Ayaw Ninyo Hukmi ang Uban
(Luc. 6:37-38, 41-42)
1“Ayaw ninyo hukmi ang uban aron dili usab kamo hukman sa Dios. 2Kay hukman kamo sa Dios sama sa paghukom ninyo sa uban. Ang basihanan nga inyong gamiton sa paghukom sa uban mao usab ang basihanan nga gamiton sa Dios kaninyo. 3Nganong tan-awon man nimo pag-ayo ang gamay nga puling sa imong isigka-tawo, apan wala nimo tagda ang imong puling nga sama kadako sa troso? 4Unsaon mo pag-ingon kaniya, ‘Igsoon, kuhaon ko ang imong puling,’ kon diha sa imong mata may puling usab nga morag troso kadako. 5Tigpakaaron-ingnon! Kuhaa una ang imong puling nga morag troso kadako, aron makakita ka pag-ayo sa imong pagkuha sa gamay nga puling sa imong isigka-tawo.
6“Ayaw ninyo ilabay ang mga butang nga may kalabotan sa Dios ngadto sa mga iro. Kay basin ug balikan nila kamo ug paakon. Ug ayaw ninyo ilabay ang inyong mga perlas ngadto sa mga baboy, kay tamak-tamakan lang nila kini.”7:6 Tingali ang buot ipasabot ni Jesus niini nga bersikulo, ayaw ninyo itudlo ang pulong sa Dios ngadto sa mga tawo nga dili gusto maminaw.
Pangayo, Pagduol, ug Pag-ampo sa Dios
(Luc. 11:9-13)
7“Pangayo kamo sa Dios ug hatagan niya kamo. Duol kamo kaniya ug tabangan gayod niya kamo. Pag-ampo kamo sa Dios ug tubagon niya kamo. 8Tungod kay ang tanang mangayo sa Dios makadawat. Ang moduol kaniya tabangan niya. Ug ang mag-ampo tubagon niya. 9Kamong mga ginikanan, kon mangayo ug pagkaon ang inyong anak, hatagan ba ninyo ug bato? 10Kon mangayo siya ug isda, hatagan ba ninyo ug bitin? Dili gayod! 11Kon kamong mga tawo nga daotan makahibalong mohatag sa maayo nga mga butang ngadto sa inyong mga anak, unsa pa kaha ang inyong Amahan sa langit! Ihatag gayod niya ang maayo nga mga butang ngadto sa mga mangayo kaniya.
12“Buhata sa uban ang buot ninyo nga buhaton nila diha kaninyo. Mao kini ang husto nga pagtuman sa Kasugoan ni Moises ug sa mga gisulat sa mga propeta.”
Ang Masigpit nga Pultahan
(Luc. 13:24)
13“Sulod kamo sa masigpit nga pultahan. Kay luag ang pultahan ug lapad ang dalan padulong sa impiyerno, ug daghan ang nagaagi niana nga dalan. 14Apan masigpit ang pultahan ug lisod ang dalan padulong sa kinabuhi nga walay kataposan, ug gamay lang ang nagasubay niana nga dalan.”
Ang Kahoy Maila Pinaagi sa Iyang Bunga
(Luc. 6:43-44)
15“Pagbantay kamo sa mga mini nga propeta. Kana nga mga tawo kon tan-awon morag mga tumutuo, apan ang tinuod sama sila sa mabangis nga mga mananap. 16Maila ninyo sila pinaagi sa ilang binuhatan. Sama sa tunokon nga mga tanom, dili kini mamunga ug igos o ubas. 17Ang kahoy nga maayo mamunga ug maayo. Apan ang kahoy nga daot mamunga ug daot. 18Ang maayo nga kahoy dili makapamunga ug daot, ug ang daot nga kahoy dili makapamunga ug maayo. 19Ang tanang kahoy nga dili mamunga ug maayo putlon ug unya sunogon. 20Busa sama niini ang mga mini nga propeta, maila usab ninyo pinaagi sa ilang mga binuhatan.”
Ang Daotan ug Binuhatan Dili Ilhon sa Dios
(Luc. 13:25-27)
21“Dili ang tanan nga nagatawag kanako ug ‘Ginoo’ maapil sa paghari sa Dios. Ang nagatuman sa kabubut-on sa akong Amahan sa langit mao ang maapil sa iyang paghari. 22Sa adlaw sa paghukom daghan unya ang moingon kanako, ‘Ginoo, dili ba sa imong ngalan gisugilon namo ang imong pulong, giabog ang mga daotang espiritu, ug gibuhat ang daghang mga milagro?’ 23Unya moingon ako kanila, ‘Wala ako makaila kaninyo. Palayo kamo kanako, kamo nga nagabuhat ug daotan!’ ”
Ang Sambingay bahin sa Duha ka Tawo nga Nagpatukod ug Balay
(Luc. 6:47-49)
24“Busa si bisan kinsa nga nagapaminaw ug nagatuman sa akong mga pagtulon-an, sama siya sa tawong maalam nga nagpatukod sa iyang balay diha sa pundasyon nga bato. 25Bisag moulan ug kusog ug mobaha, ug kuso-kusohon sa kusog nga hangin ang iyang balay, dili kini maguba tungod kay gipatukod kini diha sa malig-on nga pundasyon. 26Apan ang tawo nga nagapaminaw sa akong mga pagtulon-an, ug wala nagatuman niini, sama siya sa tawo nga buang-buang nga nagpatukod sa iyang balay diha sa balas. 27Ug kon moulan ug kusog ug mobaha, ug kuso-kusohon sa kusog nga hangin ang iyang balay, matumba kini, ug mabungkag.”
Ang Gahom ni Jesus
28Sa pagkahuman ni Jesus ug sulti niini, natingala gayod ang mga tawo 29tungod kay may gahom ang iyang pagtudlo, ug dili sama sa ilang mga magtutudlo sa Kasugoan.
Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, 41-42)
1Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3De ce vezi tu așchia3 Ideea din context nu este să-i lăsăm pe frați cu problemele care au generat judecata, ci să mergem spre rezolvare, soluționând însă mai întâi propriile probleme. din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din propriul tău ochi?! 4Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă?! 5Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6Să nu le dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.6 Acest verset are o structură chiastică de tip AB-BA. Continuarea afirmațiilor din prima jumătate a versetului (A [Să nu le dați câinilor ce este sfânt] și B [să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor]) este redată în ordine inversă în a doua jumătate a versetului (B [ca nu cumva porcii să le calce în picioare] și A [câinii să se întoarcă să vă sfâșie]).
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13; 6:31)
7Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8Căci oricine cere, primește; cel ce caută, găsește, iar celui ce bate, i se va deschide.
9Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer!? 12Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții12 Vezi nota de la 5:17..
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)
13Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care intră pe ea! 14Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei care o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)
15Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, pe dinăuntru, sunt niște lupi răpitori. 16Îi veți recunoaște16, 20 Sau: Veți ajunge să-i cunoașteți bine. după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în ceruri. 22Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegea!»
Casa zidită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)
24De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare.“
28După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
