L’invasion égyptienne
(1 R 14.21-31)
1Une fois que Roboam eut affermi son autorité royale et qu’il fut devenu puissant, il cessa d’obéir à la Loi de l’Eternel, et tout Israël avec lui. 2La cinquième année du règne de Roboam, Shishaq, roi d’Egypte12.2 Shishaq, fondateur de la XXIIe dynastie égyptienne, a régné de 945 à 924 av. J.-C. La cinquième année du règne de Roboam correspond à 925 av. J.-C., vint attaquer Jérusalem ; ce fut la conséquence de l’infidélité d’Israël envers l’Eternel. 3Shishaq vint d’Egypte avec mille deux cents chars et soixante mille soldats sur char. Il commandait une armée innombrable de soldats égyptiens, libyens, soukkiens et éthiopiens. 4Il s’empara des villes fortifiées de Juda et s’avança jusqu’à Jérusalem.
5Alors le prophète Shemaya alla trouver Roboam et les chefs de Juda qui s’étaient retirés à Jérusalem à l’approche de Shishaq. Il leur dit : Voici ce que déclare l’Eternel : « Vous m’avez abandonné. A mon tour, je vous abandonne entre les mains de Shishaq. »
6Les chefs d’Israël et le roi s’humilièrent et déclarèrent : L’Eternel est juste !
7Quand l’Eternel vit qu’ils s’humiliaient, il adressa une nouvelle parole à Shemaya : Puisqu’ils se sont humiliés, dit-il, je ne les détruirai pas ; d’ici peu de temps, je leur accorderai la délivrance et je ne déchaînerai pas ma colère sur Jérusalem par le moyen de Shishaq. 8Toutefois, ils lui seront assujettis et ils pourront apprécier la différence entre me servir et servir des rois d’autres pays.
9Shishaq, roi d’Egypte, vint attaquer Jérusalem. Il s’empara des trésors du temple de l’Eternel et de ceux du palais royal. Il prit absolument tout, notamment les boucliers d’or que Salomon avait fait faire12.9 Voir 2 Ch 9.15-16.. 10Le roi Roboam fit faire des boucliers de bronze pour les remplacer et les confia aux chefs des gardes chargés de surveiller l’entrée du palais royal. 11Chaque fois que le roi se rendait au temple de l’Eternel, les gardes venaient les enlever, puis ils les replaçaient dans la salle du corps de garde.
12Lorsque Roboam s’humilia, la colère de l’Eternel se détourna de lui et sa ruine ne fut pas totale. D’ailleurs, il y avait encore de bonnes choses en Juda. 13Le roi Roboam affermit son pouvoir à Jérusalem et continua à régner. Il avait quarante et un ans à son avènement, et il régna dix-sept ans à Jérusalem12.13 De 930 à 913 av. J.-C., la ville que l’Eternel avait choisie parmi toutes les tribus d’Israël pour y établir sa présence. Sa mère était une Ammonite nommée Naama. 14Il fit ce qui est mal, parce qu’il n’appliqua pas son cœur à s’attacher à l’Eternel.
15Les faits et gestes de Roboam, des premiers aux derniers, sont cités dans les Actes du prophète Shemaya et du prophète Iddo où sont enregistrées des listes généalogiques. Roboam et Jéroboam furent tout le temps en guerre l’un avec l’autre. 16Quand Roboam rejoignit ses ancêtres décédés, il fut enterré dans la Cité de David. Son fils Abiya lui succéda sur le trône.
Invazia egipteană
(1 Regi 14:25-28)
1Când domnia lui Roboam s‑a statornicit și s‑a întărit, el a părăsit Legea Domnului și tot Israelul1 Adică Iuda (în multe locuri din carte). a părăsit‑o împreună cu el. 2În al cincilea an al regelui Roboam, Șișak, regele Egiptului, s‑a suit împotriva Ierusalimului, căci israeliții fuseseră necredincioși Domnului. 3El era însoțit de o mie două sute de care și de șaizeci de mii de călăreți. Împreună cu aceștia a venit din Egipt și un popor fără număr, dintre libieni, suchiți3 Mercenari străini de origine libiană. și cușiți3 Popor din regiunea Nilului Superior; etiopieni sau nubieni.. 4El a capturat cetățile fortificate ale lui Iuda și a ajuns până la Ierusalim.
5Atunci profetul Șemaia s‑a înfățișat înaintea lui Roboam și a căpeteniilor lui Iuda, care se strânseseră la Ierusalim, fugind dinaintea lui Șișak, și le‑a zis:
– Așa vorbește Domnul: „Voi M‑ați părăsit! De aceea și Eu vă părăsesc lăsându‑vă în mâna lui Șișak!“
6Atunci căpeteniile lui Israel și regele s‑au smerit și au zis:
– Domnul este drept!
7Când a văzut Domnul că s‑au smerit, Cuvântul Domnului a vorbit lui Șemaia, zicând: „Pentru că s‑au smerit, nu‑i voi distruge, ci le voi da puțină eliberare și nu‑Mi voi revărsa mânia peste Ierusalim prin mâna lui Șișak. 8Totuși, vor fi robii lui Șișak și vor afla ce deosebire este între a‑Mi sluji Mie și a sluji regilor8 Lit.: regatelor. altor țări.“
9Șișak, regele Egiptului, s‑a suit împotriva Ierusalimului și a luat comorile Casei Domnului și comorile palatului regelui; a luat totul. A luat și scuturile de aur făcute de Solomon. 10În locul lor, regele Roboam a făcut niște scuturi de bronz pe care le‑a pus sub responsabilitatea căpeteniilor gărzilor10-11 Lit.: căpeteniilor alergătorilor., cei care păzeau intrarea palatului regelui. 11De fiecare dată când regele mergea la Casa Domnului, căpeteniile gărzilor veneau și le purtau înaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor. 12Pentru că s‑a smerit, mânia Domnului s‑a abătut de la el și El nu a adus o distrugere deplină. Încă mai erau în Iuda unele lucruri bune.
(1 Regi 14:21-24, 29-31)
13Regele Roboam și‑a întărit conducerea la Ierusalim și a continuat să domnească. Roboam avea patruzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit timp de șaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care Domnul a ales‑o dintre toate semințiile lui Israel ca să‑Și pună Numele acolo. Numele mamei lui era Naama, amonita. 14El a făcut ce este rău, pentru că nu și‑a îndemnat inima să‑L caute pe Domnul. 15Faptele lui Roboam, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt scrise oare în „Cronicile profetului Șemaia și ale văzătorului Ido“, cele referitoare la genealogii? Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul. 16Roboam a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Abia.
