La Bibbia della Gioia

Giovanni 21

1Più tardi, Gesù apparve di nuovo ai discepoli nei pressi del lago di Galilea. Ecco come accadde.

Un gruppo di noi era là: Simon Pietro, Tommaso, «il Gemello», Natanaele (di Cana in Galilea), mio fratello Giacomo ed io, oltre ad altri due discepoli.

Simon Pietro disse: «Vado a pescare».

«Veniamo anche noi», rispondemmo tutti. Così andammo, ma non prendemmo niente per tutta la notte. Allʼalba scorgemmo un uomo sulla spiaggia, ma non riuscivamo a capire chi fosse.

«Ragazzi, non avete niente da mangiare?» chiese. «No», rispondemmo.

Allora Gesù disse: «Gettate la rete alla destra della barca e troverete del pesce!» Calammo la rete e, un attimo dopo, non riuscivamo a tirarla su, tanto era carica di pesce!

Il discepolo che Gesù amava disse a Pietro: «Ma è il Signore!» A queste parole, Simon Pietro indossò la tunica, perché era nudo, e si tuffò in acqua. Noi altri, invece, rimanemmo sulla barca a tirare la rete piena di pesce; eravamo circa a 100 metri dalla riva. Quando giungemmo alla spiaggia, trovammo un fuoco acceso su cui arrostiva del pesce, e cʼera anche del pane.

10 «Portate qui un poʼ di quel pesce, che avete appena preso!» disse Gesù. 11 Allora Simon Pietro salì sulla barca e tirò in secca la rete. Cʼerano centocinquantatré grossi pesci e, benché fossero tanti, la rete non si era strappata.

12 «Ora venite a mangiare!» ci invitò Gesù; e nessuno di noi ebbe il coraggio di chiedergli se era proprio lui, perché, ormai, ne eravamo certi. 13 Allora Gesù ci diede il pane e i pesci.

14 Era la terza volta, dalla sua risurrezione, che Gesù cʼera apparso.

15 Dopo aver mangiato, Gesù disse a Simon Pietro: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami più di questi altri?»

«Sì», rispose Pietro, «Tu sai che ti amo».

«Allora, pascola i miei agnelli!» disse Gesù.

16 Poi ripeté la domanda: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami veramente?» «Sì, Signore», disse Pietro, «lo sai che ti amo».

«Allora pascola le mie pecore!»

17 Di nuovo Gesù gli chiese: «Simone, figlio di Giovanni, mi ami tu?»

A Pietro dispiacque che Gesù gli avesse fatto questa domanda per ben tre volte, e sbottò: «Signore, tu conosci ogni cosa. Tu sai che ti amo!»

Gesù disse: «Allora pascola le mie pecorelle. 18 Quando eri giovane, potevi fare quello che volevi e andare dove volevi. Quando sarai vecchio, invece, tenderai le mani ed altri ti guideranno per portarti dove non vorresti». 19 Gesù gli disse questo per far capire con quale morte Pietro avrebbe glorificato Dio. Poi gli disse: «Seguimi!»

20 Pietro, voltandosi, sʼaccorse che li seguiva il discepolo che Gesù amava, lo stesso che la sera dellʼultima cena, appoggiato sul suo petto, gli aveva chiesto: «Maestro, chi di noi ti tradirà?» 21 Allora Pietro chiese a Gesù: «Che ne sarà di lui, Signore?».

22 Gesù rispose: «Se voglio che viva fino al mio ritorno, che te ne importa? Intanto, tu seguimi!»

23 Per queste parole si sparse la voce fra i credenti che quel discepolo non sarebbe morto. Ma questo non era affatto ciò che Gesù aveva detto! Infatti, egli disse soltanto: «Se voglio che lui viva fino al mio ritorno, che te ne importa?»

24 Sono io quel discepolo! Ho visto queste cose e le ho raccontate qui. Tutti noi sappiamo che questo racconto risponde a verità. 25 Gesù fece molte altre cose: se si scrivessero tutte, una per una, il mondo intero non basterebbe a contenere i libri che si dovrebbero scrivere.

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 21

Isus li Se arată câtorva ucenici la Marea Tiberiadei

1După aceea, Isus li S-a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei[a]. Li S-a arătat astfel: Simon Petru, Toma – cel numit „Didimus“[b] –, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei şi alţi doi dintre ucenicii lui Isus, erau împreună. Simon Petru le-a zis:

– Mă duc să pescuiesc!

Ei i-au răspuns:

– Venim şi noi cu tine!

Au ieşit şi s-au suit într-o barcă, dar în noaptea aceea n-au prins nimic.

Când se făcuse deja dimineaţă, Isus stătea pe ţărm. Ucenicii însă nu ştiau că este Isus. El le-a zis:

– Copilaşi, nu aveţi ceva peşte de mâncare?

– Nu! I-au răspuns ei.

El le-a zis:

– Aruncaţi năvodul în partea dreaptă a bărcii şi veţi găsi!

L-au aruncat şi nu l-au mai putut trage din cauza mulţimii peştilor.

Atunci ucenicul pe care-l iubea Isus[c] i-a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Auzind că este Domnul, Simon Petru şi-a pus haina pe el, pentru că era dezbrăcat, şi s-a aruncat în mare. Ceilalţi ucenici au venit cu barca, trăgând năvodul cu peşti, căci nu era departe de ţărm, doar cam la două sute de coţi[d]. Când au coborât pe uscat, au văzut un foc de cărbuni, peşte pus deasupra şi pâine. 10 Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum!“ 11 Simon Petru s-a suit în barcă şi a tras năvodul la ţărm, plin cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari; însă, cu toate că erau atâţia, năvodul nu s-a rupt.

12 Isus le-a zis: „Veniţi şi luaţi micul dejun!“ Nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Tu Cine eşti?“, pentru că ştiau că este Domnul. 13 Isus S-a apropiat, a luat pâinea şi le-a dat-o; la fel a făcut şi cu peştele. 14 Aceasta era deja a treia oară când Isus li Se arăta ucenicilor Săi după ce fusese înviat dintre cei morţi.

Isus şi Petru

15 După ce au luat micul dejun, Isus l-a întrebat pe Simon Petru:

– Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia?

El I-a răspuns:

– Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc!

Isus i-a zis:

– Paşte mieii Mei!

16 L-a întrebat din nou, a doua oară:

– Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti?

El I-a răspuns:

– Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc!

Isus i-a zis:

– Păstoreşte oile Mele!

17 L-a întrebat a treia oară:

– Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti?

Petru s-a întristat pentru că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?“ şi I-a răspuns:

– Doamne, Tu le ştii pe toate, Tu ştii că Te iubesc!

Isus i-a zis:

– Paşte oile Mele! 18 Adevărat, adevărat îţi spun că, atunci când erai mai tânăr, tu însuţi te încingeai şi te duceai unde voiai; însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altcineva te va încinge şi te va duce unde nu vei voi!

19 A spus acestea ca să arate cu ce fel de moarte Îl va proslăvi Petru pe Dumnezeu.

Apoi i-a zis:

– Urmează-Mă!

Isus şi ucenicul iubit

20 Petru s-a întors şi l-a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus[e], acela care la cină stătuse la masă la pieptul[f] lui Isus şi-L întrebase: „Doamne, cine este cel ce Te va trăda?“ 21 Văzându-l, Petru L-a întrebat pe Isus:

– Doamne, dar cu acesta ce va fi?

22 Isus i-a răspuns:

– Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te priveşte pe tine?! Tu urmează-Mă!

23 Din pricina aceasta a ieşit zvonul între fraţi că acel ucenic nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te priveşte pe tine?!“

24 Acesta este ucenicul care depune mărturie cu privire la aceste lucruri şi care a scris aceste lucruri. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

25 Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi încăput cărţile scrise.

Notas al pie

  1. Ioan 21:1 Vezi nota de la 6:1
  2. Ioan 21:2 Vezi nota de la 11:16
  3. Ioan 21:7 Vezi 21:24
  4. Ioan 21:8 Aproximativ 100 m
  5. Ioan 21:20 Vezi 21:24
  6. Ioan 21:20 Vezi nota de la 13:23