La collecte en faveur des chrétiens de Jérusalem
L’exemple des Eglises de Macédoine
1Nous voulons vous faire connaître, frères et sœurs, la grâce que Dieu a accordée aux Eglises de Macédoine. 2Elles ont été mises à l’épreuve par de multiples détresses, mais les croyants, animés d’une joie débordante et malgré leur extrême pauvreté, ont fait preuve d’une très grande générosité. 3Ils sont allés jusqu’à la limite de leurs moyens, et même au-delà, j’en suis témoin ; spontanément 4et avec une vive insistance, ils nous ont demandé la faveur de prendre part à l’assistance destinée à ceux qui, à Jérusalem, font partie du peuple saint. 5Dépassant toutes nos espérances, ils se sont tout d’abord donnés eux-mêmes au Seigneur et ensuite, conformément à la volonté de Dieu, ils se sont mis à notre disposition.
6Aussi avons-nous encouragé Tite à mener à bonne fin chez vous cette œuvre de générosité qu’il avait si bien mise en train. 7Vous êtes riches dans tous les domaines, qu’il s’agisse de la foi, de la parole ou de la connaissance, du zèle en toutes choses ou de l’amour qui, de notre cœur, a gagné le vôtre ; cherchez donc aussi à exceller dans cette œuvre de générosité.
8Ce n’est pas un ordre que je vous donne, mais en mentionnant le zèle que d’autres ont déployé, je cherche à éprouver l’authenticité de votre amour.
9Car vous savez comment notre Seigneur Jésus-Christ a manifesté sa grâce envers nous : lui qui était riche, il s’est fait pauvre pour vous afin que par sa pauvreté vous soyez enrichis.
10C’est donc un simple avis que je vous donne et c’est ce qui vous convient : en effet, n’avez-vous pas été les premiers, dès l’an dernier, non seulement à agir, mais à prendre l’initiative de ce projet ? 11Achevez donc à présent de le réaliser ; menez-le à terme, selon vos moyens, avec le même empressement que vous avez mis à le décider. 12Lorsqu’on donne de bon cœur, Dieu accepte ce don, en tenant compte de ce que l’on a, et non de ce que l’on n’a pas.
13Il n’est pas question de vous réduire vous-mêmes à l’extrémité pour que d’autres soient soulagés, il s’agit simplement de suivre le principe de l’égalité. 14Dans la circonstance présente, par votre superflu, vous pouvez venir en aide à ceux qui sont dans le besoin. Aussi, par leur superflu, ils pourront un jour subvenir à vos besoins. Ainsi s’établit l’égalité, 15suivant cette parole de l’Ecriture :
Celui qui en avait ramassé beaucoup n’en avait pas de trop, et celui qui en avait ramassé peu n’en manquait pas8.15 Ex 16.18, où il s’agissait de la manne..
Les personnes chargées de la collecte
16Je remercie Dieu d’avoir inspiré à Tite autant d’empressement pour vous que j’en ai moi-même. 17Non seulement il a accepté ma proposition de se rendre chez vous, mais il avait déjà décidé, avec un très grand empressement, de se rendre lui-même chez vous.
18Nous envoyons avec lui le frère qui est apprécié dans toutes les Eglises pour son travail au service de l’Evangile. 19Il a, de plus, été désigné par les Eglises8.19 L’apôtre utilise ici, comme dans Ac 14.23, le terme technique pour les élections à main levée en usage dans la démocratie athénienne. pour être notre compagnon dans le voyage que nous entreprenons pour accomplir cette œuvre de générosité. C’est pour la gloire du Seigneur lui-même et pour manifester notre souci pour les autres que nous accomplissons ce service. 20Nous tenons à éviter toute critique quant à notre manière de nous occuper de ces sommes importantes. 21En effet, nous avons à cœur d’avoir une conduite irréprochable, non seulement devant le Seigneur, mais aussi devant les hommes.
22Avec eux, nous envoyons encore ce troisième frère, dont nous avons eu bien des fois l’occasion d’apprécier le dévouement. Dans le cas présent, son empressement est d’autant plus vif qu’il a une pleine confiance en vous.
23Ainsi, je vous recommande Tite comme mon compagnon et mon collaborateur auprès de vous, nos frères comme les délégués des Eglises, des hommes qui font honneur à Christ. 24Donnez-leur donc la preuve, et par eux, à toutes les Eglises, que votre amour n’est pas un vain mot et que c’est à juste titre que nous nous sommes montrés fiers de vous devant eux.
Încurajarea generozității
1Vă facem cunoscut, fraților, harul lui Dumnezeu, care a fost dat în bisericile Macedoniei, 2pentru că, într‑o mare încercare a necazului, belșugul bucuriei lor și adânca lor sărăcie au revărsat din belșug o bogăție a generozității lor. 3Mărturisesc că ei au dat de bunăvoie, după puterea lor și chiar peste puterea lor, 4cerându‑ne cu multă insistență favoarea de a fi părtași la această slujire pentru sfinți, 5și nu așa cum ne‑am așteptat, ci s‑au dat pe ei înșiși, mai întâi Domnului, apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu. 6Astfel, l‑am îndemnat pe Titus ca, după cum a început, tot așa să ducă la capăt printre voi și această lucrare a harului. 7Căci, așa cum sporiți în toate – în credință, în vorbire, în cunoaștere, într‑o râvnă deplină și în dragostea pe care ați învățat‑o de la noi – să sporiți și în această lucrare a harului.
8Nu vă spun aceasta ca pe o poruncă, ci testez, prin râvna altora, sinceritatea dragostei voastre. 9Voi cunoașteți harul Domnului nostru Isus Cristos, Care, deși a fost bogat, de dragul vostru a devenit sărac, pentru ca voi să vă îmbogățiți prin sărăcia Lui.
10Îmi dau părerea în această privință, căci aceasta vă este de folos, vouă, cei care, cu un an în urmă, ați fost primii nu doar în a face, ci și în a dori să faceți: 11acum, terminați deci lucrarea, pentru ca, așa cum a fost entuziasmul dorinței voastre, tot astfel să fie și înfăptuirea, potrivit cu ceea ce aveți. 12Căci dacă există entuziasm, darul este primit potrivit cu ceea ce are cineva, nu cu ceea ce nu are.
13Și nu spun aceasta pentru ca alții să fie ușurați, iar voi să fiți împovărați, ci ca să existe o potrivire. 14Abundența voastră, în vremea de acum, să fie folosită pentru nevoia lor, pentru ca și abundența lor să fie folosită pentru nevoia voastră, astfel încât să existe o potrivire, 15după cum este scris:
„Celui ce a adunat mai mult, nu i‑a rămas în plus,
iar cel ce a adunat mai puțin n‑a dus lipsă.“15 Vezi Ex. 16:18.
Misiunea lui Titus
16Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care a pus în inima lui Titus aceeași râvnă pe care o am și eu pentru voi. 17Căci el nu numai că a primit bine îndemnul nostru, ci, fiind el însuși dornic, pleacă acum la voi de bunăvoie. 18Împreună cu el vi‑l trimit pe fratele care este lăudat de toate bisericile datorită Evangheliei. 19Nu doar atât, dar el a fost și ales19 Termenul folosit aici arată o alegere prin hirotonie, prin vot cu mâna ridicată. de biserici să ne fie însoțitor în călătoria noastră pentru acest dar al harului, administrat de noi spre slava Domnului Însuși și pentru a ne arăta entuziasmul. 20Am procedat astfel, ca nu cumva cineva să ne denigreze cu privire la darul acesta generos administrat de noi. 21Căci avem grijă să facem ceea ce este bine nu doar înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor.
22Îl trimitem pe fratele nostru cu ei, pe care deseori l‑am testat în multe feluri și l‑am găsit dedicat, dar care acum este mai dedicat decât oricând datorită marii lui încrederi în voi. 23În ce‑l privește pe Titus, el este părtaș și lucrător împreună cu mine pentru voi. În ce‑i privește pe frații noștri, ei sunt trimiși ai bisericilor, slava lui Cristos. 24De aceea, arătați‑le, înaintea bisericilor, dovada dragostei voastre și a laudei noastre cu privire la voi.
