Ang Pulong Sa Dios

Panultihon 1:1-33

Ang Kapuslanan sa mga Panultihon

1Mao kini ang mga panultihon ni Solomon, nga anak ni David ug hari sa Israel.

2Pinaagi niining mga panultihon, makat-onan mo ang kaalam1:2 kaalam: Kini nga matang sa kaalam, nga kanunayng gihisgotan dinhi sa panultihon, mao ang kaalam nga nagahatag sa maayo ug husto nga pamatasan. ug maayong pamatasan, ug ang pagsabot sa mga pulong nga nagahatag ug kaalam. 3Motul-id kini sa imong pamatasan aron mahimo kang maalamon, nga nagasubay sa ensakto, matarong, ug makiangayon. 4Maghatag kini ug kaalam sa mga walay nahibaloan, ug maayong pagdesisyon ngadto sa mga kabatan-onan. 5Pinaagi sa pagpamati niini madugangan pa gayod ang kaalam sa mga maalamon ug magiyahan ang mga may kahibalo, 6aron masabtan ang kahulogan sa mga panultihon, mga sambingay, ug mga tigmo sa mga maalamon.

7Ang tawo nga gustong magmaalamon angayng magtahod sa Ginoo. Ang tawong buang-buang1:7 buang-buang: Kini nga pulong nga kanunayng hisgotan sa Mga Panultihon nagpasabot niadtong mga tawo nga wala moila sa Dios ug sa iyang kasugoan. gipakawalay bili ang kaalam ug dili gustong matul-id ang iyang pamatasan.

Ang Tambag sa Paglikay sa mga Tawong Daotan

8Anak, pamatia ang pagtul-id sa imong ginikanan sa imong pamatasan, 9tungod kay kini makapasidungog kanimo sama sa korona ug makapaanyag sama sa kuwintas.

10Anak, ayaw pagpadala sa pagpangdani sa mga tawong makasasala 11o mouban kanila kon moingon sila, “Dali, uban kanamo; mangatang kitag tawo ug atong patyon bisag walay sala. 12Buhi pa sila karon ug maayog panglawas apan pamatyon nato sila; mahisama sila sa mga nahiadto na sa dapit sa mga patay. 13Makakuha kita kanilag mahalong kabtangan, ug pun-on nato ang atong mga balay sa atong mga inilog. 14Sige na, uban kanamo, ug bahinon ta ang atong mga inilog.”

15Anak, ayaw gayod pag-uban kanila; likayi sila. 16Kay sayon ra nila ang pagpakasala ug pagpatay ug tawo. 17Kawang lang ang pagbutang ug lit-ag kon ang langgam nga dakponon nagatan-aw. 18Nasayod ang langgam nga lit-agon siya, apan kining mga daotan wala masayod nga sila mismo ang mabiktima sa ilang binuhatan. Mangatang silag patyonon apan silay pagapatyon. 19Mao kanay dangatan sa mga tawong moangkon ug kabtangan sa daotang paagi. Mao ra kanay ilang kamatyan.

Ang Resulta sa Pagsalikway sa Kaalam

20-21Ang kaalam sama sa tawo nga nagawali sa kadalanan, mga plasa, mga merkado, ug sa mga pultahan sa mga lungsod. Nagkanayon siya,

22“Kamong mga walay kahibalo, hangtod kanus-a kamo magpabiling ingon niana?

Kamong mga bugalbugalon, hangtod kanus-a ninyo ikalipay ang pagbugalbugal?

Kamong mga buang-buang, hangtod kanus-a kamo magdumili sa kaalam?

23Pamatia ang akong pagbadlong.

Ipadayag ko kaninyo ang akong hunahuna.1:23 Ipadayag ko kaninyo ang akong hunahuna: sa literal, Ibubo ko kaninyo ang akong Espiritu.

Ipadayag ko ang buot kong isulti batok kaninyo:

24Tungod kay wala kamo manumbaling sa akong pagtawag nga moduol kanako,

25ug tungod kay gipakawalay-bili ninyo ang tanan kong mga tambag ug pagbadlong,

26-27kataw-an ko kamo kon moabot kaninyo ang katalagman nga daw sa buhawi;

biay-biayon ko kamo kon moabot kaninyo ang daw sa bagyo nga kalisdanan ug ang makalilisang nga mga panghitabo.

28Unya manawag kamo kanako, apan dili ko kamo panumbalingon.

Mangita kamo kanako, apan dili ninyo ako makit-an.

29Tungod kay dili kamo magpatudlo ug wala kamoy pagtahod sa Ginoo,

30gipakawalay-bili ninyo ang akong mga tambag ug gipakadaotan ang akong pagbadlong.

31Busa anihon ninyo ang bunga sa inyong binuhatan ug sa inyong mga daotang plano.

32Kay ang pagkamalapason sa mga walay kahibalo maoy mopatay kanila,

ug ang kawalay pagpakabana sa mga buang-buang maoy molaglag kanila.

33Apan ang nagapamati kanako magkinabuhi nga luwas sa katalagman.

Walay mahitabo kaniya ug wala siyay angayng kahadlokan.”

Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 1:1-33

Prolog: scopul și tema cărții

1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,

pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,

3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,

dreptatea, judecata și nepărtinirea,

4pentru a da prudență celui neștiutor4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experiență.,

iar tânărului – cunoștință și discernământ.

5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura,

iar cel priceput să primească îndrumări,

6pentru a înțelege un proverb sau o pildă,

cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.

7Teama de Domnul este începutul cunoașterii,

dar nebunii7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici și aproape peste tot în VT, o persoană care alege să rămână deficientă din punct de vedere moral. disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.

Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii

Avertizare împotriva ispitirii

8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău

și nu părăsi învățătura mamei tale.

9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău

și un colier în jurul gâtului tău.

10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească

nu accepta.

11Dacă vor spune: „Vino cu noi!

Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,

să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților12 Ebr.: Șeol [peste tot în carte].

și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe

și ne vom umple casele cu pradă.

14Pune partea ta cu noi14 Lit.: Aruncă sorțul tău între noi.

și vom avea un sac împreună!“

15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,

abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,

16căci picioarele lor aleargă spre rău

și se grăbesc să verse sânge.

17În zadar se aruncă lațul

înaintea ochilor tuturor păsărilor!

18Aceștia își pândesc însăși sângele lor,

își întind curse înseși sufletelor lor.

19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;

el va lua viața stăpânilor lui.

Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei

20Înțelepciunea strigă pe stradă,

își înalță glasul în piețe,

21cheamă de la capătul locurilor aglomerate,

își rostește cuvintele în fața porților cetății:

22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea?

Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura

și vor urî nesăbuiții cunoașterea?

23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea,

aș revărsa duhul meu peste voi

și v‑aș dezvălui cuvintele mele.

24Dar pentru că mă respingeți când vă chem,

iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

25pentru că ignorați toate sfaturile mele

și nu acceptați mustrarea mea,

26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,

îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

27când groaza voastră va veni ca o distrugere,

și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,

când necazul și suferința vor veni peste voi.

28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;

mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.

29Pentru că au urât cunoștința

și n‑au ales teama de Domnul,

30pentru că n‑au acceptat sfatul meu

și au disprețuit toate mustrările mele,

31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor

și se vor sătura cu roada planurilor lor.

32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi

și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;

33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,

va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“