Actes 16 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

Actes 16:1-40

L’appel du Macédonien

1Paul se rendit ensuite à Derbé, puis à Lystres. Il y trouva un disciple nommé Timothée ; sa mère était une croyante d’origine juive et son père était Grec. 2Les frères de Lystres et d’Iconium disaient beaucoup de bien de lui. 3Paul désira le prendre avec lui. Il l’emmena donc et le fit circoncire par égard pour les Juifs qui habitaient dans ces régions et qui savaient tous que son père était Grec. 4Dans toutes les villes où ils passaient, ils communiquaient aux frères les décisions prises par les apôtres et les responsables de l’Eglise à Jérusalem, en leur demandant de s’y conformer. 5Et les Eglises s’affermissaient dans la foi et voyaient augmenter chaque jour le nombre de leurs membres.

6Ils traversèrent la Galatie phrygienne parce que le Saint-Esprit les avait empêchés d’annoncer la Parole dans la province d’Asie16.6 La Galatie phrygienne était une région au sud de l’Asie Mineure. L’Asie: province romaine à l’ouest de l’Asie Mineure, ayant pour capitale Ephèse.. 7Parvenus près de la Mysie16.7 La Mysie: région située près du détroit du Bosphore., ils se proposaient d’aller en Bithynie ; mais, là encore, l’Esprit de Jésus s’opposa à leur projet. 8Ils traversèrent donc la Mysie et descendirent au port de Troas. 9Là, Paul eut une vision au cours de la nuit : un Macédonien se tenait devant lui et le suppliait : Viens en Macédoine et secours-nous !

10A la suite de cette vision de Paul, nous16.10 Le passage à la première personne du pluriel (le nous) suggère qu’à partir de là, Luc s’est joint à l’équipe de Paul et rapporte ses souvenirs personnels jusqu’au chapitre 17. Après avoir parlé à la troisième personne dans les chapitres 17-19, il reprend le récit à la première personne en 20.5. avons aussitôt cherché à nous rendre en Macédoine, car nous avions la certitude que Dieu lui-même nous appelait à y annoncer l’Evangile.

11Nous nous sommes embarqués à Troas et nous avons mis directement le cap sur l’île de Samothrace. Le lendemain, nous avons atteint Néapolis16.11 Néapolis: port du nord de la mer Egée, proche de la ville de Philippes.. 12De là, nous sommes allés jusqu’à la colonie romaine de Philippes, ville du premier district de Macédoine16.12 Certains manuscrits ont : ville principale du district de Macédoine.. Nous avons passé plusieurs jours dans cette ville.

A Philippes

13Le jour du sabbat, nous nous sommes rendus hors de l’enceinte de la cité, au bord d’une rivière où nous supposions que les Juifs se réunissaient d’habitude pour la prière. Quelques femmes étaient rassemblées là. Nous nous sommes assis avec elles et nous leur avons parlé.

14Il y avait parmi elles une marchande d’étoffes de pourpre, nommée Lydie, originaire de la ville de Thyatire, une non-Juive qui adorait Dieu. Elle écoutait, et le Seigneur ouvrit son cœur, de sorte qu’elle fut attentive à ce que disait Paul. 15Elle fut baptisée avec sa famille et ceux qui en dépendaient, puis elle nous invita en disant : Puisque vous avez jugé que j’ai foi16.15 Autre traduction : je suis fidèle. au Seigneur, venez loger chez moi.

Et, avec insistance, elle nous pressa d’accepter.

16Un jour que nous nous rendions au lieu de prière, une esclave vint à notre rencontre. Elle avait en elle un esprit de divination, et ses prédictions procuraient de grands revenus à ses maîtres. 17Elle se mit à nous suivre, Paul et nous, en criant à tue-tête : Ces hommes-là sont des serviteurs du Dieu très-haut : ils viennent vous annoncer comment être sauvés !

18Elle fit cela plusieurs jours de suite.

A la fin, Paul, excédé, se retourna et dit à l’esprit : Je t’ordonne, au nom de Jésus-Christ, de sortir de cette femme !

A l’instant même, il la quitta.

19Lorsque les maîtres de l’esclave s’aperçurent que leurs espoirs de gains s’étaient évanouis, ils se saisirent de Paul et de Silas et les traînèrent sur la grand-place de la ville devant les autorités. 20Ils les présentèrent aux magistrats romains et portèrent plainte contre eux en ces termes : Ces gens-là sont des Juifs qui jettent le trouble dans notre ville. 21Ils cherchent à introduire ici des coutumes que nous, qui sommes Romains, n’avons le droit ni d’accepter, ni de pratiquer !

22La foule se souleva contre eux. Alors, les magistrats leur firent arracher les vêtements et ordonnèrent qu’on les batte à coups de bâton.

23On les roua de coups et on les jeta en prison. Le gardien reçut l’ordre de les surveiller de près. 24Pour se conformer à la consigne, il les enferma dans le cachot le plus reculé et leur attacha les pieds dans des blocs de bois.

25Vers le milieu de la nuit, Paul et Silas priaient et chantaient les louanges de Dieu. Les autres prisonniers les écoutaient.

26Tout à coup, un violent tremblement de terre secoua la prison jusque dans ses fondations. Toutes les portes s’ouvrirent à l’instant même et les chaînes de tous les prisonniers se détachèrent. 27Le gardien se réveilla en sursaut et vit les portes de la prison grand ouvertes : alors il tira son épée et allait se tuer, car il croyait que ses prisonniers s’étaient enfuis16.27 Les geôliers qui laissaient échapper un prisonnier étaient condamnés à la peine qu’aurait dû subir le fugitif..

28Mais Paul lui cria de toutes ses forces : Arrête ! Ne te fais pas de mal, nous sommes tous là.

29Le gardien demanda des torches, se précipita dans le cachot et, tremblant de peur, se jeta aux pieds de Paul et de Silas. 30Puis il les fit sortir et leur demanda :

Messieurs, que dois-je faire pour être sauvé16.30 Autre traduction : pour sortir indemne de cette situation. ?

31– Crois au Seigneur Jésus, lui répondirent-ils, et tu seras sauvé ; il en est de même pour toi et pour les tiens.

32Et ils lui annoncèrent la Parole de Dieu, à lui et à tous ceux qui vivaient dans sa maison.

33A l’heure même, en pleine nuit, le gardien les prit avec lui et lava leurs blessures. Il fut baptisé aussitôt après, lui et tous les siens. 34Puis il fit monter Paul et Silas dans sa maison, leur offrit un repas, et se réjouit, avec toute sa famille, d’avoir cru en Dieu.

35Quand il fit jour, les magistrats envoyèrent les huissiers à la prison pour faire dire au gardien : Relâche ces hommes !

36Celui-ci courut annoncer la nouvelle à Paul : Les magistrats m’ont donné ordre de vous remettre en liberté. Vous pouvez donc sortir maintenant et aller en paix.

37Mais Paul dit aux huissiers : Comment ! Ils nous ont fait fouetter en public, sans jugement régulier, alors que nous sommes citoyens romains16.37 Il était interdit par la loi de faire battre des citoyens romains à coups de bâton ou de fouet. Or, Paul était citoyen romain (voir 22.25-29 ; 23.27), Silas peut-être aussi., puis ils nous ont jetés en prison. Et maintenant, ils voudraient se débarrasser de nous en cachette. Il n’en est pas question ! Qu’ils viennent eux-mêmes nous remettre en liberté.

38Les huissiers rapportèrent ces paroles aux magistrats. Ceux-ci, en apprenant qu’ils avaient affaire à des citoyens romains, furent pris de peur. 39Ils vinrent en personne leur présenter des excuses, leur rendirent la liberté et leur demandèrent de bien vouloir quitter la ville.

40A leur sortie de prison, Paul et Silas se rendirent chez Lydie, où ils retrouvèrent tous les frères, ils les encouragèrent, puis ils reprirent la route.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 16:1-40

Pablohuan Silas-huanca Timoteopishmi huillashpa purishca

1Chai qʼuipami, Pabloca Silasdij, Derbeman rirca. Chai huashaca, Listramanmi rircacuna. Chaipimi Timoteo shuti crijhuan tuparca. Paipaj mamaca, judiocunapura alli crij huarmimi carca. Yayaca griegomi carca. 2Listrapi, Iconiopi, causaj crijcunapish Timoteotaca alli cashcata rijsishpami, alli nijcuna carca. 3Chaimantami Pabloca, Timoteota pushana tucurca. Timoteopaj yayataca, tucui chaipi causaj judiocunami, griego cashcata rijsircacuna. Chaimantami Pabloca, Timoteopaj aicha punta carata pʼitichishpa pusharca. Rijsij judiocuna ama pʼiñarichunmi chashna rurarca. 4Chashnami, maillapi tandanacushca crijcuna causan pueblocunaman chayagrircacuna. Paicunamanmi huillagrichun mingashcacunahuan, cunaj yuyajcunahuan Jerusalenpi shujlla yuyai tucushpa cachashca quillcata, chaita caźushpa causachun curcacuna. 5Chaicunata yachachijpimi crij tandanacushcacunaca, ashtahuan sinchi crijcuna tucurca. Punllantami ashtahuan crijcunapish mirarircacuna.

Pablotaca Macedoniapi huillachunmi cachashca

6Jucha illaj Espiritullatajmi, Asia llajtapica ama huillachun nirca. Chaimantami Pabloca Silasdij Frigiapi, Galaciapica mana huillashpa rircallacuna. 7Misia llajtaman chayacushpaca, Bitinia pueblomanmi yaicunata yuyarcacuna. Apunchij Jesuspaj Espiritullatajmi, chaiman yaicunatapish jarcarca. 8Chaimantami Misia llajtata rishpa, Troasman chayarcacuna. 9Chaipi poźacui tutami Pabloca: “Caiman shamushpa, ñucanchijta yachachi” nishpa, Macedoniamanta shuj runa shayacujta muscuipi shina ricurca. 10Pablo muscuipi shina chaita ricushcamantami, ‘Taita Diosmi ñucanchijtaca chai llajtapi alli huillaita huillachun cayashca’ nishpa, Macedoniaman rina tucurcanchij.

Filipos pueblopica Lidia shuti huarmimi crij tucushca

11Troasmanta barcopi rishpaca, Samotracia llajtamanmi chayarcanchij. Cayandij punllaca, Neapolismanmi chayarcanchij. 12Chaimantaca, Macedonia llajtapaj ashtahuan jatun, Filipos pueblomanmi rircanchij. Chaipica, Romanocunapurallami shuj mirga pueblopi causajcuna cashca carca. Chaipimi, asha punllacunata saquirircanchij.

13Sábado punlla chayamujpimi, chai pueblomanta llujshishpa, jatun yacu uriman rircanchij. Chai uripica, Diosta mañangapaj tandanacuna huasimi tiyashca carca. Chaiman yaicushpa tiyarishpami, chaiman tandanacuj huarmicunaman parlarcanchij. 14Paicunapurapica, Tiatira pueblomanta Lidia shuti huarmimi, ñucanchij huillashcata uyashpa tiyacurca. Paica, morado sumaj linsota cʼatujpish, Diostapish adoraj huarmimi carca. Pai uyashpa tiyacushpaca, Apunchij Jesusllataj alli yuyaita cujpimi, Pablo huillashcata crirca. 15Chaimantami, paipaj tucui familiandij bautiźarishpa, ñucanchijtaca cashna nirca:

«Ñucata, ña Apunchij Jesusta crishcatataj ricushpaca, jacupaichij ñuca huasipi samaringuichij» nishpami saquichirca.

Pablota Silastaca preźumi churashcacuna

16Shuj punllami Diosta mañanaman ricushpaca, adivinachij supai japishca huarmi huambrahuan tuparcanchij. Chai huambra, imatapish jahualla huillaj cajpimi, paipaj amocunaca achca cullquita japijcuna carca. 17Chai huambraca, Pablotapish, ñucanchijtapish:

—Cai runacunaca, jahua pacha Diosta servijcunami. Paicunaca, ima shina quishpirinatamari huillancuna— nishpami, caparishpa caticujlla carca.

18Ña tauca punllacunata chashna nishpa ñucanchijta caticujllapimi, ña mana uyanachircanchij. Chaimantami Pablo tigrarishpaca, chai huambrapi tiyacuj supaitaca:

—Jesucristopaj shutipimi mandani, cai huambramanta llujshi— nirca.

Chashna ninca chai supaica, huambramanta llujshircallami.

19Chai huambrapaj amocunaca, paicunapaj cullqui japina ña tucurishcatami ricurcacuna. Chaimantami Pablota Silasdij japishpa, jatun plazapi caj mandajcunapajman, sirijta aisashpa aparcacuna. 20Mandajcunapajman ña chayachishpaca, cashnami nircacuna:

—Cai judiocunami, ñucanchij pueblopi tucuicunata pʼiñachishpa puricuncuna. 21Ñucanchij romanocunata mandashcapi: “Ama chasquichun, ama rurachun” nishpa jarcashcatatajmari yachachincuna— nircacunami.

22Chashna nijta uyashpaca, tucui chaipi caj gentecunami Pablohuan Silas-huan pʼiñarishpa, huaica jatarircacuna. Mandajcunapish churanata llatanashpa, caspihuan macachunmi mandarcacuna.

23Ña achcata macachishca qʼuipaca, paicunata preźu churachirca. Chaipi churachishpami, carcelta cuidajtaca paicunata chaparachun mandarcacuna. 24Carcelta cuidajca, paicunataca ucu cʼuchuman pushashpami, paicunapaj chaquicunataca jutcushca tablacunapi alli canichishpa churarca.

25Chashna rurajpipish chaupi tuta shinatami Pablohuan, Silas-huanca caishuj preźucuna uyajta, Taita Diosta mañashpa, alabashpa cantacurcacuna. 26Ñapish manchanayaj allpa chujchui jatarijpimi, carcelca ucu callari rumicunacama trasyashpa cuyurirca. Chaimantami tucui pungucunapish pascarirca. Preźucunata huatashca cadenacunapish, tucui cacharirircami. 27Carcelta cuidaj rijcharishpaca, tucui pungucuna pascarishcata ricushpami, ‘Tucui preźucunami llujshishca canga’ yuyarca. Chaimantami paipaj espadallatataj satirishpa huañugrirca. 28Chaita ricushpami Pabloca:

—¡Ama chaita rurarichu! ¡Tucuicunamari caillapitaj canchij!— nishpa sinchita caparirca.

29Chaita uyashpaca, carcelta cuidajca, nina sindita mañashpami, ucu cʼuchuman callparca. Chaipimi Pablopaj, Silaspaj ñaupajpi, chujchushpa pambacama cumurirca. 30Chai qʼuipaca, chai ucumanta llujshichishpami, paicunataca:

—Riquichij, apucuna, ñuca quishpiringapajca, ¿imatataj rurana cani?— nishpa tapurca.

31Chashna tapujpimi paicunaca:

—Apunchij Jesucristota cri. Canpish, cambaj tucui huasi ucupuracunapish quishpiringuichijmi— nircacuna.

32Chai qʼuipami paimanpish, tucui paipaj huasipi cajcunamanpish Diospaj Shimita alli huillarcacuna. 33Chai qʼuipaca, ña achca tuta cajpipish, paicunapaj chugricunata maillarcami. Chai qʼuipaca, paipaj tucui familiandijmi bautiźarirca. 34Chaimantaca, paipaj huasiman pushashpami alli cararca. Paica, paipaj tucui familiandij Taita Diosta crishcamantami, achcata cushicurca.

35Cayandij tutamantami, chai mandajcunaca carcelta cuidajpajmanca:

«Chai runacunataca, cacharishpa cachailla» nichun soldadocunata cacharca. 36Soldadocuna huillashcatami carcelta cuidajca:

—Mandajcunatajmi, cancunataca ‘Cacharichunlla’ ninaman cachashca. Ama manchaichijchu, richijlla— nishpa, Pabloman huillarca.

37Shina nijpipish Pabloca, soldadocunataca cashnami nirca:

—Ñucanchijca romanocunamari canchij. Chashna cajpipish ñucanchijtaca, manaraj imata tapushpamari, tucuicunapaj ñaupajpi macachishpa, carcelpi churarcacuna. ¿Chashna rurashca jahuachu, cunanca pacalla cacharichun nishcacuna? ¡Mana rishunchu! Paicunallataj ñucanchijta cacharinaman shamuchun— nircami.

38Soldadocuna chaita huillajpica mandajcunaca, romanocuna cashcata yachashpami, achcata mancharircacuna. 39Chaimantami, mandajcuna shamushpaca:

“Mana yachashpamari caita rurashcanchij, ama pʼiñaripaichijchu” nishpa, chai pueblomanta cacharcacuna.

40Carcelmanta llujshishpaca, Lidiapaj huasiman rishpami, crijcunahuan tandanacurcacuna. Alli catichun paicunata cunashca huashaca, ña chaimanta rircallacunami.