Pagbantay sa mga Tigpakaaron-ingnon
(Mat. 10:26-27)
1Samtang nangdugok ang linibong mga tawo didto kang Jesus ug naghuot na sila, miingon si Jesus sa iyang mga tinun-an, “Pagbantay kamo, kay tingali ug matakdan kamo sa pamatasan sa mga Pariseo nga pulos lang pagpakaaron-ingnon. 2Apan walay tinagoan nga dili mabutyag sa kaulahian. 3Busa, bisan unsa ang inyong gisulti diha sa kangitngit, madunggan diha sa kahayag, ug ang inyong gihunghong sulod sa sirado nga kuwarto, mahibaloan sa tanan.”
Ang Angay nga Kahadlokan
(Mat. 10:28-31)
4“Mga higala, ayaw kamo kahadlok sa mga tawo nga makapatay lang sa inyong lawas, ug pagkahuman niana wala na silay lain pang mahimo kaninyo. 5Sultihan ko kamo kon kinsa ang angay ninyong kahadlokan: kahadloki ninyo ang Dios, kay human niya mapatay ang lawas sa tawo may gahom pa gayod siya sa pagtambog sa kalag niini ngadto sa impiyerno. Mao gani nga gipasidan-an ko kamo nga ang Dios angay ninyong kahadlokan. 6Dili ba barato lang ang mga gagmayng langgam? Apan walay usa kanila nga gikalimtan sa Dios. 7Labaw na gayod kamo, bisan gani ang inyong mga buhok inihap niya ang tanan. Busa ayaw kamo kahadlok! Tungod kay mas bililhon pa kamo kaysa mga langgam.”
Ang Pag-ila kang Cristo
(Mat. 10:32-33; 12:32; 10:19-20)
8Miingon pa si Jesus kanila, “Si bisan kinsa nga mopaila sa mga tawo nga ako iyang Ginoo, ako nga Anak sa Tawo moila usab kaniya atubangan sa mga anghel sa Dios. 9Apan ang molimod kanako atubangan sa mga tawo, ilimod ko usab atubangan sa mga anghel sa Dios. 10Si bisan kinsa nga mosulti ug daotan batok kanako nga Anak sa Tawo mapasaylo; apan ang mosulti ug daotan batok sa Espiritu Santo dili gayod mapasaylo.
11“Kon tungod sa inyong pagtuo dad-on kamo sa simbahan sa mga Judio o sa mga tigdumala sa lungsod aron imbistigahon, ayaw kamo kabalaka kon unsa ang inyong itubag. 12Kay tudloan kamo sa Espiritu Santo nianang higayona kon unsa ang angay ninyong itubag.”
Ang Sambingay bahin sa Adunahan nga Nagsalig sa Iyang Bahandi
13May tawo didto nga miingon, “Magtutudlo, sultihi ang akong magulang nga lalaki nga bahinan niya ako sa among napanunod nga kabilin.” 14Miingon si Jesus kaniya, “Uy tawo, unsa ako, huwes o tigbahin sa inyong mga kabtangan?” 15Unya misulti si Jesus sa mga tawo, “Pagbantay kamo sa tanang matang sa pagkahakog, kay ang tinuod nga pagkinabuhi dili diha sa kadaghan sa kabtangan.” 16Unya misulti si Jesus kanila niini nga sambingay, “May usa ka tawo nga adunahan nga may yuta nga daghan gayod ang ani. 17Busa miingon siya sa iyang kaugalingon, ‘Unsa may akong himuon? Wala na akoy kabutangan sa akong ani! 18Maayo pa tingali nga ipaguba ko ang akong mga bodega ug magpatukod ug mas dako pa gayod, ug didto ko ibutang ang akong mga ani ug mga kabtangan. 19Ug tungod kay daghan na ang akong natigom alang sa umaabot nga mga tuig, magpahayahay na lang unya ako, mokaon, moinom, ug maglipay!’ 20Apan miingon ang Dios kaniya, ‘Buang-buang! Karong gabii bawion ko kanimo ang imong kinabuhi. Busa kinsa man ang makapahimulos sa imong gitigom nga mga kabtangan?’ 21Mao usab kana ang mahitabo sa tawo nga magtigom ug mga bahandi alang sa iyang kaugalingon apan kabos atubangan sa Dios.”
Ang Pagsalig ngadto sa Dios
(Mat. 6:25-34)
22Unya miingon si Jesus sa iyang mga tinun-an, “Busa sultihan ko kamo nga dili kamo mabalaka sa inyong kinabuhi, kon unsa ang inyong kaonon o kon unsa ang inyong isul-ob. 23Dili mahimo nga dili niya kamo hatagan niini tungod kay gihatagan man niya kamog lawas ug kinabuhi. 24Tan-awa ninyo ang mga uwak: wala sila magtanom, wala mag-ani, ug wala silay bodega nga tigomanan sa ilang pagkaon, apan sa gihapon gipakaon sila sa Dios. Dili ba mas labaw pa kamo kaysa mga langgam? 25Kinsa ba kaninyo ang makapalugway sa inyong kinabuhi bisag gamay lang pinaagi sa inyong kabalaka? Wala gayod! 26Busa, tungod kay wala man kamoy mahimo sa pagpalugway sa inyong kinabuhi, ngano nga mabalaka pa man gayod kamo sa ubang mga butang? 27Hunahunaa ninyo kon giunsa pagtubo sa mga bulak; wala sila maghago o magbuhat sa ilang bisti. Apan ang tinuod, bisan ang bisti sa bantogan ug bahandianong hari nga si Solomon dili makatupong sa katahom niining mga bulaka. 28Kon gipatahom sa Dios ang mga sagbot nga buhi karon, apan sa kaulahian malaya ug sunogon lang, dili ba labi pa gayod niya kamong pabistihan? Pagkagamay sa inyong pagtuo! 29Ayaw kamo kabalaka kon unsa unya ang inyong kaonon ug imnon. 30Mao kini ang gikabalak-an sa mga tawo nga wala magtuo sa Dios. Nahibalo ang inyong Amahan sa langit nga gikinahanglan ninyo kining mga butanga. 31Busa unaha ninyo ang pagpasakop sa paghari sa Dios ug ihatag gayod niya kaninyo ang inyong mga gikinahanglan.”
Ang mga Bahandi sa Langit
(Mat. 6:19-21)
32“Pipila lang gayod kaninyo ang nagasunod kanako, apan ayaw kamo kahadlok tungod kay pagbuot sa inyong Amahan nga paharion kamo sa iyang gingharian. 33Ibaligya ninyo ang inyong mga kabtangan, ug ihatag ang kuwarta ngadto sa mga kabos aron makatigom kamo ug bahandi didto sa langit. Dili gayod kini makuhaan o madunot, tungod kay didto walay kawatan nga makaduol ug walay gagmayng mga mananap nga makakutkot. 34Kay kon asa gani ang inyong bahandi atua usab didto ang inyong kasingkasing.”
Ang Kasaligan nga Sulugoon
35-36Miingon pa gayod si Jesus kanila, “Pangandam kamo sa tanang panahon aron dili kamo makalitan sa pagbalik sa inyong Ginoo. Sunda ninyo ang mga sulugoon nga naghulat sa pagbalik sa ilang agalon nga mitambong sa kombira. Nagbantay sila ug wala nila palunga ang ilang mga suga. Busa bisan unsang orasa muabot ang ilang agalon, ug manuktok sa pultahan, maablihan nila kini dayon. 37Bulahan kadtong mga sulugoon nga sa pag-abot sa ilang agalon nagtukaw ug nagaandam. Ang tinuod, patambongon niya kadtong mga sulugoon sa iyang kan-anan ug siya mismo ang magsilbe kanila. 38Bulahan gayod sila kon maabtan nga nakaandam sa iyang pag-abot bisan sa tungang gabii o sa kadlawon. 39Timan-i ninyo kini: kon mahibaloan lang sa tagbalay kon kanus-a muabot ang kawatan, bantayan gayod niya kini aron dili makasulod sa iyang balay. 40Busa pagbantay gayod kamo, tungod kay sa oras nga wala ninyo paabota, ako nga Anak sa Tawo muabot.”
Ang Masaligan ug ang Dili Masaligan nga Sulugoon
(Mat. 24:45-51)
41Nangutana si Pedro, “Ginoo, alang kang kinsa man kanang maong sambingay, kanamo ba nga imong mga tinun-an o alang sa tanan?” 42Gitubag siya ni Jesus, “Dili ba nga kon kinsa ang masaligan ug maalamon nga sulugoon mao man ang pilion sa agalon nga maoy magdumala sa kauban niyang mga sulugoon? Siya ang maghatag kanila sa ilang pagkaon sa hustong oras. 43Bulahan kadtong sulugoon nga sa pagbalik sa iyang agalon maabtan nga naghimo sa iyang buluhaton. 44Sigurado gayod nga padumalahon siya sa tanang butang sa iyang agalon. 45Apan alaot ang sulugoon nga sa paggikan sa iyang agalon maghuna-huna nga dugay pa kining mobalik, busa magsugod siya sa pagdagmal sa iyang kauban nga mga sulugoon, malalaki man o mababaye, ug magpagusto siya sa pagkaon, pag-inom ug paghubog. 46Moabot ang iyang agalon sa oras nga wala gayod niya damha, ug grabe ang silot nga iyang madawat.12:46 ug grabe ang silot nga iyang madawat: sa literal, ug tadtaron siya. Iuban siya sa mga tawo nga dili kasaligan.
47“Ang sulugoon nga nasayod kon unsa ang gusto sa iyang agalon apan wala magtuman niini, daghan nga kastigo ang iyang mahiagoman. 48Ug ang sulugoon nga wala masayod kon unsa ang gusto sa iyang agalon ug nakahimo sa mga butang nga dili maayo kastigohon usab, apan diotay lang. Kay bisan kinsa nga gihatagan ug daghan, daghan usab ang paabuton gikan kaniya. Mas daghan ang paabuton gikan sa tawo nga gihatagan ug daghan.”
Si Jesus ang Hinungdan sa Pagkabahin-bahin sa Katawhan
(Mat. 10:34-36)
49Miingon pa gayod si Jesus kanila, “Mianhi ako dinhi sa kalibotan aron sa pagsilot sa mga tawo. Ang ilang silot mahisama sa kalayo ug gusto kong magdilaab na kini. 50Apan sa dili pa kini mahitabo daghan pang mga pag-antos ang akong maagian, ug dili gayod ako mahimutang hangtod nga kini mahuman.
51“Naghuna-huna ba kamo nga mianhi ako dinhi aron sa pagdalag kalinaw sa kalibotan? Ang tinuod, mianhi ako dinhi aron sa pagdala ug kagubot ug sa pagkabahin-bahin. 52Ug gikan karon, tungod kanako, magkabahin-bahin ang mga pamilya. Kon lima sila, ang tulo batok sa duha ug ang duha batok sa tulo. 53Ang amahan ug ang iyang anak nga lalaki magbinatokay. Ang inahan ug ang iyang anak nga babaye magbinatokay, ug ang ugangan nga babaye ug ang iyang umagad nga babaye magbinatokay usab.”
Bantayi ang mga Panghitabo
(Mat. 16:2-3)
54Unya miingon si Jesus sa mga tawo, “Kon makita ninyo ang dag-om sa kasadpan moingon kamo nga moulan, ug mao kini ang mahitabo. 55Ug kon mohuros ang hangin nga habagat moingon kamo nga moinit, ug mao usab kini ang mahitabo. 56Mga tigpakaaron-ingnon! Makahibalo kamo nga motag-an kon unsa ang mahitabo pinaagi sa inyong pagtan-aw sa yuta ug sa langit, apan ngano nga dili man kamo makatag-an sa mga panghitabo karon?”
Pakighusay sa Imong Kaaway
(Mat. 5:25-26)
57Nganong wala man gayod ninyo huna-hunaa kon unsa ang husto? 58Kon may mosumbong batok kanimo, tinguhaa gayod nga makighusay dayon kaniya sa dili pa kamo maghusay sa korte. Kay basin ug pugson ka gayod niya pagdala ngadto sa huwes ug ang huwes motugyan kanimo ngadto sa pulis aron prisohon ka. 59Ug dili ka gayod makagawas hangtod nga mabayran mo ang tanan mong multa.
Ipocrizia fariseilor
(Mt. 10:26-27)
1Între timp, mulțimea s‑a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi:
– Păziți‑vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! 2Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit și nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut. 3De aceea, orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în odăițe3 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare., va fi proclamat de pe acoperișuri.
Teamă de Dumnezeu, nu de oameni
(Mt. 10:28-33; 12:31-32; Mc. 3:28-29)
4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. 5Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți‑vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în Gheenă5 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde în vremea lui Ahaz și Manase îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), aceasta ajungând ulterior un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni6 Lat.: as, monedă romană de bronz, care valora a 16-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii.
8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.
11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, 12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului nesăbuit
13Cineva din mulțime I‑a zis:
– Învățătorule, spune‑i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!
14Dar Isus i‑a răspuns:
– Omule, cine M‑a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi?!
15Apoi le‑a zis:
– Fiți atenți și păziți‑vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui!
16Și le‑a spus o pildă:
– Ogorul unui om bogat rodise din belșug. 17El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să‑mi depozitez roadele?!“
18Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește‑te, mănâncă, bea și înveselește‑te!»“
20Dar Dumnezeu i‑a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le‑ai pregătit, ale cui vor fi?!“ 21Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu!
Despre îngrijorări
(Mt. 6:25-34)
22Apoi le‑a zis ucenicilor Săi:
– De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața22 Sau: sufletul. voastră, gândindu‑vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu‑vă cu ce vă veți îmbrăca! 23Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24Uitați‑vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările!? 25Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându‑se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui25 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau un cot la înălțimea lui.?! 26Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte?!
27Uitați‑vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc27 Unele mss conțin: nici nu torc, nici nu țes.. Și totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s‑a îmbrăcat ca unul dintre ei! 28Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor!?
29Și voi deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, 30căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. 31Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu31 Unele mss conțin: Împărăția Lui. și vi se vor da și acestea.
32Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! 33Vindeți‑vă bunurile și dați milostenie. Faceți‑vă rost de săculeți33 Cu referire la săculeții în care se țineau banii. care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia n‑o distruge. 34Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
(Mt. 24:45-51)
35Coapsele să vă fie încinse, iar candelele aprinse. 36Să fiți și voi asemenea oamenilor care își așteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să‑i deschidă imediat atunci când va veni și va bate la ușă. 37Fericiți sunt robii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se așeze la masă și se va apropia să le slujească! 38Fie că vine la a doua strajă38 Între orele 21:00–24:00. Evreii au împrumutat de la romani împărțirea nopții în 4 străji a câte 3 ore. În VT noaptea era împărțită în 3 străji a câte 4 ore (apus–22:00; 22:00–2:00; 2:00–răsărit). din noapte, fie că vine la a treia strajă38 Între orele 24:00–3:00., fericiți sunt aceia pe care‑i va găsi astfel! 39Să știți lucrul acesta: dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul, ar veghea și n‑ar lăsa să i se spargă casa. 40Și voi deci, fiți pregătiți, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiți.
Robul credincios și înțelept
(Mt. 25:1-13; Mc. 13:33-37)
41Petru L‑a întrebat:
– Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?
42Domnul a răspuns:
– Cine este deci administratorul credincios și înțelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalți slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp? 43Fericit este robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând așa! 44Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale! 45Dar, dacă robul acela zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ și începe să‑i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46stăpânul acelui rob va veni într‑o zi în care el nu se așteaptă și la o oră pe care n‑o știe. El îl va tăia în două46 Posibil o hiperbolă care transmite ideea de pedeapsă foarte aspră. și‑i va hotărî partea la un loc cu necredincioșii.
47Robul acela, care știe voia stăpânului său și nu se pregătește sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri. 48Iar cel ce nu știe, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puține lovituri. Cui i s‑a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s‑a încredințat mult, i se va cere și mai mult.
Nu pacea, ci dezbinarea
(Mt. 10:34-36)
49Eu am venit să arunc foc pe pământ și cât aș vrea ca focul să fi fost deja aprins! 50Am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de apăsat sunt până când acesta este îndeplinit! 51Credeți că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare. 52Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într‑o casă, trei vor fi dezbinați împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului,
iar fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fiicei,
iar fiica împotriva mamei,
soacra împotriva nurorii ei,
iar nora împotriva soacrei.
Înțelegând vremurile
(Mt. 16:2-3; 5:25-26)
54Apoi le‑a mai zis mulțimilor:
– Când vedeți un nor ridicându‑se la apus, ziceți imediat: „Vine ploaia.54 În Israel, norii de ploaie vin dinspre vest.“ Și așa se întâmplă. 55Iar când vântul suflă din sud, ziceți: „Va fi arșiță.“ Și așa se întâmplă. 56Ipocriților! Fața cerului și a pământului știți s‑o deosebiți, dar vremea aceasta cum de nu știți s‑o deosebiți?
57Și de ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58În timp ce te duci cu acuzatorul tău la conducător, dă‑ți silința pe drum să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofițerului, iar ofițerul să te arunce în închisoare! 59Îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul lepton59 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota din Mt. 5:26) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41).!
