

et ici-bas sur terre,des signes prodigieux :

du sang, du feuet des colonnes de fumée.

20Et le soleil s’obscurcira,

la lune deviendra de sang,

avant la venue du jour du Seigneur,

ce jour grand et glorieux.

21Alors seront sauvéstous ceux qui invoqueront le Seigneur2.21 Jl 3.1-5, cité selon l’ancienne version grecque..

22Ecoutez bien, Israélites, ce que j’ai à vous dire. Vous le savez tous : Jésus de Nazareth – cet homme dont Dieu vous a montré qu’il l’approuvait en accomplissant, par son moyen, au milieu de vous des miracles, des signes et des actes extraordinaires – 23a été livré entre vos mains conformément à la décision que Dieu avait prise et au projet qu’il avait établi d’avance. Et vous, vous l’avez tué en le faisant crucifier par des hommes qui ne connaissent pas Dieu. 24Mais Dieu a brisé les liens de la mort : il l’a ressuscité, car il était impossible que la mort le retienne captif. 25En effet, David dit de lui :

Je garde constammentles yeux fixés sur le Seigneur,

car il est à ma droite,pour que je ne vacille pas.

26Voilà pourquoi mon cœurest dans la joieet mes parolesdébordent d’allégresse.

Même mon corps reposeradans l’espérance ;

27tu ne m’abandonneras pasdans le séjour des morts,

tu ne laisseras pasun homme qui t’est dévouése décomposer dans la tombe.

28Car tu m’as fait connaîtrele chemin de la vie,

et tu me comblerasde joie en ta présence2.28 Ps 16.8-11 cité selon l’ancienne version grecque..

29Mes frères, permettez-moi de vous parler franchement : le patriarche2.29 patriarche: les ancêtres des Israélites (Abraham, Isaac, Jacob et les douze fils de celui-ci) étaient appelés patriarches. Par extension, ce titre était aussi appliqué à d’autres figures de l’Ancien Testament, comme ici au roi David. David est bel et bien mort et enterré. Son tombeau2.29 Ce tombeau, bien connu et vénéré, se trouvait sur le mont Sion. existe encore près d’ici aujourd’hui. 30Mais il était prophète et il savait que Dieu lui avait promis, sous la foi du serment, de faire asseoir sur son trône un de ses descendants2.30 Ps 132.11 ; 2 S 7.16 ; 1 Ch 17.12.. 31Ainsi il a entrevu par avance la résurrection du Messie, et c’est d’elle qu’il parle en disant que Dieu ne l’abandonnera pas dans le séjour des morts et qu’il ne laissera pas son corps se décomposer2.31 Ps 16.10..

32Dieu a ressuscité ce Jésus dont je parle : nous en sommes tous témoins. 33Ensuite, il a été élevé pour siéger à la droite de Dieu2.33 Autre traduction : élevé par la main droite de Dieu.. Et maintenant, comme Dieu l’a promis, il a reçu du Père l’Esprit Saint et il l’a répandu sur nous. C’est là ce que vous voyez et entendez.

34En effet, David, lui, n’est pas monté au ciel, mais il a dit :

Le Seigneur a dit à mon Seigneur :

Viens siéger à ma droite2.34 La droite du roi est la place d’honneur (Ps 45.10 ; 1 R 2.19).

35jusqu’à ce que j’aie mistes ennemisà terre sous tes pieds2.35 Ps 110.1..

36Voici donc ce que tout le peuple d’Israël doit savoir avec une entière certitude : Dieu a fait Seigneur et Messie ce Jésus que vous avez crucifié.

Les premiers croyants

37Ce discours toucha profondément ceux qui l’avaient entendu. Ils demandèrent à Pierre et aux autres apôtres : Frères, que devons-nous faire ?

38Pierre leur répondit : Changez2.38 Autres traductions : repentez-vous ou changez d’attitude ou changez de comportement., et que chacun de vous se fasse baptiser au nom de Jésus-Christ, pour que vos péchés vous soient pardonnés. Alors, vous recevrez le don du Saint-Esprit. 39Car la promesse est pour vous, pour vos enfants, et pour ceux qui vivent dans les pays lointains, tous ceux que le Seigneur notre Dieu fera venir à lui2.39 Voir Jl 3.5..

40Pierre continuait, avec instance, à leur adresser d’autres paroles pour les persuader, et il les encourageait, leur disant : Recevez le salut, séparez-vous de cette génération dévoyée.

41Ceux qui acceptèrent les paroles de Pierre se firent baptiser et, ce jour-là, environ trois mille personnes furent ajoutées au nombre des croyants.

42Dès lors, ils s’attachaient à écouter assidûment l’enseignement des apôtres, à vivre en communion les uns avec les autres, à rompre le pain2.42 rompre le pain: il pourrait s’agir de repas communs où l’on prenait la cène. et à prier ensemble. 43Tout le monde était très impressionné, car les apôtres accomplissaient beaucoup de prodiges et de signes miraculeux. 44Tous les croyants vivaient unis entre eux et partageaient tout ce qu’ils possédaient. 45Ils vendaient leurs propriétés et leurs biens et répartissaient l’argent entre tous, selon les besoins de chacun.

46Tous les jours, d’un commun accord, ils se retrouvaient dans la cour du Temple ; ils rompaient le pain dans les maisons, et prenaient leurs repas dans la joie, avec simplicité de cœur. 47Ils louaient Dieu, et le peuple tout entier leur était favorable.

Le Seigneur ajoutait chaque jour à leur communauté ceux qu’il sauvait.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 2:1-47

Diospaj Espiritumi Pentecostés punllapi shamushca

1Pentecostés punlla chayamujpica, Jesusta crijcunaca tucuicunami shuj yuyailla tandanacushca carca.

2Ñapish jatun huaira shina huajyashpa jahua pachamanta shamushpaca, paicuna tiyacun huasipimi jundarca. 3Nina lunyacuj ricurishpa cʼallucunatajlla asha asha pʼitirishpami, chaipi cajcunapaj jahuapi tiyarirca. 4Chaimantaca, tucuicunami jucha illaj Espirituhuan junda tucurcacuna. Chaimantami Diospaj Espíritu rimachishca shina, chʼican chʼican rimaicunata rimarcacuna.

5Chai punllacunaca, Diosta yuyarij judiocunami tucui llajtacunamanta shamushpa, Jerusalenpi carcacuna. 6Chai jatun huaira huajyajta uyashpaca, tucui chaicunami tandanacumurca. Chaicunaca, paicunapaj rimaipi rimacujta uyashpaca, mancharircacunami. 7Upayajta, jatunta mancharishpami, caishuj chaishuj cashna ninacurca: «Jalachij, Galilea runacunallamari chashna rimacuncuna. 8Mailla llajtapi huacharishca, ñucanchij quiquin llajta rimaipimari rimacuncuna. ¿Ima shinataj caicunaca, chashna rimai tucunchu, imamí? 9Ñucanchijca Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia, 10Frigia, Panfilia, Egipto llajtacunamanta, Africapi caj Cirenemanta ashtahuan chaininij llajtacunamantapishmari caipi canchij. Romamantapishmari caipi. Tucui caicunaca, huacharimantataj judiocunapish, judiocunata catijllacunapishmari caipi tandanacushca canchij. 11Cretamanta, Arabiamantapishmari caipi canchij. Tucuicunamari Taita Dios allicunata rurashcataca, mailla llajtapi huacharishca ñucanchij quiquin rimaipi huillacujta uyacunchij» ninacurcami.

12Chashna tucuicuna upayajta mancharishpa, ñahui shujtajyashpaca: «¿Imashi caica canga?» ninacurcami. 13Ashtahuanpish shujcunaca: «Caicunaca, llullu vinota yalli ubyashpallamari machashcacuna» nishpami asircacuna.

Pedromi Jerusalenpi tandanacushcacunaman punta cutin huillashca

14Pedroca Jesús mingashca chunga shuj huillajcunandij shayarishpami, chaipi cajcunata caparishpa cashna nirca: «Judío huauquicunapish, cai Jerusalenpi tucui causajcunapish, ñuca huillashcata alli uyashpa yachapaichij. 15Chairaj tutamantarajmari. ¿Maitataj caicunaca cancuna nishca shina machashca cangari? 16Ashtahuanpish Dios ima nishcata huillaj Joel huillashcamari cunan pajtacun. Paica cashnamari huillashca:

17“Taita Diosmari cashna nishca:

‘Shamuj punllacunapica, ñuca Espirituta tucuicunapi tallishami.

Paimari cancunapaj churicunatapish, ushushicunatapish ñucamanta huillachinga.

Cancunapaj qʼuipa huiñaicunamanca, muscuipi shina ricuchingami.

Cancunapaj yuyajcunamanpish muscuchingami.

18Chai punllacunapica, ñucata servij cʼaricunapish,

Huarmicunapish, Ñuca Espirituta paicunapi tallijpimi,

ñucamanta huillangacuna.

19Jahua huairapica, pi mana ricushcata ricuchishami.

Cai pachapipish yahuar, nina,

cushni pʼuyultami mancharina señalcunata ricuchisha.

20Mandaj Diospaj jatun sumaj punlla chayamunapajca,

intica amsayangami, lunapish yahuar shina pucami tucunga.

21Mandaj Diosta tucui mañajcunallami quishpiringa’ nishcami”.

22Israel runacuna, ñuca huillashcata uyapaichij: Nazaretmanta Jesusca Taita Dios alli nishca runami carca, paimi cancunapurapi causarca. Paimi cancunapaj ricuillapitaj tucui laya milagrocunata, señalcunata, mancharinacunatapish rurachirca. Chaitaca, cancunallataj allimi yachanguichij. 23Jesustaca, Taita Diosllataj chashna ruranata ñaupaman yuyarishpa, pai ña yachashca shinallatajmi cancunaca japishpa cruzpi chacatashpa huañuchichun, millai runacunapaj maquipi churarcanguichij. 24Chashna huañuchijpipish, Taita Diosca causachishpami, jatun llaqui nanaimanta cacharichirca. Huañuica Jesustaca, manataj charirashpa saquichi tucurcachu. 25Davidpish Jesusmanta parlashpaca, cashnami nishca:

“Mandaj Diostaca, punllantamari ñuca ñaupajpi cajta ricuni.

Paica, ñuca ama urmachun, ñuca alli ladopimari.

26Chaimantami ñuca shungupi cushicushpa,

ñuca shimihuanca cantani.

Ñuca aichapish cushicuihuanmi samaringa.

27Ñuca almataca, mana Hadespi saquinguichu.

Quiquinpaj chʼicanyashpa causajlla runapaj cuerpo ismuchunpish, mana saquinguichu.

28Quiquinmari causaita ricuchihuarcangui.

Quiquin ñucahuan cashpami cushichingui” nishcami.

29Huauquicuna, ñucanchij ñaupa yaya Davidmantaca mana manchashpa huillai tucunimi. Paitaca huañujpi, pambashcacunami. Paita pambashca jutcutapish cunancamami ricunchij. 30Taita Diosca Davidpaj huahua huahuapurapimi, Cristota cachasha nishca carca. Pai quiquinmanmi Diosca: “Can mandashpa tiyacunpimi Cristotaca tiyachisha, chaitaca pajtachishatajmi” nishca carca. Davidca, Dios ima nishcata huillaj cashpami, chaitaca yacharca. 31Davidca Cristo causarinata ñaupaman ricushpami: “Paipaj almataca, mana Hadespi saquircachu, Paipaj aichatapish mana ismuchun saquircachu” nishca. 32Chai Jesusllatatajmi, Taita Diosca causachirca. Chaitaca tucui ñucanchijtajmi ricurcanchij. 33Taita Diosca, Jesusta causachishpaca, Paipaj alli ladopimi tiyachirca. Cunanca Yaya Dios cusha nishca jucha illaj Paipaj Espirituta ñucanchijpi tallishca. Chaimantami cunan cancunaca, caicunata ricucunguichij, uyacunguichij. 34-35Mana Davidchu jahua pachamanca huichiyarca. Shina cashpapish paillatajmi cashnapish nishca:

“Mandaj Diosca ñucata Mandajtaca cashnami nirca:

‘Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi ñuca churangacama,

canca ñuca alli ladopi tiyacuilla’ nircami” nishcami.

36Chaimanta tucui israelcunamari, caitaca alli yachana canguichij. Taita Diosca cancuna chacatashca Jesusllatatajmi, Mandaj cachunpish, Quishpichij Cristo cachunpish churarca» nircami.

37Chashna nijta uyashpa paicunaca, shungupi achcata llaquirishpami Pedrotapish, huillagrichun mingashca caishujcunatapish:

—Huauquicuna, ¿imatataj rurana canchij?— nircacuna.

38Chashna tapujpimi Pedroca, paicunata cashna nirca:

—Diospajman cutirichij, tucuicuna Jesucristopaj shutipi bautiźarichij. Chashna rurajpica, Diosca cancunapaj juchacunata perdonangami. Shinallataj jucha illaj Paipaj Espiritutapishmi chasquinguichij. 39Ñucanchijta Mandaj Dios, imalla cusha nishcaca, cancunapaj, cancunapaj huahuacunapaj, tucui caru llajtacunapi causacujcunapaj, tucui pai cayashcacunapajpishmi— nircami.

40Pedroca, ashtahuan shujtaj shimicunahuanpish cunashpami:

—Cai millai runacunapuramanta quishpirichij— nishpa yuyachirca.

Punta crijcunaca sumajtami causashcacuna

41Pedro chashna yachachishcata chasquijcunaca bautiźarircacunami. Chai punllaca, quimsa huaranga shinami, crij tucurcacuna. 42Huillagrichun Jesús mingashcacuna yachachishcatapish allimi catirarcacuna. Tucuicunami alli apanacurcacuna. Micunatapish tandanacushpami, raquinacushpa micujcuna carca, Diosta mañanapipish tandallami carcacuna.

43Huillagrichun Jesús mingashcacunaca, tucui laya mancharinacunatapish, señalcunatapishmi rurarcacuna. Chaicunata ricushpami, tucuicuna achcata mancharcacuna. 44Tucui crijcunami shuj yuyailla cararcacuna, tucuicunami quiquin imalla charishcacunatapish tucuicuna raquinacungapaj charircacuna. 45Chaimantami paicuna huasicunata, allpacunatapish, ima charishcacunatapish cʼaturcacuna. Chai cullquitaca, pipaj ima illajpica paicunamanmi chaupishpa curcacuna. 46Diospaj huasipipish punllantami, shuj yuyailla tandanacurcacuna. Paicunapaj huasicunapipish tandanacushpami, micunata raquinacushpa, cushicushpa alli shunguhuan micujcuna carca. 47Taita Diostapish, punllantami alabashpa catircacuna. Paicuna chashna cajta ricushpami, tucuicuna paicunahuanca alli carca. Chaimantami Mandaj Diosca, quishpirina cajcunataca, punllanta quishpichirca. Chashnami tandanacushca crijcunahuan tandachishpa mirachirca.