La Bible du Semeur

2 Pierre 1:1-21

Salutation

1Simon Pierre, serviteur et apôtre de Jésus-Christ, salue ceux qui ont reçu le même privilège que nous : la foi. Ils la doivent à Jésus-Christ, notre Dieu et notre Sauveur, car il est juste1.1 Autre traduction : à ceux qui par la justice qui vient de Jésus-Christ, notre Dieu et notre Sauveur, ont reçu en partage le même privilège..

2Que la grâce et la paix vous soient données en abondance par la connaissance de Dieu et de Jésus, notre Seigneur.

L’appel de Dieu et ses effets

3Par sa puissance, en effet, Dieu nous a donné tout ce qu’il faut pour vivre dans la piété, en nous faisant connaître celui qui nous a appelés par la manifestation de sa propre gloire et l’intervention de sa force. 4Ainsi, nous bénéficions des dons infiniment précieux que Dieu nous avait promis. Il a voulu, par ces dons, vous rendre conformes au caractère de Dieu1.4 D’autres comprennent : vous faire vivre en communion avec lui., vous qui avez fui la corruption que les mauvais désirs font régner dans ce monde.

5Pour cette raison même, faites tous vos efforts pour ajouter à votre foi la vertu, à la vertu1.5 C’est-à-dire l’excellence dans le domaine moral. la connaissance, 6à la connaissance la maîtrise de soi, à la maîtrise de soi l’endurance dans l’épreuve, à l’endurance la piété, 7à la piété l’affection fraternelle, et à l’affection fraternelle l’amour.

8Car si vous possédez ces qualités, et si elles grandissent sans cesse en vous, elles vous rendront actifs et vous permettront de connaître toujours mieux notre Seigneur Jésus-Christ. 9Car celui à qui elles font défaut est comme un aveugle, il ne voit pas clair. Il a oublié qu’il a été purifié de ses péchés d’autrefois.

10C’est pourquoi, frères et sœurs, puisque Dieu vous a appelés et choisis, faites d’autant plus d’efforts pour confirmer cet appel et ce choix : car si vous agissez ainsi, vous ne tomberez jamais. 11Ainsi vous seront grandes ouvertes les portes du royaume éternel de notre Seigneur et Sauveur Jésus-Christ.

L’enseignement conforme à la vérité

12Voilà pourquoi je ne cesserai de vous rappeler ces choses, bien que vous les sachiez déjà et que vous soyez fermement attachés à la vérité qui vous a été présentée.

13Mais j’estime juste de vous tenir en éveil par mes rappels, tant que je serai encore de ce monde. 14Car je sais que je vais bientôt quitter ce corps mortel, comme notre Seigneur Jésus-Christ me l’a révélé. 15Cependant, je prendrai grand soin que, même après mon départ, vous vous rappeliez toujours ces choses.

16En effet, nous ne nous sommes pas appuyés sur des histoires habilement inventées, lorsque nous vous avons fait connaître la venue de notre Seigneur Jésus-Christ dans toute sa puissance, mais nous avons vu sa grandeur de nos propres yeux. 17Car Dieu le Père lui a donné honneur et gloire lorsque, dans sa gloire immense, il lui a fait entendre sa voix, qui disait : Voici mon Fils bien-aimé, qui fait toute ma joie. 18Or cette voix, qui était venue du ciel, nous l’avons entendue nous-mêmes, lorsque nous étions avec lui sur la sainte montagne1.18 Pierre fait allusion à la transfiguration. Voir Mt 17.1-5 ; Mc 9.2-7 ; Lc 9.28-35..

19De plus, nous tenons pour d’autant plus certaine la parole des prophètes et vous faites bien de vous y attacher : car elle est comme une lampe qui brille dans un lieu obscur, jusqu’à ce que le jour paraisse et que l’étoile du matin se lève pour illuminer votre cœur. 20Sachez, avant tout, qu’aucune prophétie de l’Ecriture ne peut faire l’objet d’une interprétation personnelle1.20 C’est-à-dire d’une interprétation propre au lecteur.. 21En effet, ce n’est pas par une volonté humaine qu’une prophétie a jamais été apportée, mais c’est portés par le Saint-Esprit que des hommes ont parlé de la part de Dieu.

Nouă Traducere În Limba Română

2 Petru 1:1-21

1Simeon Petru, rob și apostol al lui Isus Cristos, către cei care, prin dreptatea Dumnezeului nostru și a Mântuitorului Isus Cristos, au primit, asemenea nouă, aceeași credință de neprețuit: 2harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru!

Chemarea și alegerea creștinului

3Dumnezeiasca Lui putere ne‑a dăruit toate cele necesare pentru viață și evlavie, prin cunoașterea Celui Ce ne‑a chemat prin slava și virtutea3 În acest verset, termenul arete este folosit ca trăsătură a divinității, comunicând ideea maiestății lui Dumnezeu. Însă același termen este folosit în v. 5 ca trăsătură umană, trimițând la acea virtute ce reprezenta calitatea fundamentală în lumea antică, vizând forța morală, puritatea caracterului. Termenii grecești doxa și arete (slavă și virtute) apar împreună în Is. 42:8, 12 (traducerea LXX) cu referire la Dumnezeu. Lui, 4prin care4 Cu referire la slava și virtutea. El ne‑a dăruit promisiunile Lui prețioase și nespus de mari, pentru ca, prin acestea4 Cu referire la promisiunile Lui prețioase și nespus de mari., scăpând de stricăciunea care este în lume din cauza poftei, să deveniți părtași ai naturii dumnezeiești.

5De aceea, dați‑vă toată silința să adăugați la credința voastră virtutea, la virtute – cunoașterea, 6la cunoaștere – înfrânarea, la înfrânare – răbdarea, la răbdare – evlavia6 În general, cuvântul evlavie reprezintă traducerea termenilor grecești eusebeia și eulabeia, care descriu o atitudine de respect și admirație față de divinitate., 7la evlavie – dragostea frățească, iar la dragostea frățească – dragostea de oameni7 Cei doi termeni grecești folosiți în acest verset sunt filadelfia (tradus prin dragoste frățească) și agape (tradus prin dragoste de oameni).. 8Căci dacă aceste lucruri sunt într-adevăr ale voastre și abundă printre voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori în ce privește cunoașterea Domnului nostru Isus Cristos. 9Dar cel care nu are aceste lucruri este miop, ba chiar orb, uitând că a primit curățirea de păcatele lui de dinainte.

10De aceea, fraților, străduiți‑vă chiar mai mult să vă întăriți chemarea și alegerea voastră, pentru că, făcând aceste lucruri, nu vă veți împiedica niciodată. 11Căci așa vă va fi oferită din belșug intrarea în Împărăția11 Împărăția reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor. veșnică a Domnului nostru și Mântuitorului Isus Cristos.

Martori ai slavei lui Cristos

12De aceea voi fi gata să vă reamintesc întotdeauna aceste lucruri, cu toate că le știți și sunteți tari în adevărul pe care‑l aveți de față.12 Sau: la îndemână. 13Dar consider că este drept, cât timp sunt în cortul13 Cu referire la trup. acesta, să vă trezesc printr‑o înștiințare, 14întrucât știu că mutarea cortului meu este grabnică, după cum mi‑a făcut cunoscut Domnul nostru Isus Cristos. 15Mă voi strădui deci să vă ajut să păstrați mereu în amintire aceste lucruri și după plecarea mea.

16Căci noi v‑am făcut cunoscute puterea și venirea Domnului nostru Isus Cristos, nu urmând niște mituri alcătuite cu îndemânare, ci ca unii care am fost martori oculari ai măreției Lui. 17Căci El a primit din partea lui Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când acel17 Lit.: un astfel de. glas a venit spre El prin Slava Măreață, zicând: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în Care‑Mi găsesc plăcerea!“17 Vezi Mt. 17:5; Mc. 9:7; Lc. 9:35 și notele. 18Noi înșine am auzit acest glas venind din cer, în timp ce eram cu El pe muntele cel sfânt. 19Și avem cuvântul profetic și mai ferm, la care bine faceți că luați aminte, pentru că este precum o candelă care luminează într‑un loc întunecos, până când se va crăpa de ziuă și steaua de dimineață va răsări în inimile voastre. 20Înainte de toate, să știți că nicio profeție din Scriptură nu s‑a născut în urma interpretării cuiva. 21Căci nicio profeție n‑a fost adusă vreodată prin voia omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, conduși de Duhul Sfânt.