Gilingla sa mga Taga-Gibeon ang mga Israelinhon
1Nadunggan sa tanang mga hari sa kasadpan sa Jordan ang mga kadaogan sa mga Israelinhon. (Kini sila mao ang mga hari sa mga Hitihanon, Amorihanon, Canaanhon, Perisihanon, Hebhanon, ug mga Jebusihanon.) Nagapuyo sila sa mga bukid, kabungtoran sa kasadpan,9:1 kabungtoran sa kasadpan: sa Hebreo, Shefela. ug sa kabaybayonan sa Dagat sa Mediteraneo hangtod sa Lebanon. 2Nagtigom silang tanan sa pagpakiggira kang Josue ug sa Israel.
3Apan sa pagkadungog sa mga taga-Gibeon sa gihimo ni Josue sa Jerico ug sa Ai, 4nagkasabot sila sa paglingla kang Josue. Nagpadala sila ngadto kang Josue ug mga tawo nga may mga asno nga may karga nga mga daan nga sako ug daan usab nga mga panit nga sudlanan sa bino nga gision ug tinapakan pa. 5Nagsul-ob usab silag daan ug tinapakang mga sandalyas ug daan nga mga bisti. Nagbalon silag pan nga nanggahi na ug nangadugmok. 6Miadto sila kang Josue didto sa kampo sa Israel sa Gilgal ug miingon kaniya ug ngadto sa mga Israelinhon, “Mianhi kami dinhi gikan sa layong dapit aron lang sa paghangyo kaninyo nga maghimo kamo ug kasabotan kanamo nga dili ninyo unsaon ang among katawhan.” 7Apan mitubag ang mga Israelinhon, “Tingalig taga-dinhi ra kamo duol kanamo. Busa dili kami mahimong mohimo ug kasabotan kaninyo.” 8Nagpakilooy sila kang Josue, “Andam kami sa pag-alagad kaninyo.” Nangutana si Josue kanila, “Kinsa kamo ug diin kamo gikan?” 9Mitubag sila, “Gikan kami sa layo kaayong dapit. Mianhi kami dinhi kay nakadungog kami bahin sa Ginoo nga inyong Dios. Nadungog namo ang tanang gihimo niya sa Ehipto, 10ug ang tanang gihimo niya sa duha ka mga hari nga Amorihanon sa sidlakan sa Jordan nga sila si Sihon nga hari sa Heshbon, ug si Og nga hari sa Basan nga nagapuyo sa Ashtarot. 11Busa gisugo kami sa among mga pangulo ug mga katagilungsod nga mangandam sa among balonon nga pagkaon ug moanhi dinhi sa pagpakigkita kaninyo aron ingnon kamo nga andam kami sa pag-alagad kaninyo, basta maghimo lang kamo ug kasabotan kanamo nga dili ninyo kami unsaon. 12Tan-awa ra gud ang among dala nga pan. Init pa kini paggikan namo, apan karon nanggahi ug nagakadugmok na. 13Kining mga panit nga sudlanan sa bino bag-o pa kini sa dihang gipuno namo, apan tan-awa, gision na. Ang among mga bisti ug mga sandalyas nadaan na tungod sa kadugay sa among paglakaw.”
14Mituo ang mga Israelinhon ug gidawat nila ang ilang balong pagkaon, apan wala sila magpakitambag sa Ginoo kon unsay ilang buhaton. 15Naghimo si Josue ug kasabotan kanila nga dili niya sila unsaon ug pamatyon. Ug gipanumpaan kini sa mga pangulo sa Israel.
16Paglabay sa tulo ka adlaw human mahimo ang kasabotan, nadunggan sa mga Israelinhon nga duol lang diay kanila ang gipuy-an niadtong mga tawhana. 17Busa nanglakaw ang mga Israelinhon, ug sa ikatulo ka adlaw miabot sila sa mga lungsod nga gipuy-an niadtong mga tawhana. Kini nga mga lungsod mao ang Gibeon, Kefira, Beerot, ug Kiriat-Jearim. 18Apan wala sila sulonga sa mga Israelinhon tungod kay ang mga pangulo sa katilingban may gipanumpaan na nga kasabotan ngadto kanila sa ngalan sa Ginoo, ang Dios sa Israel.
Nagreklamo ang tibuok katilingban ngadto sa ilang mga pangulo, 19apan mitubag ang tanang mga pangulo, “May gipanumpaan na kita kanila sa ngalan sa Ginoo, ang Dios sa Israel, busa karon dili kita makahilabot kanila. 20Mao na lang kini ang atong himuon: Dili nato sila patyon kay basin ug silotan kita sa Dios tungod sa atong gipanumpaan kanila. 21Pasagdi ninyo sila nga mabuhi. Apan himuon nato silang tigpangahoy ug tigsag-ob alang sa tibuok katilingban.” Ug mao kadto ang nahitabo sa mga taga-Gibeon sumala sa gisulti sa mga pangulo kabahin kanila.
22Gipatawag ni Josue ang mga taga-Gibeon ug giingnan, “Nganong gilingla ninyo kami? Nganong miingon kamo nga gikan pa kamo sa layo kaayong dapit, nga taga-dinhi man lang diay kamo duol kanamo? 23Tungod sa inyong gibuhat panghimaraoton kamo sa Dios: Gikan karon, mag-alagad na kamo isip mga tigpangahoy ug tigsag-ob alang sa templo sa akong Dios.” 24Mitubag sila kang Josue, “Gihimo namo kini tungod kay nahadlok kami basin patyon ninyo kami. Kay nasayran gayod namo nga gisugo sa Ginoo nga imong Dios si Moises nga iyang alagad nga ihatag kaninyo kining mga yutaa ug pamatyon ang tanan nga nagapuyo dinhi. 25Karon ania kami ilalom sa imong gahom, ikaw na ang mahibalo kon unsay angay mong buhaton kanamo.” 26Wala tugoti ni Josue nga pamatyon sila sa mga Israelinhon. 27Apan gihimo niya silang mga tigpangahoy ug tigsag-ob alang sa mga Israelinhon ug sa halaran sa Ginoo. Hangtod karon ginahimo nila kini nga mga buluhaton sa dapit nga gipili sa Ginoo diin siya pagasimbahon.
Înșelătoria ghivoniților
1Auzind despre aceste lucruri, toți regii care erau în regiunea de apus a Iordanului, la munte, în zona deluroasă1 Ebr.: Șefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului și țărmul Mediteranei., pe întreaga coastă a Mării cea Mare1 Marea Mediterană. până în dreptul Libanului, și anume regii hitiți, amoriți, canaaniți, periziți, hiviți și iebusiți, 2s‑au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua și a lui Israel.
3Locuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăților Ierihon și Ai, 4s‑au folosit de vicleșug și au plecat spre israeliți, dându‑se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiți și burdufuri vechi de vin, crăpate și peticite. 5Erau încălțați cu sandale vechi și peticite și purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată și fărâmițată.
6Au venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal și i‑au vorbit astfel lui și bărbaților lui Israel:
– Noi am venit dintr‑o țară îndepărtată. Încheiați acum un legământ cu noi!
7Bărbații lui Israel le‑au răspuns însă hiviților:
– Poate că voi locuiți în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?
8Ei i‑au zis lui Iosua:
– Suntem robii tăi!
Iosua i‑a întrebat:
– Cine sunteți și de unde veniți?
9Ei i‑au răspuns:
– Robii tăi au venit dintr‑o țară foarte îndepărtată, datorită Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt, 10precum și ce a făcut celor doi regi amoriți de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heșbonului și lui Og, regele Bașanului, care domnea la Aștarot. 11Bătrânii noștri împreună cu toți locuitorii țării noastre ne‑au zis: „Luați cu voi provizii pentru călătorie și duceți‑vă să vă întâlniți cu ei și să le spuneți: «Suntem robii voștri. Prin urmare, încheiați legământ cu noi!»“ 12Pâinea aceasta era caldă când am luat‑o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată și fărâmițată. 13Aceste burdufuri de vin au fost odată pline și noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea și sandalele ni s‑au învechit mult din cauza călătoriei lungi.
14Bărbații israeliți au luat din proviziile lor și nu L‑au mai întrebat pe Domnul. 15Iosua a făcut pace cu ei și a încheiat cu ei un legământ că‑i va lăsa în viață. Conducătorii comunității le‑au jurat lucrul acesta.
16La trei zile după încheierea legământului, au aflat că aceștia sunt vecini cu ei și că locuiesc în mijlocul lor. 17Astfel, fiii lui Israel au plecat și în a treia zi au ajuns la cetățile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim. 18Fiii lui Israel nu i‑au putut ataca deoarece conducătorii comunității le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel.
Și întreaga comunitate a cârtit împotriva conducătorilor. 19Toți conducătorii au zis înaintea întregii comunități: „Pentru că le‑am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei. 20Iată ce vom face cu ei: îi vom lăsa în viață ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza jurământului pe care l‑am încheiat cu ei.“ 21Conducătorii le‑au zis: „Lăsați‑i în viață.“ Au fost însă întrebuințați la tăiat lemne și la scos apă pentru întreaga comunitate, așa cum le spuseseră conducătorii.21 Sau: comunitate. Astfel le‑au vorbit conducătorii.
22Iosua i‑a chemat pe ghivoniți și le‑a zis:
– De ce ne‑ați înșelat, zicând: „Suntem foarte departe de voi“, când de fapt locuiți în mijlocul nostru? 23Acum sunteți blestemați și niciunul dintre voi nu va înceta să fie rob. Veți fi tăietori de lemne și veți scoate apă pentru Casa Dumnezeului meu.
24Ei i‑au răspuns lui Iosua, zicând:
– Robilor tăi li s‑a spus deslușit despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i‑a poruncit robului Său Moise, și anume să vă dea toată țara și să‑i nimicească pe toți locuitorii țării dinaintea voastră. Atunci ne‑am temut pentru viețile noastre din cauza voastră și de aceea am făcut lucrul acesta. 25Și acum, iată‑ne în mâinile tale. Fă‑ne potrivit cu ceea ce consideri că este bine și drept să faci.25 Lit.: potrivit cu ceea ce este bine și drept în ochii tăi să faci.
26Iosua le‑a făcut așa cum hotărâse. El i‑a eliberat din mâna fiilor lui Israel și astfel aceștia nu i‑au ucis. 27Dar din acea zi, Iosua i‑a pus să taie lemne și să scoată apă pentru comunitate și pentru altarul Domnului; și așa au făcut până în ziua aceasta, în locul ales de El.
