Ang Awit ni Debora ug ni Barak
1Sa adlaw sa ilang kadaogan, miawit si Debora ug si Barak nga anak ni Abinoam. Mao kini ang ilang giawit:
2Ang mga pangulo sa Israel madasigong nanguna sa pagpakiggira ug ang mga Israelinhon kinabubut-on nga misunod kanila.
Dayegon ang Ginoo!
3Pamati kamong mga hari ug mga pangulo!
Magaawit ako ug mga pagdayeg sa Ginoo, ang Dios sa Israel!
4O Ginoo, sa dihang mibiya ka sa Bukid sa Seir, sa yuta sa Edom, milinog ug miulan ug kusog.
5Natay-og ang mga bukid sa imong presensya, O Ginoo.
Ikaw ang Dios sa Israel nga nagpadayag sa imong kaugalingon didto sa Bukid sa Sinai.
6Sa panahon ni Shamgar nga anak ni Anat, ug sa panahon usab ni Jael, wala nay miagi sa dagkong mga dalan.
Ang mga biyahedor didto na miagi sa mga hilit-hilit nga mga agianan.
7Gamay nalang ang nagapuyo sa mga lungsod sa Israel, hangtod nga miabot ka, Debora, ikaw nga giila nga inahan sa Israel.
8Sa dihang misimba sila ug bag-ong mga dios, miabot ang gira sa tibuok Israel.
Apan sa 40,000 ka mga Israelinhon walay bisan usa nga may taming o bangkaw.
9Nalipay ako sa mga pangulo sa Israel ug sa katawhan nga malipayon nga mihatag sa ilang kaugalingon.
Dayegon ang Ginoo!
10Kamong mga adunahan nga nagasakay sa puti nga mga asno ug nagalingkod sa matahom nga mga lingkoranan niini,
ug kamong mga kabos nga nagalakaw sa dalan, paminaw kamo!
11Paminawa ninyo ang mga sugilanon sa mga tawo didto sa mga atabay.
Nagasugilon sila sa mga kadaogan5:11 mga kadaogan: sa literal, matarong nga mga binuhatan. sa Dios pinaagi sa iyang mga sundalo sa Israel.
Unya nangadto ang mga katawhan sa Ginoo sa mga pultahan sa lungsod ug miingon,
12“Tindog Debora, ug pag-awit!
Lakaw Barak, nga anak ni Abinoam, ug bihaga ang imong bihagonon.”
13Ang mga nahibiling katawhan sa Ginoo milugsong kauban ko sa pagpakiggira batok sa halangdon ug maisog nga mga tawo.
14Ang uban kanila gikan sa Efraim—ang yuta nga gipanag-iyahan kaniadto sa mga Amalekanhon—ug ang uban pa gayod gikan sa tribo ni Benjamin.
Miuban usab sa pagpakiggira ang mga pangulo nga gikan sa Makir ug sa tribo ni Zebulun.
15Miuban usab ang mga pangulo sa tribo ni Isacar kang Debora ug kang Barak paingon sa kapatagan.
Apan ang tribo ni Reuben wala nakahukom kon unsay angay nilang buhaton.
16Tribo ni Reuben, nganong nagpabilin man kamo uban sa mga karnero?
Aron ba mamati sa pagpanawag sa mga magbalantay sa karnero?
Ang tribo ni Reuben wala nakahukom kon unsay angay nilang buhaton.
17Nagpabilin ang tribo ni Gad5:17 tribo ni Gad: sa Hebreo, Gilead. sa sidlakang bahin sa Suba sa Jordan,
ug ang tribo ni Dan nagpabilin sa pagtrabaho sa mga barko.
Ang tribo ni Asher nagpabilin sa kabaybayonan duol sa dunggoanan sa mga barko.
18Apan gitahan sa tribo ni Zebulun ug ni Naftali ang ilang kinabuhi sa pagpakiggira.
19Miabot ang mga hari nga Canaanhon ug nakiggira sa mga Israelinhon didto sa Taanak nga anaa sa daplin sa katubigan sa Megido,
apan wala silay nailog nga pilak.
20Dili lang ang Israel ang nakiggira kanila ni Sisera, apil usab bisan ang kagamhanan sa langit nakiggira uban kanila.
21Ug gianod sila sa sulog sa karaang Lugut sa Kishon.
Magpadayon ako sa pagpakiggira uban ang kalig-on!
22Unya nagadahunog ang tunob sa nagadagan nga mga kabayo.
23Miingon ang anghel sa Ginoo, “Panghimaraota ang Meroz!
Panghimaraota gayod ang tanang nagpuyo didto kay wala sila motabang sa Ginoo sa pagpakiggira batok sa maisog nga mga kaaway.”
24Labing bulahan si Jael nga asawa ni Heber nga Kenihanon sa tanang mga babaye nga nagapuyo sa mga tolda.
25Sa dihang nangayo ug tubig si Sisera, gatas nga gibutang sa mahalon nga sudlanan ang iyang gihatag.
26Unya mikuha siya ug martilyo ug ugsok sa tolda ug gipataop ang ugsok sa dungan-dungan ni Sisera.
27Ug namatay si Sisera sa tiilan ni Jael.
28Nagpanglantaw ang inahan ni Sisera gikan sa renehasan nga bintana; wala siya mahimutang, ug nagsigeg pangutana kon nganong dugayng miabot ang karwahe sa iyang anak.
29Mitubag ang iyang labing maalamong mga kababayen-an, ug mao usab kini ang iyang gibalik-balik pagsulti sa iyang kaugalingon,
30“Nadugay lang tingali sila sa pagpanguha ug pagbahin sa mga butang nga nailog nila sa ilang mga kaaway—usa o duha ka babaye alang sa matag sundalo, mahalon nga bisti alang kang Sisera, ug binordahan usab nga bisti alang kanako.”
31“Busa Ginoo, hinaut nga malaglag ang imong mga kaaway.
Apan hinaut nga ang mga nagahigugma kanimo mahisama sa adlaw nga nagasidlak pag-ayo.”
Ug ang mga Israelinhon nagkinabuhi nga malinawon sulod sa 40 ka tuig.
Cântarea Deborei
1În ziua aceea, Debora și Barak, fiul lui Abinoam, au cântat, zicând:
2„Când căpeteniile s‑au așezat în fruntea lui Israel,
poporul a mers de bunăvoie!
Binecuvântați‑L pe Domnul!
3Ascultați, regi! Luați aminte, domnitori!
Eu, da eu, voi cânta Domnului3 Sau: despre Domnul,
voi cânta spre lauda Domnului,
Dumnezeul lui Israel:
4Doamne, când ai ieșit din Seir,
când ai mărșăluit din ținutul Edomului,
pământul s‑a cutremurat, cerurile au picurat
și norii au turnat ape!
5Munții s‑au scurs dinaintea Domnului, Cel al Sinaiului,
dinaintea Domnului, Dumnezeul lui Israel!
6În zilele lui Șamgar, fiul lui Anat6 Vezi nota de la 3:31.,
în zilele Iaelei,
drumurile erau părăsite,
și drumeții călătoreau pe căi ocolite.
7Încetase viața din satele lui Israel, se sfârșise,7 Sau: Conducătorii lui Israel au căzut, au căzut, sensul versului ebraic fiind nesigur.
până când m‑am ridicat eu7 Sau: te‑ai ridicat tu; sau: s‑a ridicat; (și în ultima parte a versetului)., Debora,
m‑am ridicat ca o mamă în Israel.
8Când el și‑a ales dumnezei noi,
războiul8 Sensul termenului ebraic este nesigur. era la porți,
dar nu se vedea nici scut și nici suliță
printre patruzeci de mii în Israel!
9Inima mea este alături de legiuitorii lui Israel,
de cei din popor care s‑au oferit de bunăvoie.
Binecuvântați‑L pe Domnul!
10Voi, cei ce încălecați pe măgărițe albe,
cei ce stați pe covoare,
cei ce umblați pe drum,
luați aminte 11la vocea arcașilor de lângă adăpătoare.
Acolo ei istorisesc faptele drepte ale Domnului,
faptele drepte ale sătenilor Lui în Israel!
Atunci poporul Domnului a coborât la porți.
12Trezește‑te, trezește‑te, Debora!
Trezește‑te, trezește‑te și cântă o cântare!
Ridică‑te, Barak, fiu al lui Abinoam,
și ia‑ți captivii!
13Atunci un supraviețuitor a coborât la cei măreți;13 Sau: Atunci un supraviețuitor al celor măreți a coborât.
poporul Domnului a coborât la mine cu cei viteji13 Sau: la mine ca niște viteji. Sau: la mine împotriva celor viteji..
14Au venit din Efraim;
rădăcina lor este în Amalek.
După tine a venit Beniamin, cu poporul tău.
Din Machir au coborât legiuitorii
și din Zabulon, cei care îndrumă cu toiagul scribului.
15Conducătorii mei din Isahar au fost cu Debora
și, precum Isahar, așa și Barak,
fiind trimis în urma lui în vale.
În ținuturile lui Ruben însă
s‑a ținut mare sfat15-16 Lit.: au fost mari cercetări ale inimii, ideea fiind aceea că rubeniții și probabil și alte seminții nu au răspuns cu hotărâre sau în unanimitate chemării la luptă.!
16De ce ai rămas printre staule16 Sau: desagi. Sensul termenului ebraic este nesigur.
ca să asculți behăitul turmelor?
În ținuturile lui Ruben
mare a fost sfatul!
17Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului.
Iar Dan, de ce a rămas la corăbii?
Așer a rămas pe coasta mării
și s‑a așezat pe limanurile lui.
18Zabulon este un popor
care și‑a riscat viața până la moarte;
Neftali la fel, pe dealurile țării.
19Regii au venit și s‑au luptat.
Regii Canaanului s‑au luptat atunci
la Taanah, lângă apele Meghido.
N‑au luat niciun câștig,
nici măcar un pic de argint.
20Stelele din ceruri s‑au luptat,
s‑au luptat din înaltul căilor lor cu Sisera.
21Râul Chișon i‑a luat,
vechiul râu, râul Chișon.
Mărșăluiește, suflete al meu, cu tărie!21 Sau: Calcă pe grumazurile celor tari!
22Atunci copitele cailor au izbit pământul;
armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.
23«Blestemați pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului.
«Să blestemați amarnic pe locuitorii ei,
căci nu au venit în ajutorul Domnului,
în ajutorul Domnului
împotriva celor viteji.»
24Cea mai binecuvântată femeie este Iael,
soția chenitului Heber,
cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.
25El i‑a cerut apă, dar ea i‑a dat lapte;
într‑o cupă măreață i‑a adus iaurt.
26Apoi mâna și‑a întins‑o spre țăruș,
și dreapta ei spre ciocanul lucrătorului;
l‑a lovit pe Sisera, i‑a sfărâmat capul,
l‑a zdrobit și i‑a străpuns tâmpla.
27El a căzut și s‑a ghemuit,
la picioarele ei s‑a plecat adânc,
a căzut și s‑a ghemuit;
în locul în care s‑a ghemuit, acolo a căzut ucis!
28Pe fereastră, printre zăbrele,
mama lui Sisera se uita și bocea:
«De ce întârzie carele lui să vină?
De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»
29Prințesele ei înțelepte îi răspund
și ea își răspunde singură:
30«Oare nu își caută și își împart ei prada?
O femeie, două femei de fiecare bărbat;
pradă de stofă colorată pentru Sisera,
pradă de stofă colorată, brodată;
câte două stofe colorate,
brodate, pentru grumazul prădătorului.»
31Așa să piară toți dușmanii Tăi, Doamne!
Dar cei ce‑L iubesc să fie ca soarele care răsare în puterea lui!“
Apoi țara a avut liniște timp de patruzeci de ani.
