La Bible du Semeur

1 Samuel 23

David délivre la ville de Qeïla

1On vint prévenir David que les Philistins avaient attaqué la ville de Qeïla[a] et qu’ils pillaient les céréales sur les aires. David consulta l’Eternel pour savoir s’il devait aller attaquer les Philistins et s’il les vaincrait. L’Eternel[b] lui répondit: Va, tu battras les Philistins et tu délivreras Qeïla.

Mais les hommes de David répondirent: Déjà ici, dans le territoire de Juda, nous vivons constamment dans la crainte, qu’est-ce que ce sera si nous allons à Qeïla nous battre contre les bataillons des Philistins?

David consulta une nouvelle fois l’Eternel qui lui répondit: Mets-toi en route, va à Qeïla, car je te donne la victoire sur les Philistins.

David marcha donc avec ses hommes sur Qeïla et ils attaquèrent les Philistins. Ils s’emparèrent de leurs troupeaux et leur infligèrent une lourde défaite. Ainsi David délivra les habitants de Qeïla. Il faut dire que quand Abiatar, fils d’Ahimélek, s’était enfui auprès de David à Qeïla, il avait emporté avec lui l’éphod servant à consulter l’Eternel.

On fit savoir à Saül que David était allé à Qeïla; alors il s’écria: Dieu l’a livré en mon pouvoir, car il s’est lui-même enfermé dans un piège en entrant dans une ville qui a des portes et des verrous.

Il mobilisa tous ses hommes pour marcher sur Qeïla et assiéger David et sa troupe. David apprit quel mauvais dessein Saül méditait contre lui. Aussi demanda-t-il au prêtre Abiatar d’apporter l’éphod. 10 Il pria: Eternel, Dieu d’Israël, ton serviteur a appris que Saül s’apprête à marcher sur Qeïla pour détruire la ville à cause de moi. 11 Les autorités de Qeïla me livreront-elles à lui? Saül viendra-t-il vraiment comme ton serviteur l’a entendu dire? Eternel, Dieu d’Israël, je t’en prie, informe ton serviteur.

L’Eternel répondit: Il viendra.

12 David ajouta: Les autorités de Qeïla me livreront-elles à Saül, moi et mes hommes?

L’Eternel répondit: Oui, elles vous livreront.

13 Alors David se mit en route avec sa troupe d’environ six cents hommes et ils quittèrent Qeïla, marchant à l’aventure. On informa Saül que David avait quitté Qeïla et il renonça à son expédition.

La visite de Jonathan

14 David gagna la région désertique de Ziph[c] et s’installa dans des refuges escarpés de la montagne. Saül le cherchait jour après jour; mais Dieu ne le fit pas tomber entre ses mains.

15 David s’aperçut que Saül s’était mis en campagne pour lui ôter la vie, et il resta dans le désert de Ziph du côté de Horsha. 16 Jonathan, le fils de Saül, se mit en route et se rendit auprès de David à Horsha pour l’encourager en affermissant sa confiance en Dieu. 17 Il lui dit: Sois sans crainte! Mon père ne réussira pas à mettre la main sur toi; tu régneras sur Israël, et moi je serai au second rang près de toi; mon père lui-même sait bien qu’il en sera ainsi.

18 Tous deux renouvelèrent leur pacte d’amitié devant l’Eternel. David resta à Horsha et Jonathan rentra chez lui.

David échappe de peu à Saül

19 Quelques hommes de Ziph allèrent trouver Saül à Guibéa pour lui dire[d]: Sais-tu que David se tient caché dans notre région dans des refuges escarpés à Horsha, dans les collines de Hakila au sud des steppes[e]? 20 Maintenant, ô roi, quand tu le désireras, viens, et nous nous chargerons de te le livrer.

21 Saül répondit: Vous êtes bénis par l’Eternel, vous qui avez eu pitié de moi! 22 Allez donc, confirmez vos renseignements, observez et tenez-vous au courant de ses déplacements, sachez qui l’a vu dans ces endroits-là, car on m’a dit qu’il est très rusé. 23 Repérez toutes ses cachettes, et revenez me voir avec des informations sûres; alors j’irai avec vous, et s’il est dans le pays, je fouillerai au besoin chaque recoin du territoire de Juda pour le chercher.

24 Les gens de Ziph quittèrent Saül et repartirent chez eux, précédant le roi. David et ses hommes se trouvaient au désert de Maôn[f], dans la plaine qui se trouve au sud des steppes.

25 Saül partit à sa recherche avec ses hommes. On en informa David, et il descendit dans un endroit rocheux du désert de Maôn où il s’installa. Saül l’apprit et se mit à le poursuivre dans cette région. 26 Saül marchait sur l’un des flancs de la montagne, tandis que David et ses hommes s’enfuyaient sur le flanc opposé. David précipitait sa marche pour échapper à Saül. Mais déjà le roi et ses hommes les cernaient et allaient les capturer. 27 Alors un messager vint dire à Saül: Reviens tout de suite, car les Philistins ont fait une incursion dans le pays.

28 Aussitôt Saül cessa de poursuivre David pour aller affronter les Philistins. C’est pourquoi on a appelé cet endroit le Rocher des Séparations.

Notas al pie

  1. 23.1 Ville de Juda, à 4 ou 5 kilomètres de la grotte d’Adoullam (22.1), proche de la frontière de la Philistie.
  2. 23.2 Par Abiatar (v. 6) et par l’ourim et le toummim.
  3. 23.14 Au centre du désert de Judée, au sud-est d’Hébron (Jos 15.55).
  4. 23.19 Voir Ps 54.2.
  5. 23.19 Ou: du Yéshimôn, nom désignant une steppe inculte. Il pourrait avoir valeur de nom propre ici (voir v. 24; 26.1, 3).
  6. 23.24 Au sud du désert de Ziph, près de la localité de Karmel (15.12).

Nouă Traducere În Limba Română

1 Samuel 23

David salvează cetatea Cheila

1I s-a spus lui David:

– Filistenii luptă împotriva Cheilei şi îi pradă ariile.

David L-a întrebat pe Domnul:

– Să mă duc să lupt împotriva acestor filisteni?

– Du-te, luptă împotriva filistenilor şi izbăveşte Cheila! i-a răspuns Domnul.

Dar oamenii lui David i-au zis acestuia:

– Noi ne temem chiar şi aici, în Iuda, deci cu cât mai mult ne vom teme dacă vom merge la Cheila, împotriva oştirilor filistene?

Atunci David L-a întrebat din nou pe Domnul şi Domnul i-a răspuns:

– Scoală-te şi mergi la Cheila, pentru că Eu îi dau pe filisteni în mâna ta.

David a plecat la Cheila, împreună cu oamenii lui. A luptat împotriva filistenilor, le-a luat turmele şi le-a pricinuit mari pierderi. Astfel, David i-a izbăvit pe locuitorii Cheilei. Abiatar, fiul lui Ahimelek, adusese cu el şi efodul atunci când a fugit la David, la Cheila.

David, urmărit de Saul

Saul a fost înştiinţat că David a venit la Cheila. Atunci el a zis: „Dumnezeu l-a dat în mâna mea pentru că s-a închis, intrând într-o cetate cu porţi şi cu zăvoare. Saul a chemat tot poporul la război ca să meargă la Cheila şi să-l asedieze pe David şi pe oamenii săi. Însă David a aflat că Saul a întocmit planuri rele împotriva sa şi i-a zis preotului Abiatar:

– Adu efodul aici!

10 Apoi David a zis:

Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul Tău a auzit că Saul vrea să vină la Cheila pentru a distruge cetatea din cauza mea. 11 Mă vor preda, oare, locuitorii Cheilei în mâna lui? Va veni, oare, Saul după cum a auzit robul Tău? Doamne, Dumnezeul lui Israel, Te rog, răspunde-i robului Tău.

– Va veni! i-a răspuns Domnul.

12 David a continuat:

– Mă vor da locuitorii Cheilei pe mine şi pe oamenii mei în mâna lui Saul?

– Te vor da, i-a răspuns Domnul.

13 Astfel, David şi oamenii lui, în număr de aproape şase sute de bărbaţi, au părăsit Cheila şi au plecat încotro au putut. Când Saul a fost înştiinţat că David a scăpat din Cheila nu s-a mai dus acolo. 14 David a locuit în pustie, în fortificaţii[a]; a locuit în regiunea muntoasă a pustiei Zif. Saul îl căuta în fiecare zi, însă Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui. 15 În timp ce se afla la Horeş, în pustia Zif, David a înţeles că Saul îl caută ca să-l omoare. 16 Ionatan, fiul lui Saul, s-a sculat şi s-a dus la David, la Horeş şi i-a întărit încrederea în Dumnezeu, 17 zicându-i:

– Nu te teme, pentru că mâna tatălui meu, Saul, nu te va găsi! Tu vei domni peste Israel, iar eu voi fi al doilea, după tine. Chiar şi tatăl meu, Saul, ştie că este aşa.

18 Apoi au încheiat amândoi un legământ înaintea Domnului. David a rămas la Horeş, iar Ionatan s-a întors acasă.

19 Zifiţii au venit la Saul, la Ghiva şi i-au zis:

– Oare nu se ascunde David printre noi, în fortificaţiile de la Horeş, de pe dealul Hachila, care se află la sud de Ieşimon? 20 Acum, o, rege, vino, fiindcă aceasta este toată dorinţa sufletului tău, iar noi îl vom da în mâinile tale!

21 Saul le-a zis:

– Fiţi binecuvântaţi de Domnul pentru că aţi avut milă de mine. 22 Duceţi-vă, vă rog, să mai cercetaţi! Aflaţi şi vedeţi locul în care se află, precum şi cine l-a văzut acolo, pentru că mi s-a spus că este foarte şiret. 23 Cercetaţi, aflaţi toate locurile în care se ascunde şi întoarceţi-vă la mine cu ceva sigur. Atunci voi veni cu voi şi, dacă se află în ţară, îl voi căuta printre toate miile lui Iuda.

24 Zifiţii s-au sculat şi au plecat la Zif, înaintea lui Saul. David şi oamenii lui se aflau în pustia Maon, în Araba[b], la sud de Ieşimon. 25 Saul a plecat împreună cu oamenii lui să-l caute, însă David a fost înştiinţat de acest lucru. A coborât la stâncă şi a rămas acolo, în pustia Maon. Când a auzit Saul lucrul acesta, l-a urmărit pe David în pustia Maon. 26 Saul mergea pe o parte a muntelui, iar David cu oamenii lui pe cealaltă parte. David se grăbea să se depărteze de Saul, în timp ce acesta şi oamenii lui încercau să-i înconjoare pe David şi pe oamenii săi ca să-i prindă. 27 A venit însă un mesager la Saul ca să-i spună: „Grăbeşte-te să vii pentru că filistenii au invadat ţara!“ 28 Atunci Saul s-a întors din urmărirea lui David şi a plecat împotriva filistenilor. Locul acela l-au numit Sela Hamahlekot[c]. 29 David a plecat de acolo şi a locuit în fortificaţiile din En-Ghedi.

Notas al pie

  1. 1 Samuel 23:14 Vezi nota de la 22:4; şi în vs. 19, 29
  2. 1 Samuel 23:24 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileii până la Marea Roşie; de obicei se referă la Valea Iordanului
  3. 1 Samuel 23:28 Sela Hamahlekot înseamnă Stânca Separării