1 Corinthiens 11 – BDS & MTDS

La Bible du Semeur

1 Corinthiens 11:1-34

1Suivez donc mon exemple, comme moi, de mon côté, je suis celui de Christ.

La vie dans la communauté

L’homme et la femme dans l’Eglise

2Je vous félicite de vous souvenir de moi en toute occasion et de maintenir fidèlement les traditions que je vous ai transmises.

3Je voudrais cependant attirer votre attention sur un point : Christ est le chef11.3 Dans tout ce passage, Paul utilise un mot grec qui signifie à la fois tête et chef. de tout homme, l’homme est le chef de la femme, le chef de Christ, c’est Dieu. 4Si donc un homme prie ou prophétise la tête couverte, il outrage son chef. 5Mais si une femme prie ou prophétise la tête non couverte, elle outrage son chef à elle : c’est comme si elle était rasée11.5 Selon les normes sociales romaines, en vigueur à Corinthe, les femmes mariées devaient avoir la tête couverte lorsqu’elles se présentaient en public. Cette tenue les protégeait contre les avances masculines. Qu’une femme se présente en public la tête non couverte était considéré comme un rejet de son statut matrimonial. En revanche, on rasait la tête des femmes reconnues coupables d’adultère.. 6Si donc une femme ne se couvre pas la tête, pourquoi, alors, ne se fait-elle pas aussi tondre les cheveux ? Mais s’il est honteux pour une femme d’être tondue ou rasée, qu’elle se couvre donc la tête.

7L’homme ne doit pas avoir la tête couverte, puisqu’il est l’image de Dieu et reflète sa gloire. La femme, elle, est la gloire de l’homme. 8En effet, l’homme n’a pas été tiré de la femme, mais la femme de l’homme11.8 Voir Gn 1.26-27 ; 2.18-23., 9et l’homme n’a pas été créé à cause de la femme, mais la femme à cause de l’homme. 10Voilà pourquoi la femme doit porter sur la tête un signe d’autorité11.10 Selon les uns cette « autorité » serait celle de la femme, selon les autres il s’agirait de l’autorité de son mari (cf. v. 3-5)., à cause des anges. 11Toutefois, dans l’ordre établi par le Seigneur, la femme n’existe pas sans l’homme, et l’homme n’existe pas sans la femme, 12car si la femme a été tirée de l’homme, celui-ci, à son tour, naît de la femme et, finalement, tous deux doivent leur vie à Dieu.

13Jugez vous-mêmes de cela : est-il convenable pour une femme de prier Dieu la tête découverte ? 14Ne paraît-il pas naturel à tout le monde que c’est une indignité pour un homme de porter des cheveux longs 15mais qu’une longue chevelure fait honneur à la femme ? Car la chevelure lui a été donnée pour lui servir de voile.

16Si quelqu’un s’obstine à contester, nous lui répondons que ce qu’il propose n’est ni notre pratique ni celle des Eglises de Dieu.

Le repas du Seigneur

17Puisque j’en suis aux directives, il me faut mentionner un point pour lequel je ne saurais vous féliciter. C’est que vos réunions, au lieu de contribuer à votre progrès, vous font devenir pires.

18Tout d’abord j’entends dire que lorsque vous tenez une réunion, il y a parmi vous des divisions. – J’incline à croire qu’il y a une part de vérité dans ce qu’on raconte. 19Sans doute faut-il qu’il y ait chez vous des divisions, pour que les chrétiens qui ont fait leurs preuves soient clairement reconnus au milieu de vous !

20Ainsi, lorsque vous vous réunissez, on ne peut vraiment plus appeler cela « prendre le repas du Seigneur », 21car, à peine êtes-vous à table, que chacun s’empresse de manger ses propres provisions11.21 Dans les agapes (repas fraternels) au cours desquelles on célébrait la cène, on apportait des provisions que l’on mettait en commun. A Corinthe, chacun mangeait ce qu’il avait apporté., et l’on voit des gens manquer de nourriture pendant que d’autres s’enivrent.

22S’il ne s’agit que de manger et de boire, n’avez-vous pas vos maisons pour le faire ? Ou bien traitez-vous avec mépris l’Eglise de Dieu et avez-vous l’intention d’humilier les membres pauvres de votre assemblée ?

Que puis-je vous dire ? Vais-je vous féliciter ? Certainement pas. 23Car voici la tradition que j’ai reçue du Seigneur, et que je vous ai transmise : le Seigneur Jésus, dans la nuit où il fut livré pour être mis à mort, prit du pain11.23 Voir Mt 26.26ss ; Mc 14.22-25 ; Lc 22.15-20., 24et, après avoir prononcé la prière de reconnaissance, il le rompit en disant : « Ceci est mon corps : il est pour vous ; faites ceci en souvenir de moi. » 25De même, après le repas, il prit la coupe et dit : « Cette coupe est la nouvelle alliance scellée de mon sang ; faites ceci, toutes les fois que vous en boirez, en souvenir de moi. » 26Donc, chaque fois que vous mangez de ce pain et que vous buvez de cette coupe, vous annoncez la mort du Seigneur, et ceci jusqu’à son retour.

27C’est pourquoi quiconque mangerait le pain ou boirait de la coupe du Seigneur d’une manière indigne se rendrait coupable envers le corps et le sang du Seigneur. 28Que chacun donc s’examine sérieusement lui-même et qu’alors il mange de ce pain et boive de cette coupe. 29Car celui qui mange et boit sans discerner ce qu’est le corps11.29 Certains manuscrits précisent : le corps du Seigneur. se condamne lui-même en mangeant et en buvant ainsi. 30C’est pour cette raison qu’il y a parmi vous tant de malades et d’infirmes, et qu’un certain nombre sont morts. 31Si nous discernions ce que nous sommes, nous ne tomberions pas sous le jugement. 32Mais les jugements du Seigneur ont pour but de nous corriger afin que nous ne soyons pas condamnés avec le reste du monde.

33Ainsi donc, frères et sœurs, lorsque vous vous réunissez pour le repas en commun, attendez-vous les uns les autres. 34Si quelqu’un a particulièrement faim, qu’il mange d’abord chez lui afin que vos réunions n’attirent pas sur vous le jugement de Dieu. Quant aux autres points, je les réglerai lors de mon passage chez vous.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 11:1-34

1Ñucaca, Cristo imalla rurashcatami caticuni, shinallataj cancunapish ñuca imalla rurashcata catichij.

Cultopi ima laya canatami yachachishca

2Huauqui, panicuna, ñucataca tucuipimari yuyaricushcanguichij. Ñuca huillashpa yachachishcatapish, tucuitamari chashnataj caticushcanguichij. Chaimantami cancunataca, allimari canguichij nini.

3Chashna nishpapish, cancunataca caicunata yachachuntaj ninimi: Cristoca, tucui cʼaricunata Mandaj Umami. Cʼarica, quiquin huarmita mandaj umami. Taita Diosca, Cristota Mandaj Umami. 4Maijan cʼaripish, Diosta mañacushpa, mana cashpaca Diosmanta huillacushpa umata chʼungullirishpaca, paita Mandaj Umatami pingachin. 5Cutin maijan huarmipish Diosta mañacushpa, mana cashpaca Diosmanta huillacushpa mana umata chʼungullirishpaca, paita mandaj umatami pingachin. Umata mana chʼungullirishpaca, ajchata pʼitichishcamanmi rijchan. 6Maijan huarmi, umata mana chʼungullirisha nishpaca, ajchatapish rutuchichunlla. Ajchata rutuchishpa, lluchu uma purinata pinganachishpaca, umata chʼungullirichun. 7Cʼaritaca, Taita Diosmi Paiman rijchajta rurashca. Chashna cashpami, Pai sumaj cashcata ricuchin. Chaimanta, paipaj umataca, ama chʼungullirichun. Ashtahuanpish huarmica, cusa mandaj cashcatami ricuchin. 8Diosca cʼaritaca, mana huarmimanta surcushpa rurarcachu. Ashtahuanpish huarmitamari, cʼarimanta surcushpa rurarca. 9Diosca, mana huarmi pailla cajpi cʼarita rurarcachu, ashtahuanpish cʼari pailla cajpimi huarmita rurarca. 10Chaimanta huarmica, angelcuna chaipi cashcamantami, mandaj cusayuj cashcata ricuchingapaj, umata chʼungullirina.

11Chashna cajpipish Apunchij Jesuspaj cajcunaca, cʼaripish huarmi illajca ima mana canchu, huarmipish cʼari illajca ima mana canchu. 12Huarmica cʼarimantami tiyan, cʼaripish, huarmimantami tiyan. Taita Diosmari tucuita rurashca.

13Cancunallataj alli yuyarichij: ¿Huarmipajca, umata mana chʼungullishpa, Taita Diosta mañanaca, allichu? 14Cutin cʼaripajca, paipaj ajchata sunita huiñachinaca mana allichu. Cʼarica suni ajchahuanca, pai ima shina cana cashca shina mana ricurishpaca, pingaimari. 15Ashtahuanpish huarmica, suni ajchayuj cashpamari, sumaj ricurin. Umata taparichunmi, Diosca chashna suni ajchata curca. 16Maijanpish cai yachachishca mana alli yuyachijpi, imata nisha nishpaca, caita yachachun: Ñucanchijpurapipish, Diospajlla tucui crij tandanacushcacunapurapipish, huarmicunaca mana ajchata rutuchinchu.

Apunchij Jesús huañushcata yuyachij micunamanta yachachishcami

17Cutin, cai catita cancuna rurashcata rimashpaca, mana cancunata alli nishpa rimagrinichu. Cancunaca allipaj tandanacunapaj randica, mana allipajmari tandanacuj cashcanguichij. 18Puntaca: Can crijcunapura tandanacushpaca, ‘Mirga, mirga chaupirinacun’ nijtami uyani. Chashna canataca, ashataca crinimi. 19Cancunapura maijanlla alli crij cashca rijsirichunca, chashna chaupirinacuica tiyanallatajmi can. 20‘Apunchij Jesús huañushcata yuyarishpa micungapaj tandanacunchij’ nishpaca, chaita rurana shinaca mana ruracunguichijchu. 21Ashtahuanpish, ‘Shuj, shuj chayashcahuan, quiquin micunata japishcahuan micunllacunami. Chaicunaca ña machancunapish, cutin maijancunaca yaricaihuanmi saquirin’ ninmi. 22¿Maipi micungapaj, ubyangapaj huasita mana charishpachu, chashnaca ruranguichij? ¿Mana cashpaca, Diospajlla tandanacuj crijcunata pʼiñashpachu, huajchalla crijcunata pingachingaraicu chashna ruranguichij? ¿Chaitaca, ‘Allitami rurashcanguichij’ nichun ninguichijchu? ¿Maitataj alli nishari?

23Ñuca cancunaman yachachishcataca, Apunchij Jesusllatajmi ñucamanca curca. Apunchij Jesusca, paita huañuchijcunaman japichina tutallatajmi tandata japirca. 24Chai tandamanta Taita Diosta mañashpa, pagui nishpa chaupishpaca, cashnami nirca: «Japichij, micuichij. Caica, cancunamanta cushca ñuca cuerpomi. Caitaca ñucata yuyarishpa, ruracuichijlla» nircami. 25Micushca qʼuipaca, copata japishpami: «Cai copami, ñuca yahuarhuan mushujta rurangapaj ari ninacushcata ricuchin. Mashna cutin caita ubyashpaca, ñucata yuyarishpa chashna ruracuichij» nircami. 26Chaimanta cancunaca, mashna cutinpish cai tandata micushpa, cai vinota ubyashpaca, Apunchij Jesús tigramungacamami, Pai huañushcata huillacunguichij.

27Chashna cashcamantaca, Apunchij Jesús ‘Micuichij’ nishca tandatapish, ‘Ubyaichij’ nishca copatapish, maijan mana alli shunguhuan micushpa, ubyashpaca, Apunchij Jesuspaj cuerpomanta, yahuarmantaca juchachishca cangatajmi. 28Chashna cashcamantaca, tandata manaraj micushpa, copamanta manaraj ubyashpa, cancunapaj shungu ima shina cashcataraj alli yuyarichij. 29Maijanpish Apunchij Jesuspaj cuerpo cashcata mana alli yuyarishpa micushpa, ubyashpaca, quiquin llaquipajllatajmi micun, ubyan. 30Chaimantami cancunapurapica, achca ungushcacuna, irquicuna canguichij, huaquincunacarin ña huañushcapishmi. 31Ñucanchij quiquinllataj ima shina cashcata alli yuyarishpaca, mana chashna llaquichishca canchijmanchu. 32Shina cajpipish Apunchij Jesusca, ñucanchijta llaquichishpaca, mana crijcunahuan jatun llaquiman ama cachangapajmi, chashnaca llaquichin.

33Chaimanta ñuca huauqui, panicuna, micungapaj tandanacushpaca, caishuj chaishuj shuyanacuichij. 34Chashna tandanacushpa, maipish cachun micushcamanta ama llaquichishca cangapajca, yaricachijllacunaca quiquin huasipi micumuchun. Ima shujtajtaca, ñucallataj shamushpami allichisha.