Ang Pulong Sa Dios

Daniel 1:1-21

Ang Pagtuon ni Daniel ug sa Iyang mga Higala sa Babylon

1Sa ikatulo nga tuig sa paghari ni Jehoiakim sa Juda, gisulong ni Nebucadnezar nga hari sa Babylon ug sa iyang mga sundalo ang Jerusalem. 2Gibihag niya si Haring Jehoiakim sumala sa kabubut-on sa Ginoo. Gipanguha usab niya ang ubang mga butang sa templo sa Dios ug gidala sa Babylon.1:2 Babylon: sa Hebreo, Shinar. Mao kini ang usa pa ka ngalan sa Babylon. Unya gibutang niya kini sa butanganan sa mga bahandi didto sa templo sa iyang dios.

3Unya, gisugo ni Nebucadnezar si Ashpenaz nga pangulo sa iyang mga opisyal nga magpili ug pipila ka mga batan-on gikan sa mga bihag nga Israelinhon nga naggikan sa harianon ug dungganong mga pamilya. 4Kinahanglan gayod nga mga guwapo sila, himsog, maalam, may abilidad, hait ug salabotan, aron takos sila nga moalagad sa hari. Gisugo usab niya si Ashpenaz nga tudloan sila sa pinulongan ug balasahon sa mga taga-Babylon.1:4 Babylon: sa Hebreo, Kaldeanhon. Mao kini usahay ang itawag sa mga taga-Babylon. 5Nagsugo pa gayod ang hari nga hatagan sila matag adlaw sa samang pagkaon ug ilimnon nga ginakaon ug ginainom sa hari. Human sa tulo ka tuig nga pagbansay, mangalagad na sila kaniya.

6Uban sa mga napili mao sila si Daniel, Hananiah, Mishael, ug Azaria nga pulos naggikan sa tribo ni Juda. 7Gihatagan sila ni Ashpenaz ug bag-ong mga ngalan. Si Daniel ginganlag Belteshazar, si Hananiah ginganlag Shadrach, si Mishael ginganlag Meshach, ug si Azaria ginganlag Abednego.

8Apan hugot nga nagdesisyon si Daniel nga dili niya hugawan1:8 hugawan: may mga pagkaon sa hari nga gidili sa mga Judio sumala sa ilang panulondon. ang iyang kaugalingon pinaagi sa pagkaon o ilimnon sa hari. Busa mihangyo siya kang Ashpenaz nga dili lang siya pakan-on o paimnon sa gipahatag kaniya sa hari. 9Pagbuot sa Dios nga malooy ug mohatag ug pabor si Ashpenaz kang Daniel. 10Apan miingon si Ashpenaz kaniya, “Nahadlok ako sa hari. Siya ang nagbuot kon unsay inyong kan-on ug imnon, ug kon makita niya nga dili maayo ang inyong panglawas kompara sa uban nga mga batan-on basin ug ipapatay niya ako.”

11Busa miingon si Daniel sa tinugyanan ni Ashpenaz nga tig-atiman kanila, 12“Sulayi nga utan ug tubig lang ang inyong ipakaon ug ipainom kanamo sulod sa napulo ka adlaw. 13Unya ikompara kami sa uban nga mga batan-on nga nagakaon sa pagkaon sa hari. Basi sa imo unyang makita nga resulta, ikaw na ang mahibalong modesisyon kon unsa ang imong gustong buhaton kanamo.” 14Misugot ang tinugyanan ug gisulayan sila sulod sa napulo ka adlaw.

15Human sa napulo ka adlaw, nakita nga mas maayo ug himsog ang ilang panglawas kon ikompara sa mga batan-on nga nangaon sa pagkaon sa hari. 16Busa wala na sila hatagi sa tinugyanan sa pagkaon ug ilimnon nga gipahatag sa hari kanila. Utan na lang ang gipakaon kanila.

17Gihatagan sa Dios kining upat ka mga batan-on ug kaalam ug pagsabot labi na gayod sa nagkalain-lain nga mga balasahon ug mga pagtulon-an. Ug dugang niini, gihatagan pa gayod niya si Daniel ug kaalam sa paghubad sa mga panan-awon ug mga damgo.

18Pagkahuman sa tulo ka tuig nga pagbansay kanila sumala sa giingon sa Haring Nebucadnezar, gidala sila ni Ashpenaz ngadto kaniya. 19Nakigsulti ang hari kanila, ug nakita sa hari nga sa tanang mga batan-on walay sama kang Daniel, Hananiah, Mishael, ug Azaria. Busa sila ang gipili nga mag-alagad kaniya. 20Ug sa mga pangutana nga nagkinahanglan ug kaalam ug pagsabot, nakita sa hari nga mas maalamon sila ug napulo ka pilo kay sa mga madyikero o espiritista sa tibuok niya nga gingharian. 21Nagpadayon sa pag-alagad si Daniel kang Nebucadnezar hangtod sa unang tuig sa paghari ni Cyrus.1:21 Cyrus: hari sa Persia nga miilog sa Babylon.

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1:1-21

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim1 Anul 605 î.Cr.; Daniel folosește pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiți fără anul urcării pe tron. În Ier. 25:1 și 46:2 anii de domnie sunt calculați după sistemul iudaic, incluzând și anul urcării pe tron., regele lui Iuda, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, a venit și a asediat Ierusalimul. 2Stăpânul2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu. l‑a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum și o parte din obiectele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus obiectele în țara Șinar2 Babilonia., în templul dumnezeului2 Sau: dumnezeilor. său; le‑a dus în vistieria dumnezeului său.

3Împăratul Nebucadnețar i‑a poruncit lui Așpenaz, căpetenia demnitarilor săi, să‑i aducă pe unii din fiii lui Israel, de sămânță regală și de viță nobilă, 4niște tineri fără niciun fel de cusur fizic, plăcuți la înfățișare, pricepuți în orice ramură a științei, cu minte ageră și cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să‑i învețe scrierea și limba caldeenilor4 babilonienilor; [peste tot în carte].. 5Împăratul le‑a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana împărătească și din vinul pentru băutura lui, ca să‑i crească timp de trei ani, iar apoi, la sfârșitul acestor ani, tinerii să stea înaintea împăratului.

6Printre ei, dintre fiii lui Iuda erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mișael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat. 7Căpetenia demnitarilor le‑a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria7 Beltșațar înseamnă, probabil, în limba babiloniană, Bel, păzește‑i viața! Șadrak înseamnă, probabil, porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii). Meșak înseamnă, probabil, umbra lui Aku. Abed-Nego înseamnă slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu..

8Daniel însă s‑a hotărât în inima lui să nu se întineze cu hrana împăratului și cu vinul pentru băutura lui8 Carnea și vinul erau mai întâi închinate idolilor. Mai mult, carnea putea proveni de la animale care nu erau curate din punct de vedere ceremonial și care nu fuseseră sacrificate și preparate conform legii israelite., și a rugat pe căpetenia demnitarilor să nu‑l oblige să se întineze. 9Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare și bunăvoință înaintea căpeteniei demnitarilor. 10Însă căpetenia demnitarilor i‑a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care a rânduit mâncarea și băutura voastră, să vadă fețele voastre mai posomorâte decât ale celorlalți tineri de vârsta voastră și să‑mi puneți capul în pericol înaintea împăratului.“

11Atunci Daniel i‑a zis îngrijitorului pe care căpetenia demnitarilor îl desemnase responsabil cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mișael și a lui Azaria: 12„Pune‑i pe robii tăi la încercare timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume și să bem – doar apă. 13Apoi să te uiți la înfățișarea noastră și la înfățișarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului și să le faci robilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“ 14El i‑a ascultat în privința aceasta și i‑a pus la încercare timp de zece zile.

15La sfârșitul celor zece zile a văzut că la înfățișare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toți ceilalți tineri care mâncau din hrana împăratului. 16Și astfel, îngrijitorul lua hrana lor și vinul pentru băutura lor și le dădea legume.

17Acestor patru tineri Dumnezeu le‑a dat știință și pricepere în orice fel de scriere și înțelepciune. Daniel putea să înțeleagă orice fel de viziuni și vise.

18Când s‑a împlinit vremea rânduită de împărat ca toți tinerii să fie aduși la el, căpetenia demnitarilor i‑a adus înaintea lui Nebucadnețar, 19și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s‑a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20În orice problemă pentru care era nevoie de înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți magicienii20 Vezi nota de la Gen. 41:8. și descântătorii din întreaga lui împărăție.

21Așa a dus‑o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559–530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.