La Bible du Semeur

2 Timothée 1:1-18

Salutation

1Paul, apôtre de Jésus-Christ par la volonté de Dieu, chargé d’annoncer la vie promise par Dieu et accessible dans l’union avec Jésus-Christ, 2salue Timothée, son cher enfant :

Que Dieu le Père et Jésus-Christ, notre Seigneur, t’accordent grâce, compassion et paix.

Paul remercie Dieu pour Timothée

3Je suis reconnaissant envers Dieu, que je sers avec une conscience pure, à l’exemple de mes ancêtres1.3 Les ancêtres de Paul étaient des Juifs pieux (voir Ph 3.4-5)., lorsque continuellement, nuit et jour, je fais mention de toi dans mes prières. 4Je me rappelle tes larmes1.4 Au moment du départ de Paul d’Ephèse. et j’éprouve un vif désir de te revoir afin d’être rempli de joie.

5Je garde le souvenir de ta foi sincère, cette foi qui se trouvait déjà chez ta grand-mère Loïs et ta mère Eunice. A présent, elle habite aussi en toi, j’en suis pleinement convaincu.

Invitation au courage et à la fidélité

Ravive la flamme !

6C’est pourquoi je te le rappelle : ravive le don que Dieu t’a fait dans sa grâce lorsque je t’ai imposé les mains. 7Dieu nous a donné un Esprit qui, loin de faire de nous des lâches, nous rend forts, aimants et réfléchis.

8N’aie donc pas honte de rendre témoignage au sujet de notre Seigneur. N’aie pas non plus honte de moi qui suis ici en prison pour sa cause1.8 Paul est prisonnier à Rome parce qu’il a prêché l’Evangile.. Au contraire, souffre avec moi pour l’Evangile selon la force que Dieu donne. 9C’est lui qui nous a sauvés et nous a appelés à mener une vie sainte. Et s’il l’a fait, ce n’est pas à cause de ce que nous avons fait, mais bien parce qu’il en avait librement décidé ainsi, à cause de sa grâce.

Cette grâce, il nous l’a donnée de toute éternité en Jésus-Christ. 10Et maintenant elle a été révélée par la venue de notre Sauveur Jésus-Christ. Il a brisé la puissance de la mort et, par l’Evangile, a fait resplendir la lumière de la vie et de l’immortalité.

11C’est pour annoncer cet Evangile que j’ai été établi prédicateur, apôtre et enseignant. 12C’est aussi la raison de mes souffrances présentes. Mais je n’en ai pas honte, car je sais en qui j’ai mis ma confiance et j’ai la ferme conviction qu’il est assez puissant pour garder tout ce qu’il m’a confié jusqu’au jour du jugement.

13Tu as entendu de moi des paroles saines : fais-en ton modèle pour l’appliquer dans la foi et l’amour qui se trouvent dans l’union avec Jésus-Christ. 14Garde intact, par l’Esprit Saint qui habite en nous, le bien précieux qui t’a été confié.

Le courage d’Onésiphore

15Comme tu le sais, tous ceux qui sont dans la province d’Asie m’ont abandonné, entre autres Phygèle et Hermogène. 16Quant à Onésiphore, que le Seigneur manifeste sa compassion à toute sa famille. En effet, il m’a souvent réconforté et il n’a pas eu honte de moi parce que je suis en prison. 17Au contraire, dès son arrivée à Rome, il s’est mis activement à ma recherche, et il a fini par me trouver. 18Que le Seigneur lui donne d’avoir part à la compassion du Seigneur au jour du jugement. Tu sais aussi mieux que personne combien de services il m’a rendus à Ephèse.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Timotei 1:1-18

1Pavel, apostol al lui Cristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după promisiunea vieții în Cristos Isus, 2către Timotei, copilul preaiubit: har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Cristos Isus, Domnul nostru!

Mulțumiri și încurajări

3Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu, pe Care‑L slujesc din moși-strămoși cu o conștiință curată, că îmi aduc aminte mereu de tine în rugăciunile mele, zi și noapte. 4Îmi amintesc de lacrimile tale și tânjesc să te văd, ca să mă umplu de bucurie. 5Păstrez în amintire credința ta neipocrită, care a locuit mai întâi în bunica ta, Lois, apoi în mama ta, Eunike, iar acum sunt convins că și în tine.

6Din acest motiv, îți aduc aminte să reînflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mâinilor mele. 7Căci Dumnezeu nu ne‑a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de stăpânire de sine.7 Sau: precauție. 8Așadar, să nu‑ți fie rușine să mărturisești despre Domnul nostru și nici despre mine, prizonier de dragul Lui, ci suferă împreună cu mine pentru Evanghelie8 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]., prin puterea lui Dumnezeu. 9El ne‑a mântuit și ne‑a chemat la9 Sau: cu. o chemare sfântă, nu datorită faptelor noastre, ci datorită planului și a harului Său, pe care ni l‑a dat în Cristos Isus înainte de vremurile veșniciilor, 10dar care a fost descoperit acum prin venirea Mântuitorului nostru, Isus Cristos, Care a desființat moartea și a adus la lumină viața și nemurirea, prin Evanghelie. 11Iar eu am fost pus predicatorul și apostolul ei și învățător al neamurilor. 12Din cauza aceasta și sufăr aceste lucruri. Dar nu mi‑e rușine, pentru că știu în Cine am crezut și sunt convins că El este în stare să păzească, până în ziua aceea, ce I‑am încredințat.

13Ține tiparul13 Sau: standardul. cuvintelor sănătoase, pe care le‑ai auzit de la mine, în13 Sau: cu. credința și dragostea care sunt în Cristos Isus! 14Păzește, prin Duhul Sfânt Care locuiește în noi, lucrul14 Lit.: depozitul, aluzie la doctrina curată a Evangheliei și la învățătura adevărată. acela bun!

15Tu știi că toți cei ce sunt în Asia15 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică. m‑au părăsit, între care sunt și Figelos, și Hermogenes.

16Fie ca Domnul să‑Și arate mila față de familia lui Onisifor, pentru că m‑a încurajat de multe ori și nu s‑a rușinat de lanțul meu. 17Dimpotrivă, când a fost în Roma, m‑a căutat cu mult efort și m‑a găsit. 18Să dea Domnul să găsească milă de la Domnul în ziua aceea! Tu știi bine cât de mult a slujit în Efes.