Binuhatan 11 – APSD-CEB & NTLR

Ang Pulong Sa Dios

Binuhatan 11:1-30

Misaysay si Pedro didto sa mga Tumutuo sa Jerusalem

1Unya, nadunggan sa mga apostoles ug sa mga magtutuo sa Judea nga ang mga dili Judio midawat usab sa pulong sa Dios. 2Busa pagbalik ni Pedro sa Jerusalem, gisaway siya sa mga magtutuong Judio nga mituo nga ang mga dili Judio kinahanglan magpatuli una sa dili pa moipon kanila. 3Miingon sila kang Pedro, “Ikaw usa ka Judio, nganong miadto ka sa balay sa mga dili Judio, mga tawo nga dili tinuli, ug mikaon uban kanila?” 4Busa gisaysay ni Pedro kanila ang tanan nga nahitabo kaniya gikan gayod sa sinugdanan.

5Miingon siya, “Samtang nagaampo ako didto sa siyudad sa Jopa may gipakita kanako ang Dios. Nakita ko ang sama sa lapad nga habol nga nagapaubos gikan sa langit. Ang upat ka eskina niini gihiktan, ug kini mihunong duol kanako. 6Gitutokan ko kini ug nakita ko nga ang sulod niini may nagkalain-lain nga matang sa mga mananap—ang mga mananap nga nagalakaw, lakip ang mga mabangis, mga mananap nga nagakamang, ug ang mga nagalupad. 7Ug nadungog ko ang tingog nga nagaingon kanako, ‘Tindog, Pedro! Pag-ihaw ug kaon!’ 8Apan mitubag ako, ‘Ginoo, dili kini mahimo tungod kay sukad kaniadto wala gayod ako makakaon sa mga mananap nga sama niini, nga sumala sa Kasugoan hugaw ug gidili nga kaonon.’ 9Unya misulti pag-usab ang tingog gikan sa langit, ‘Ayaw isipa nga hugaw ang bisan unsang butang nga gihinloan na sa Dios.’ 10Nahitabo kini sa makatulo, ug pagkahuman gibira kadto balik ngadto sa langit. 11Niadtong orasa usab may tulo ka tawo gikan sa Cesarea nga miabot didto sa balay nga akong gisak-an. Kadtong mga tawhana gisugo aron pangitaon ako. 12Ang Espiritu Santo miingon kanako nga dili ako magduhaduha sa pag-uban kanila. Kining unom nato ka mga igsoon kang Cristo nga taga-Jopa kauban ko sa pag-adto sa balay ni Cornelio sa Cesarea. 13Pag-abot namo didto gisultihan kami ni Cornelio nga may nakita siya nga anghel sulod sa iyang balay, ug miingon ang anghel kaniya, ‘Pagsugo ug mga tawo nga moadto sa Jopa aron sa pagkuha kang Simon nga gitawag ug Pedro. 14Isulti niya kanimo kon sa unsang pamaagi nga maluwas ka ug ang imong pamilya.’ 15Ug sa nagsugod na ako sa pagsulti, mikunsad ang Espiritu Santo kanila sama usab sa iyang pagkunsad kanato niadtong una. 16Ug nahinumdoman ko ang giingon ni Ginoong Jesus: ‘Nangbautismo si Juan sa tubig, apan kamo pagabautismohan diha sa Espiritu Santo.’ 17Busa kadtong maong panghitabo nagpamatuod nga ang gihatag sa Dios kanatong mga Judio sa dihang kita mituo kang Ginoong Jesu-Cristo gihatag usab niya sa mga dili Judio. Busa kon mao kini ang kabubut-on sa Dios, kinsa ako nga mosupak niini?” 18Sa pagkadungog niadto sa mga magtutuo nga Judio, wala na sila manaway kang Pedro ug midayeg hinuon sila sa Dios. Miingon sila, “Kon mao kana, gihatag usab sa Dios sa mga dili Judio ang kahigayonan nga maghinulsol aron makadawat usab sila sa kinabuhi nga walay kataposan.”

Ang mga Tumutuo sa Antioquia

19Sukad sa pagkamatay ni Esteban nagkatibulaag na ang mga magtutuo tungod sa paglutos kanila. Ang uban kanila nakaabot sa Fenicia, sa isla sa Cyprus, ug sa lungsod sa Antioquia. Gisugilon nila ang Maayong Balita bisan asa sila moadto, apan ngadto lamang sa mga Judio. 20Apan ang ubang mga magtutuo nga taga-Cyprus ug taga-Cyrene miadto usab sa Antioquia, ug bisan ang mga dili Judio gisuginlan usab nila sa Maayong Balita mahitungod kang Ginoong Jesus. 21Ang gahom sa Ginoo anaa kanila ug daghan gayod ang mituo ug nahimong magtutuo sa Ginoo.

22Kini nga mga panghitabo nadunggan sa mga magtutuo sa Jerusalem, busa gipadala nila si Barnabas didto sa Antioquia. 23Pag-abot niya didto nalipay siya tungod kay nakita niya ang mga panalangin sa Dios sa mga tawo didto. Ug gidasig niya sila nga magmatinumanon ug magmalig-on sa ilang pagtuo sa Ginoo. 24Kini si Barnabas maayo gayod nga tawo. Gigamhan siya sa Espiritu Santo, ug hugot gayod ang iyang pagtuo sa Dios. Busa daghan didto ang mituo sa Ginoo.

25Unya miadto si Barnabas sa Tarso aron sa pagpangita kang Saulo. 26Pagkakita niya kang Saulo gidala niya siya balik sa Antioquia. Tibuok tuig nilang nakauban ang mga magtutuo didto ug daghang mga tawo ang ilang gitudloan. Ang mga sumusunod ni Jesus sa Antioquia mao ang unang gitawag nga mga Kristohanon.

27Niadtong higayona may mga propeta sa Jerusalem nga miadto sa Antioquia. 28Ang usa kanila ginganlag Agabus. Mitindog siya ug pinaagi sa gahom sa Espiritu Santo mitagna siya nga may usa ka dakong gutom nga moabot sa tibuok kalibotan. (Kini nahitabo sa panahon nga si Claudio mao ang Emperador sa Roma.) 29Busa ang mga sumusunod ni Jesus sa Antioquia nagkauyon nga ang tagsa-tagsa kanila magpadala sa ilang hinabang sa ilang mga kaigsoonan kang Cristo didto sa Judea sumala sa ilang makaya. 30Gipadala nila kini pinaagi kang Barnabas ug kang Saulo aron ihatag sa mga tigdumala sa mga magtutuo sa Jerusalem.

Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 11:1-30

1Apostolii și frații care erau în Iudeea au auzit că neamurile au primit și ele Cuvântul lui Dumnezeu.

2Când Petru s‑a suit la Ierusalim, unii dintre creștinii circumciși îl judecau, 3zicând:

– Ai intrat în casă la niște bărbați necircumciși și ai mâncat cu ei!

4Atunci Petru a început să le explice pe rând cele întâmplate și le‑a zis:

5– Eram în cetatea Iafo și, în timp ce mă rugam, am avut5 Lit.: am văzut., într‑o răpire sufletească, o viziune. Am văzut un obiect coborând – ceva ca o pânză mare fiind adusă jos din cer, de cele patru colțuri – și venind până la mine. 6M‑am uitat în ea cu atenție și am văzut patrupede de pe pământ, fiare sălbatice, târâtoare6 Vezi nota de la 10:12. și păsări ale cerului. 7Apoi am auzit un glas care mi‑a zis: „Petru, ridică‑te, înjunghie și mănâncă!“ 8Însă eu am zis: „Nicidecum, Doamne! Căci niciodată n‑a intrat în gura mea ceva întinat sau necurat!“ 9Dar glasul mi‑a vorbit a doua oară din cer: „Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu consideri întinat!“ 10Lucrul acesta s‑a întâmplat de trei ori. Apoi toate au fost ridicate iarăși la cer. 11Și iată că imediat după aceea, la poarta casei în care eram, stăteau trei bărbați trimiși la mine din Cezareea11 Vezi nota de la 8:40.. 12Duhul mi‑a spus să mă duc cu ei fără să fac deosebire. Împreună cu mine au mers și acești șase frați. Am intrat în casa acelui om, 13iar el ne‑a istorisit cum a văzut un înger stând în casa lui și zicând: „Trimite la Iafo și cheamă‑l pe Simon, numit și Petru, 14care îți va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu și toată familia ta!“ 15În timp ce eu începusem să vorbesc, Duhul Sfânt S‑a coborât peste ei, așa cum S‑a coborât și peste noi la început. 16Atunci mi‑am amintit de cuvintele Domnului, așa cum El obișnuia să spună: „Ioan, într-adevăr, a botezat cu16 Sau: în. apă, dar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt.“ 17Deci, dacă Dumnezeu le‑a dat același dar ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Cristos, cine eram eu ca să‑L pot împiedica17 Sau: opri. pe Dumnezeu?!

18Când au auzit ei aceste lucruri, s‑au liniștit și L‑au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar, Dumnezeu le‑a dat și neamurilor pocăința care duce la viață!“

Biserica în Antiohia

19Cei ce fuseseră împrăștiați din cauza persecuției care avusese loc în urma uciderii lui Ștefan au ajuns până în Fenicia, în Cipru și în Antiohia19 Al treilea oraș ca mărime din Imperiul Roman, după Roma și Alexandria.. Ei nu vorbeau despre Cuvânt nimănui în afară de iudei. 20Câțiva dintre ei însă, niște bărbați din Cipru și din Cirena, care veniseră în Antiohia, le‑au vorbit și grecilor, vestindu‑le Evanghelia despre Domnul Isus. 21Mâna Domnului era cu ei, și astfel un mare număr de oameni care au crezut, s‑au întors la Domnul. 22Vestea despre ei a ajuns și la urechile bisericii care era în Ierusalim, astfel că l‑au trimis pe Barnabas să meargă până în Antiohia. 23Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s‑a bucurat și i‑a îndemnat pe toți să rămână lângă Domnul cu o inimă devotată.23 Lit.: scopul [planul/țelul] inimii. 24Căci Barnabas era un om bun și plin de Duhul Sfânt și de credință. Și o mulțime mare de oameni a fost adăugată la Domnul. 25S‑a dus apoi la Tars ca să‑l caute pe Saul 26și, când l‑a găsit, l‑a dus în Antiohia. Astfel, timp de un an întreg, ei s‑au adunat cu biserica și au dat învățătură la o mare mulțime de oameni. În Antiohia, ucenicii au fost numiți pentru prima oară „creștini“26 Gr.: christianos; termenul apare de trei ori în NT și are sensul de: cel care‑L urmează pe Cristos, cel care aparține lui Cristos. Vezi și 26:28; 1 Pet. 4:16..

27În acele zile, au coborât din Ierusalim în Antiohia niște profeți. 28Unul dintre ei, pe nume Agab, s‑a ridicat și a arătat, prin Duhul Sfânt, că urmează să vină o mare foamete în toată lumea28 Lumea cunoscută atunci. Sau în întreg Imperiul Roman.. Și așa s‑a și întâmplat în timpul lui Claudius28 Tiberius Claudius Nero Germanicus, împărat care a domnit între anii 41–54 d.Cr. Foametea a ținut din anul 45 d.Cr. până în anul 48 d.Cr.. 29Atunci ucenicii au hotărât să le trimită ajutor fraților care locuiau în Iudeea, fiecare după posibilitățile lui; 30și așa au și făcut, trimițând acest ajutor bătrânilor30 Sau: prezbiterilor., prin Barnabas și Saul.