Ang mga Trabahante sa Ubasan
1Miingon si Jesus kanila, “Ang paghari sa Dios nahisama sa tawo nga may ubasan. Sayo pa kaayo, milakaw ug nangita na siya ug mga tawo nga motrabaho sa iyang ubasan. 2Nagkauyon siya ug ang mga tawo nga una niyang natagboan, nga iya silang suholan sumala sa naandan nga suhol matag adlaw. Unya gipadala niya sila didto sa iyang ubasan. 3Sa dihang mga alas nuwebe na sa buntag miadto siya sa merkado ug may nakita siya didto nga mga istambay, kay wala man silay trabaho. 4Miingon siya kanila, ‘Pagtrabaho kamo didto sa akong ubasan, kay tagaan ko kamog husto nga suhol.’ 5Busa miadto sila ug nagtrabaho. Sa dihang udto na, mibalik na usab ang tag-iya didto sa merkado, ug may nakita na usab siya didto nga mga tawo. Ug iya usab silang gipatrabaho. Mao gihapon kini ang iyang gibuhat sa dihang mga alas tres na sa hapon. 6Sa mga alas singko na mibalik na usab siya sa merkado ug may nakita pa gayod siya nga mga istambay. Miingon siya kanila, ‘Ngano bang nagaistambay lang kamo dinhi sa tibuok nga adlaw?’ 7Mitubag sila, ‘Kay wala may nagpatrabaho kanamo.’ Busa giingnan niya sila nga moadto sa iyang ubasan ug magtrabaho.
8“Sa pagkakilomkilom na, miingon ang tag-iya sa iyang sinaligan, ‘Tawga ang mga trabahante ug sweldohi sila. Unaha pagbayad kadtong ulahing gipatrabaho ug ipaulahi kadtong nauna.’ 9Ang mga nagtrabaho sugod sa mga alas singko gihatagan ug sweldo alang sa usa ka adlaw nga trabaho. 10Sa dihang sweldohan na kadtong mga nauna sa pagtrabaho, naghunahuna sila nga dako ang ilang madawat kaysa mga naulahing mitrabaho. Apan ang matag usa kanila gisweldohan usab ug alang sa usa ka adlaw nga trabaho. 11Pagkadawat nila niini, mireklamo sila sa tag-iya. 12Matod nila, ‘Ang mga naulahi, usa ka oras ra ang ilang trabaho, apan kami usa ka adlaw gayod ang among pagpasingot ug pagpainit, apan pareho ra ang imong gisweldo kanamo!’ 13Miingon siya sa usa kanila, ‘Higala, wala ko ikaw limbongi. Dili ba nagkauyon man kita nga sweldohan ko ikaw alang sa usa ka adlaw nga trabaho? 14Dawata ang imong sweldo ug pauli. Kay akong kagustohan nga hatagan ang naulahi ug kantidad nga sama sa akong gihatag kanimo. 15Dili ba makabuot man ako kon unsa ang akong buhaton sa akong kuwarta? Basin nasina ka lang tungod kay maayo ako kanila.’ ” 16Unya miingon si Jesus, “Mao usab kana ang mahitabo sa kataposan nga mga adlaw. Ang mga labing ubos karon mao ang mahimong dungganon sa kaulahian, ug ang mga dungganon karon mao ang mahimong labing ubos sa kaulahian.”
Ang Ikatulo nga Paghisgot ni Jesus bahin sa Iyang Kamatayon
(Mar. 10:32-34; Luc. 18:31-34)
17Sa dihang nagpadulong na sila si Jesus sa Jerusalem, gipalain niya ang iyang mga tinun-an gikan sa mga tawo kay may isulti siya kanila. 18Miingon siya, “Pamati kamo! Nagapadulong kita sa Jerusalem ug ako nga Anak sa Tawo itugyan ngadto sa kadagkoan sa mga pari ug mga magtutudlo sa Kasugoan, ug hukman nila ako nga patyon. 19Unya itugyan nila ako sa mga dili Judio aron bugalbugalan, bunalan, ug ilansang sa krus. Apan sa ikatulo ka adlaw mabanhaw ako.”
Ang Hangyo sa Asawa ni Zebede
(Mar. 10:35-45)
20Miadto kang Jesus ang asawa ni Zebede uban ang iyang duha ka anak nga lalaki. Miluhod siya atubangan ni Jesus kay may ihangyo siya. 21Busa miingon si Jesus kaniya, “Unsay imong gusto?” Mitubag ang asawa ni Zebede, “Kon mahimo, kon maghari ka na, palingkora ang akong duha ka anak diha sa imong tapad; ang usa sa tuo ug ang usa sa wala.” 22Apan gitubag sila ni Jesus, “Wala kamo mahibalo kon unsa ang inyong gihangyo. Maantos ba ninyo ang kasakit nga hapit ko nang antuson?” Miingon sila, “Oo, maantos namo.” 23Miingon si Jesus kanila, “Tinuod nga maantos gayod ninyo, apan dili ako ang mopili kon kinsa ang molingkod sa akong tuo ug sa akong wala. Kay may gitagan-an na ang akong Amahan niini.”
24Sa pagkadungog sa napulo ka tinun-an sa ilang gihangyo, nasuko kaayo sila sa managsoon. 25Busa gitawag silang tanan ni Jesus ug giingnan, “Nahibaloan ninyo nga ang mga kadagkoan niini nga kalibotan may gahom sa pagmando sa ilang mga ginsakopan ug sila ang magbuot kon unsa ang ilang buhaton kanila. 26Apan dili ingon niini ang angay kaninyo. Kay kon kinsa kaninyo ang gusto nga mahimong gamhanan, kinahanglan nga mahimo siyang inyong sulugoon; 27ug kon kinsa kaninyo ang gusto nga mahimong pangulo, kinahanglan nga mahimo siyang ulipon sa tanan. 28Bisan pa gani ako nga Anak sa Tawo wala moanhi dinhi sa kalibotan aron alagaran, kondili aron moalagad ug mohatag sa akong kinabuhi sa pagtubos sa daghang mga tawo.”
Giayo ni Jesus ang Duha ka Buta
(Mar. 10:46-52; Luc. 18:35-43)
29Sa dihang pagawas na silang Jesus sa Jerico daghang mga tawo ang nanunod kaniya. 30Unya, didtoy duha ka buta nga naglingkod daplin sa dalan. Nadunggan nila nga moagi na si Jesus, busa naninggit sila, “Ginoo, nga kaliwat ni David,20:30 kaliwat ni David: Ang buot ipasabot, giila nila nga manununod si Jesus sa gingharian ni David. kaloy-i intawon kami!” 31Gibadlong sila sa mga tawo aron mohilom. Apan gikusgan pa hinuon nila ug singgit, “Ginoo, nga kaliwat ni David, kaloy-i intawon kami!” 32Mihunong si Jesus, gitawag niya sila ug gipangutana, “Unsay inyong gusto nga buhaton ko kaninyo?” 33Mitubag sila, “Ginoo, gusto namo nga makakita!” 34Nalooy si Jesus kanila, busa gihikap niya ang ilang mga mata, ug diha-diha nakakita sila. Unya misunod sila kaniya.
Pilda lucrătorilor viei
1– Căci Împărăția Cerurilor se aseamănă cu stăpânul unei case, care a ieșit dis-de-dimineață să-și angajeze lucrători la vie. 2Și după ce s-a înțeles cu lucrătorii pentru un denar2 Plata obișnuită pentru o zi de muncă în Orientul Mijlociu, în sec. I d.Cr. (soldații romani primeau, de asemenea, un denar pe zi) [peste tot în capitol]. pe zi, i-a trimis în via lui. 3Pe la ceasul al treilea3 Ora 9:00. a ieșit și i-a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4El le-a zis acestora: „Duceți-vă și voi în via mea și vă voi da ceea ce este drept!“ 5Și ei s-au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea5 Ora 12:00 și ora 15:00. și a făcut la fel. 6Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea6, 9 Ora 17:00., i-a găsit pe alții stând în piață și i-a întrebat: „De ce stați aici toată ziua fără lucru?“ 7Ei i-au răspuns: „Pentru că nu ne-a angajat nimeni!“ Atunci el le-a zis: „Duceți-vă și voi în via mea și veți primi ceea ce este drept.“
8Când s-a făcut seară, stăpânul viei i-a zis administratorului său: „Cheamă lucrătorii și dă-le plata, începând de la cei din urmă și până la cei dintâi.“ 9Au venit cei de la ceasul al unsprezecelea și au primit fiecare câte un denar. 10Când au venit cei dintâi, s-au gândit că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un denar fiecare. 11După ce i-au primit, murmurau împotriva stăpânului casei, 12spunând: „Aceștia din urmă au muncit doar o oră și i-ai făcut egali cu noi, care am îndurat greul și arșița zilei!“ 13Stăpânul, răspunzându-i unuia dintre ei, a zis: „Prietene, eu nu te nedreptățesc! Nu te-ai înțeles tu cu mine pentru un denar? 14Ia ce-ți aparține și pleacă! Eu vreau să-i dau și acestuia din urmă ca și ție! 15Sau nu am voie să fac ce vreau cu ceea ce-mi aparține? Sau ochiul tău este rău15 Cu sensul de a fi egoist/invidios sau a fi zgârcit. fiindcă eu sunt bun?“
16Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei din urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 10:32-34; Lc. 18:31-34)
17În timp ce Se suia spre Ierusalim, Isus i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis pe drum: 18„Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19și-L vor da pe mâna neamurilor, ca să fie batjocorit, biciuit și răstignit. Dar a treia zi va fi înviat.“
Cererea unei mame
(Mc. 10:35-45; Lc. 22:24-27)
20Atunci a venit la El mama fiilor lui Zebedei împreună cu fiii ei. I s-a închinat și a cerut ceva de la El.
21Isus a întrebat-o:
– Ce dorești?
Ea I-a zis:
– Poruncește ca acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta, în Împărăția Ta.
22Isus, răspunzând, a zis:
– Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care urmează să-l beau Eu22-23 Figură de stil, care se referă la a împărtăși soarta cuiva. Paharul simbolizează aici suferința cauzată de păcatul omenirii și de judecata lui Dumnezeu, pe care Isus avea să le ia asupra Lui (vezi, de ex., Is. 51:17; Ier. 25:15; Eze. 23:32-33 și Mt. 26:39; 27:46). și să fiți botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu?
Ei I-au zis:
– Putem!
23Isus le-a zis:
– Veți bea într-adevăr paharul Meu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu, dar privilegiul de a ședea la dreapta și la stânga Mea nu ține de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit de Tatăl Meu.
24Ceilalți zece, când au auzit, au fost indignați din cauza celor doi frați. 25Atunci Isus i-a chemat la El și a zis: „Știți că domnitorii neamurilor stăpânesc peste ele, iar mai marii lor își exercită autoritatea asupra lor. 26Dar între voi nu va fi așa! Dimpotrivă, oricine vrea să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru, 27iar cel ce vrea să fie primul între voi, va fi sclavul vostru, 28tot așa cum și Fiul Omului a venit nu ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.“
Isus vindecă doi orbi la Ierihon
(Mc. 10:46-52; Lc. 18:35-43)
29Când au ieșit din Ierihon, o mulțime mare de oameni L-a urmat pe Isus.
30Și iată că doi orbi care ședeau lângă drum, când au auzit că trece Isus, au început să strige, zicând:
– Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
31Mulțimea îi mustra ca să tacă, dar ei strigau și mai tare:
– Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!
32Isus S-a oprit, i-a chemat și i-a întrebat:
– Ce doriți să fac pentru voi?
33Ei au răspuns:
– Doamne, să ne fie deschiși ochii!
34Lui Isus I s-a făcut milă de ei și le-a atins ochii. Imediat ei și-au recăpătat vederea și L-au urmat.
