Gitambagan ni Moises ang mga Israelinhon nga Magmatinumanon
1Unya miingon si Moises, “Mga Israelinhon, pamatia ninyo ang mga tulumanon ug mga lagda nga itudlo ko kaninyo. Tumana ninyo kini aron padayon kamo nga magkinabuhi ug makapuyo sa yuta nga ginahatag kaninyo sa Ginoo, ang Dios sa inyong mga katigulangan. 2Ayaw ninyo dugangi o kulangi ang mga sugo nga gihatag ko kaninyo, nga gikan sa Ginoo nga inyong Dios. Kinahanglang tumanon gayod ninyo kini. 3Nakita mismo ninyo ang gihimo sa Ginoo didto sa Baal Peor. Gipamatay sa Ginoo nga inyong Dios ang inyong isigka-Israelinhon nga nagsimba kang Baal. 4Apan kamo nga matinumanon sa Ginoo nga inyong Dios buhi pa hangtod karon.
5“Gitudlo ko kaninyo ang mga tulumanon ug mga lagda nga gihatag kanako sa Ginoo nga akong Dios aron sundon ninyo kini pag-abot ninyo sa yuta nga inyong adtoan ug panag-iyahon. 6Sunda ninyo kini pag-ayo, kay pinaagi niini mapakita ninyo ang inyong kaalam ug panabot ngadto sa ubang mga nasod. Kon madunggan nila kining tanang mga sugo makaingon sila, ‘Tinuod gayod nga may kaalam ug panabot ang mga tawo niining gamhanan nga nasod.’ 7Wala nay laing gamhanan nga nasod nga may dios nga duol kanila sama sa Ginoo nga atong Dios nga duol kanato sa panahon nga motawag kita kaniya. 8Ug wala usay lain nga gamhanan nga nasod nga may mga tulumanon ug mga lagda nga sama sa akong gitudlo kaninyo karong adlawa. 9Apan pagbantay gayod kamo! Ayaw ninyo kalimti ang mga butang nga inyong nakita nga gipanghimo sa Ginoo. Kinahanglan nga magpabilin kini sa inyong mga kasingkasing samtang buhi pa kamo. Isugilon ninyo kini sa inyong mga kaanakan ug mga kaapohan. 10Hinumdomi ninyo ang adlaw nga nagtindog kamo atubangan sa Ginoo nga inyong Dios didto sa Bukid sa Sinai4:10 Sinai: sa Hebreo, Horeb. Mao usab sa bersikulo 15. diin miingon siya kanako, ‘Tigoma ang mga katawhan sa akong atubangan sa pagpamati sa akong mga pulong aron makahibalo sila sa pagtahod kanako samtang nagakinabuhi sila, ug aron ikatudlo nila kini sa ilang mga kabataan.’ 11Unya miduol kamo ug mitindog sa ubos sa bukid samtang nagadilaab kini nga morag halos nakaabot na sa langit ang kalayo niini, ug gipalibotan sa labihan kabaga nga dag-om. 12Unya misulti ang Ginoo gikan sa taliwala sa kalayo. Nadunggan ninyo ang iyang tingog, apan wala kamoy nakita. 13Gisulti niya kaninyo ang mga butang nga inyong himuon aron sa pagtuman sa iyang kasabotan diha kaninyo. Kini mao ang Napulo ka mga Sugo, ug gipasulat niya kini sa duha ka lagpad nga bato. 14Niadtong higayona, gisugo ako sa Ginoo sa pagtudlo kaninyo sa mga tulumanon ug mga lagda nga inyong tumanon didto sa yuta nga inyong panag-iyahon.
15“Sa dihang nakigsulti ang Ginoo kaninyo didto sa Bukid sa Sinai gikan sa taliwala sa kalayo, wala kamoy nakita nga porma sa Ginoo. Busa pagmatngon gayod kamo 16nga dili ninyo mahugawan ang inyong kaugalingon pinaagi sa paghimo ug mga dios-dios sa bisan unsa nga porma o dagway—lalaki man o babaye, 17mananap man nga nagalakaw o nagalupad, 18o nagakamang o nagapuyo sa tubig. 19Ayaw kamo pagpadani sa pagsimba sa mga butang nga anaa sa langit—sa adlaw, bulan, ug mga bitoon. Gibutang kini sa Ginoo nga inyong Dios alang sa tanang katawhan sa tibuok kalibotan. 20Hinumdomi nga gikuha kamo sa Ginoo gikan sa Ehipto, ang dapit nga daw nagadilaab nga hurnohan, aron mahimong iyang katawhan, ug mao na kana kamo karon.
21“Nasuko ang Ginoo kanako tungod kaninyo, ug nanumpa gayod siya nga dili ako makatabok sa Jordan ug makasulod sa maayong yuta nga ginahatag kaninyo sa Ginoo nga inyong Dios ingon nga panulondon. 22Mamatay ako niining yutaa nga dili makatabok sa Jordan, apan kamo makatabok sa pagpanag-iya sa maayong yuta. 23Apan pagbantay gayod kamo nga dili ninyo malimtan ang kasabotan nga gihimo sa Ginoo nga inyong Dios kaninyo. Ayaw kamo paghimo ug mga dios-dios sa dagway sa bisan unsa nga butang, kay ginadili kini sa Ginoo nga inyong Dios. 24Ug dili siya gusto nga may simbahon kamong lain nga dios. Kay kon mosilot ang Ginoo nga inyong Dios, sama kini sa kalayo nga makaupos.
25“Sa umaabot, kon manganak na kamo ug mangapo, ug nakapuyo na sa maong yuta sa taas na nga panahon, ayaw ninyo hugawi ang inyong kaugalingon pinaagi sa paghimo ug mga dios-dios sa dagway sa bisan unsa nga butang. Daotan kini atubangan sa Ginoo nga inyong Dios ug makapasuko kini kaniya.
26“Karong adlawa himuon ko nga saksi ang langit ug ang yuta batok kaninyo. Kon dili ninyo ako tumanon, dali ra kamong mangahanaw sa yuta nga inyong panag-iyahon sa tabok sa Jordan. Mopuyo kamo didto sa mubo lang nga panahon, unya malaglag kamo sa hingpit. 27Katagon kamo sa Ginoo ngadto sa laing mga nasod, ug gamay lang ang mahibilin kaninyo didto sa mga nasod diin kamo abugon sa Ginoo. 28Ug didto magasimba kamo sa mga dios nga hinimo sa kahoy ug bato, nga dili makakita, dili makadungog, dili makakaon o makapanimaho. 29Apan kon mangita kamo didto sa Ginoo nga inyong Dios, makita ninyo siya kon pangitaon ninyo sa kinasingkasing gayod. 30Kon moabot kaninyo kini nga kalisdanan sa kaulahian, mobalik kamo sa Ginoo nga inyong Dios ug motuman kaniya. 31Kay maloloy-on ang Ginoo nga inyong Dios—dili niya kamo pasagdan o laglagon, ni kalimtan ang kasabotan nga iyang gipanumpa sa inyong mga katigulangan.
May Usa lang ka Dios
32“Susiha ang mga panghitabo gikan sa adlaw nga gibuhat sa Dios ang tawo sa kalibotan hangtod karon. Unya susiha ang tibuok kalibotan kon aduna bay katingalahang mga butang nga nahitabo nga sama niini. 33Aduna bay laing katawhan nga sama kaninyo nga nakabati sa tingog sa Dios gikan sa kalayo nga nagpabiling buhi? 34Aduna bay laing dios nga nangahas sa pagkuha sa usa ka pundok sa katawhan gikan sa usa ka nasod aron mahimong iya pinaagi sa mga pagsulay, milagro, katingalahang mga butang, gira, kahibulongang gahom, o gamhanang mga buhat? Apan mao kana ang gihimo sa Ginoo nga inyong Dios didto sa Ehipto, ug kamo mismo nakakita niini. 35Gipakita kaninyo kining mga butanga aron mahibaloan ninyo nga ang Ginoo mao ang Dios, ug wala nay lain. 36Gipadungog niya kamo sa iyang tingog gikan sa langit aron pagdisiplina kaninyo. Gipakita niya kaninyo ang iyang gamhanang kalayo dinhi sa yuta aron makapakigsulti siya kaninyo gikan sa taliwala niining kalayo. 37Ug tungod kay gihigugma niya ang inyong mga katigulangan, gipili niya kamo ug gipagawas gikan sa Ehipto pinaagi sa iyang presensya ug dakong gahom. 38Gipang-abog niya ang mga nasod nga mas gamhanan pa kay kaninyo aron sa pagdala kaninyo ngadto sa ilang yuta ug aron ihatag kini kaninyo ingon nga inyong panulondon sama sa nahitabo karon.
39“Busa timan-i ninyo karong adlawa ug itanom sa inyong kasingkasing, nga ang Ginoo mao ang Dios sa langit ug sa yuta, ug wala nay lain pang dios. 40Tumana ninyo ang iyang mga tulumanon ug mga sugo nga gihatag ko kaninyo karong adlawa aron walay daotang mahitabo kaninyo ug sa inyong mga kaliwat, ug aron magkinabuhi kamog dugay sa yuta nga ginahatag sa Ginoo nga inyong Dios kaninyo hangtod sa kahangtoran.”
Ang mga Lungsod nga Dalangpanan
41Unya nagpili si Moises ug tulo ka mga lungsod sa sidlakan sa Jordan 42aron mahimong dalangpanan sa tawo nga makapatay sa iyang isigka-tawo nga dili tinuyo ug dili niya daan nga kaaway. Makadangop siya sa usa niana nga mga lungsod ug dili siya mahilabtan. 43Mao kini ang mga lungsod: alang sa tribo ni Reuben, Bezer sa kamingawan nga anaa mahimutang sa patag ibabaw sa bukid; alang sa tribo ni Gad, Ramot sa Gilead; ug alang sa tribo ni Manase, Golan sa Basan.
44Gihatag ni Moises sa mga Israelinhon kini nga mga kasugoan, 45mga pagtulon-an, mga tulumanon, ug mga lagda sa dihang nakagawas na sila sa Ehipto 46ug nagkampo sa kapatagan duol sa Bet Peor sa sidlakan sa Jordan. Kining yutaa sakop kaniadto ni Sihon nga hari sa mga Amorihanon, nga nagapuyo sa Heshbon. Siya ug ang iyang mga tawo gipildi ni Moises ug sa mga Israelinhon sa paggawas nila gikan sa Ehipto. 47Giilog nila ni Moises ang iyang yuta ug ang yuta ni Og nga hari sa Basan. Sila ang duha ka Amorihanon nga mga hari sa sidlakan sa Jordan. 48Ang ilang mga yuta nga nailog sa mga Israelinhon nagagikan sa Aroer, nga anaa ibabaw sa Lugut sa Arnon paingon sa Bukid sa Sirion,4:48 Sirion: Mao kini sa Syriac; apan sa Hebreo, Zion. nga gitawag usab ug Hermon, 49apil ang tanang Kapatagan sa Jordan4:49 Kapatagan sa Jordan: sa Hebreo, Araba. sa sidlakan sa Suba sa Jordan hangtod sa Patay nga Dagat,4:49 Patay nga Dagat: sa Hebreo, Dagat sa Araba. sa ubos nga bahin sa Pisga.
Îndemn la supunere față de Lege
1Acum, ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vă învăț. Împliniți‑le ca să trăiți și să intrați în stăpânirea țării pe care v‑o dă Domnul, Dumnezeul părinților voștri. 2Să nu adăugați nimic la cuvântul pe care vi‑l poruncesc eu și să nu desființați nimic din el. Dimpotrivă, să păziți poruncile Domnului, Dumnezeul vostru, așa cum vi le dau eu.
3Ochii voștri au văzut ceea ce Domnul a făcut din cauza lui Baal-Peor3 O formă de închinare regională înaintea lui Baal, zeul canaanit al fertilității.. Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău toți bărbații care l‑au urmat pe Baal-Peor, 4însă voi, cei care ați stat alipiți de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteți cu toții vii astăzi.
5Iată că v‑am învățat hotărârile și judecățile așa cum mi‑a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara în care veți intra s‑o luați în stăpânire. 6Să le păziți și să le împliniți, fiindcă aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea ochilor popoarelor. Ele vor auzi despre toate aceste hotărâri și vor zice: «Într-adevăr neamul acesta mare este un popor înțelept și are discernământ!» 7Căci care neam este așa de măreț, încât să‑și aibă dumnezeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8Și care este neamul acela așa de măreț, încât să fi avut hotărâri și judecăți tot atât de drepte precum legea aceasta, pe care eu v‑o prezint astăzi?
9Numai ai grijă și veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiți lucrurile pe care le‑ai văzut cu ochii tăi și ca ele să nu se depărteze de inima ta, în toate zilele vieții tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi și copiilor copiilor tăi. 10Adu‑ți aminte de ziua în care ai stat în prezența Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi‑a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele și să învețe astfel, atât ei, cât și copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ.» 11Voi v‑ați apropiat și ați stat la poalele muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălțau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori și negură deasă. 12Domnul v‑a vorbit din mijlocul focului. Voi ați auzit sunetul cuvintelor, dar nu ați văzut nicio înfățișare, ci ați auzit doar un glas. 13El v‑a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci13 Lit.: Cele Zece Cuvinte., pe care v‑a poruncit să le urmați și pe care le‑a scris pe două table13 Probabil două exemplare ale aceluiași document, nu un singur document în două părți. În cf. cu practica orientală, fiecare parte implicată în tratat trebuia să dețină o copie a documentului [peste tot în carte]. de piatră. 14În vremea aceea, Domnul mi‑a poruncit să vă învăț hotărârile și judecățile pe care trebuie să le împliniți în țara pe care o veți stăpâni, după ce veți traversa Iordanul.
Idolatria este interzisă
15În ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v‑a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, n‑ați văzut nicio înfățișare. De aceea, vegheați bine asupra sufletelor voastre, 16ca nu cumva să vă pervertiți și să vă faceți un chip cioplit, sau înfățișarea vreunui idol, sau asemănarea unui bărbat sau a unei femei, 17sau asemănarea unui animal care se târăște pe pământ, sau asemănarea unei păsări care zboară pe cer, 18sau asemănarea vreunei vietăți care se târăște pe pământ, sau asemănarea vreunui pește care se află în apele de sub pământ. 19Iar atunci când îți vei ridica ochii spre ceruri și vei vedea soarele, luna și stelele, întreaga oștire a cerurilor, să nu te lași amăgit să te închini înaintea lor și să le slujești, căci acestea sunt lucruri care au fost împărțite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor popoarelor de sub cerul întreg. 20Pe voi însă Domnul v‑a luat și v‑a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiți poporul moștenirii Lui, cum sunteți astăzi.
21Domnul S‑a mâniat pe mine din cauza voastră și a jurat că nu voi traversa Iordanul și nu voi intra în țara cea bună pe care Domnul, Dumnezeul tău, are să v‑o dea ca moștenire. 22Deci eu voi muri în țara aceasta și nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veți traversa și veți lua în stăpânire țara aceea bună.
23Așadar, vegheați asupra voastră, ca să nu uitați legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care El l‑a încheiat cu voi, și să nu vă faceți vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑a poruncit să nu le faci. 24Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor și un Dumnezeu gelos.
25Când ți se vor naște copii și nepoți și vei îmbătrâni în țară, dacă vă veți perverti și vă veți face vreun chip cioplit sau vreo înfățișare, dacă veți face ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul vostru, ca să‑L mâniați, 26chem astăzi cerurile și pământul ca martori împotriva voastră, că veți fi nimiciți repede din țara pe care o veți lua în stăpânire după ce veți traversa Iordanul. Nu veți trăi multe zile, ci veți fi nimiciți. 27Domnul vă va împrăștia printre popoare și nu veți rămâne decât un mic număr de oameni între neamurile la care vă va duce Domnul. 28Acolo veți sluji unor dumnezei făcuți de mâna omului, din lemn și din piatră, care nu văd și nici nu aud, nu mănâncă și nici nu au miros. 29Dar dacă de acolo Îl vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi, dacă Îl vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău! 30În strâmtorarea ta, după ce ți se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, și vei asculta de glasul Lui. 31Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu milostiv, Care nu te va părăsi și nu te va distruge. El nu va uita legământul pe care l‑a încheiat, prin jurământ, cu părinții tăi.
Nimeni nu este ca Domnul
32Întreabă despre zilele dintâi, care au fost înainte de tine, începând cu ziua în care Dumnezeu l‑a creat pe om pe pământ. Întreabă de la un capăt al cerurilor până la celălalt capăt al lor. S‑a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s‑a auzit vreodată așa ceva? 33A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu33 Sau: glasul vreunui zeu., vorbindu‑i din mijlocul focului, cum l‑ai auzit tu, și să fi rămas în viață? 34A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, prin semne și minuni, prin război, cu mână puternică, cu braț întins și cu fapte de temut, mărețe, așa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor tăi?
35Ție ți‑au fost arătate aceste lucruri ca să știi că Domnul este Dumnezeu și că nu este altul în afară de El. 36Din ceruri te‑a făcut să auzi glasul Lui, ca să te disciplineze. Pe pământ ți‑a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului. 37Mai mult, fiindcă i‑a iubit pe părinții tăi, de aceea a ales sămânța37 Vezi nota de la 1:8. lor după ei. Apoi te‑a scos din Egipt prin prezența și puterea Lui cea mare. 38A izgonit dinaintea ta neamuri mai mari și mai puternice decât tine, ca să intri în țara pe care ți‑a dat‑o ca moștenire, după cum vezi astăzi.
39Să știi astăzi și să păstrezi în inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ și că nu este altul. 40Păzește deci hotărârile și judecățile Lui, pe care ți le dau astăzi, ca să‑ți meargă bine atât ție, cât și urmașilor tăi, și astfel să trăiești multe zile în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă pentru totdeauna.“
Cetăți de scăpare
41Atunci Moise a pus deoparte trei cetăți la răsărit de Iordan, 42ca să fugă acolo ucigașul care l‑a omorât fără voie pe semenul său, fără să‑l fi urât mai dinainte, și să se refugieze într‑una din aceste cetăți pentru a‑și salva viața. 43Aceste cetăți erau: Bețer, în regiunea de podiș a rubeniților, Ramot, în Ghiladul gadiților, și Golan, în Bașanul manasiților.
Recapitularea Legii de la Horeb și a Decalogului
44Aceasta este Legea pe care Moise a așezat‑o înaintea fiilor lui Israel. 45Acestea sunt mărturiile, hotărârile și judecățile pe care Moise le‑a spus fiilor lui Israel după ce au ieșit din Egipt, 46dincolo de Iordan, în vale, față în față cu Bet‑Peor, în țara lui Sihon, regele amoriților, care locuia în Heșbon și a fost învins de Moise și de fiii lui Israel după ieșirea lor din Egipt. 47Ei au luat în stăpânire țara lui și țara lui Og, regele Bașanului, cei doi regi amoriți, care erau la răsărit de Iordan: 48de la Aroer, care este pe malul uedului48 Vezi nota de la 2:13. Arnon, până la muntele Sirion48 Siriacă și 3:9. TM: Sion (nu același cu renumitul munte Sion, care se scrie diferit în limba ebraică [Țiyyon]). (acesta este Hermonul), 49precum și toată Araba49 Vezi nota de la 1:1. de dincolo de Iordan, de la răsărit până la Marea Arabei49 Marea Moartă., lângă poalele muntelui Pisga.
