2 Samuel 18 – APSD-CEB & NTLR

Ang Pulong Sa Dios

2 Samuel 18:1-33

Namatay si Absalom

1Gigrupo ni David ang iyang mga tawo sa tag-1,000 ug tag-100, ug nagpili siyag mga komander aron mangulo niini. 2Unya gipalakaw niya sila sa tulo ka grupo. Si Joab ang nangulo sa usa ka grupo, si Abishai usab nga igsoon ni Joab ang sa usa ka grupo, ug si Itai nga taga-Gat ang nangulo sa ikatulo nga grupo. Miingon si Haring David kanila, “Mouban gayod ako kaninyo sa pagpakiggira.” 3Apan miingon ang iyang mga tawo, “Dili ka angay mouban kanamo. Dili igsapayan sa mga kaaway kon mosibog kami, o mamatay man ang katunga kanamo. Mas gusto pa nila nga ikaw ang mamatay kay sa mamatay ang 10,000 kanamo. Busa maayo pa nga magpabilin ka lang dinhi sa lungsod ug magpadala ug tabang kon kinahanglan namo.” 4Mitubag si Haring David, “Himuon ko kon unsa ang giisip ninyo nga maayo.” Nagtindog si Haring David sa kilid sa pultahan sa lungsod samtang nanggawas ang tanan niyang mga tawo nga naggrupo sa tag-1,000 ug tag-100. 5Mimando si Haring David kang Joab, Abishai, ug kang Itai, “Tungod ug alang kanako, ayaw ninyo pasipad-i ang batan-on nga si Absalom.” Nadunggan sa tanang grupo ang gimando ni David sa iyang mga komander.

6Milakaw ang mga sundalo ni David sa pagpakiggira sa mga sundalo sa Israel. Ug didto sila nagsangka sa kalasangan sa Efraim. 7Napildi ang mga sundalo sa Israel sa mga sundalo ni David. Daghan kaayo ang nangamatay niadtong adlawa—20,000 ka mga tawo. 8Mikaylap ang panaggira sa tibuok nga kalasangan, ug mas daghan pa ang nangamatay sa peligro sa kalasangan kaysa espada.

9Nagpadayon ang gira, ug natagboan ni Absalom ang mga tawo ni David, ug miikyas siya sakay sa mula. Miagi ang mula ilalom sa dakong kahoyng terebinto (tugas) ug nasangit ang ulo ni Absalom sa labong nga mga sanga niini. Misutoy ug dagan ang mula ug nahibilin nga nagbitay si Absalom. 10Sa dihang nakita kini sa usa sa mga tawo ni David, miadto siya kang Joab ug miingon, “Nakita ko si Absalom nga nagbitay sa kahoyng terebinto (tugas).” 11Miingon si Joab kaniya, “Unsa? Nakita mo siya? Nganong wala mo siya patya? Kon gipatay mo pa siya, gigantihan ko unta ikaw ug napulo ka pilak ug bakos.18:11 bakos: Ihatag kini ngadto sa mga bayani; posible pinasahi o pang-opisyal nga bakos.12Apan mitubag ang tawo, “Bisan ug hatagan mo pa ako ug 1,000 ka pilak dili ko patyon ang anak sa hari. Nadunggan namo ang gimando sa hari kanimo, kang Abishai, ug kang Itai, nga dili ninyo pasipad-an ang batan-on nga si Absalom nga iyang anak tungod ug alang kaniya. 13Ug bisan pa kon ibutang ko sa kakuyaw ang akong kinabuhi pinaagi sa pagpatay kang Absalom, mahibaloan gihapon kini sa hari, ug dili mo ako labanan.” 14Miingon si Joab, “Nagausik lang ako ug panahon kanimo!” Unya mikuha si Joab ug tulo ka bangkaw ug iyang gibangkaw sa dughan si Absalom nga buhi pa nga nagbitay sa kahoyng terebinto (tugas). 15Unya gilibotan pa gayod si Absalom sa napulo ka tigdala sa armas ni Joab, ug gitiwasan siya. 16Unya gipatingog ni Joab ang budyong sa pagpaundang sa iyang mga tawo sa paggukod sa mga sundalo sa Israel. 17Gikuha nila ang patayng lawas ni Absalom ug gihulog sa lawom nga bangag didto sa kalasangan ug gitabonan ug daghan kaayong mga bato. Samtang sa laing bahin, nanagan pauli ang tanang sundalo sa Israel.

18Niadtong buhi pa si Absalom nagpatindog siyag monumento alang sa iyang kaugalingon didto sa Kapatagan sa Hari, tungod kay miingon siya, “Wala akoy anak nga lalaki nga modala sa akong ngalan.” Ginganlan niya kadto ug “Monumento ni Absalom,” ug mao gihapon ang ngalan niini hangtod karon.

Nagsubo si David sa Pagkamatay ni Absalom

19Unya, miingon si Ahimaaz, nga anak ni Zadok, kang Joab, “Tugoti ako nga moadto kang David aron sa pagbalita kaniya nga giluwas siya sa Ginoo gikan sa iyang mga kaaway.” 20Miingon si Joab, “Dili ikaw ang mobalita sa hari karong adlawa. Mahimo kang makabalita kaniya sa ubang adlaw apan dili karon, tungod kay namatay ang anak sa hari.” 21Unya miingon si Joab sa usa ka tawo nga taga-Etiopia,18:21 taga-Etiopia: sa Hebreo, taga-Cush. “Lakaw, ug sultihi si Haring David kon unsay imong nakita.” Pagkahuman ug yukbo sa tawo kang Joab, midagan kini. 22Miingon pag-usab si Ahimaaz kang Joab, “Bisan unsa pay mahitabo, tugoti ako nga mosunod sa tawo nga taga-Etiopia.” Miingon si Joab “Anak, nganong gusto ka man gayod moadto? Wala ka may makuha nga ganti niining imong ibalita.” 23Miingon siya, “Bisan unsa pay mahitabo, molakaw gayod ako.” Busa miingon si Joab kaniya, “Sige, lakaw!” Busa midagan si Ahimaaz, ug nanglaktod siya sa kapatagan sa Jordan, ug naunhan pa niya ang tawo nga taga-Etiopia.

24Samtang naglingkod si Haring David sa taliwala sa pultahan sa unang paril ug sa pultahan sa ikaduhang paril sa lungsod, misaka ang tigbantay sa ibabaw sa unang paril kilid sa pultahan. Sa iyang pagtan-aw-tan-aw, may nakita siyang usa ka tawo nga nagadagan. 25Misinggit siya kang Haring David nga may tawo nga nagaabot. Miingon si Haring David, “Kon usa lang siya may dala siguro siyang balita.” Samtang nagkaduol nga nagkaduol ang tawo, 26may nakita na usab ang tigbantay nga usa pa ka tawo nga nagadagan. Misinggit siya nga may lain na usab nga nagaabot. Miingon ang hari, “May dala usab siguro siyang balita.” 27Miingon ang tigbantay, “Ang nagauna morag si Ahimaaz nga anak ni Zadok.” Miingon ang hari, “Maayo siya nga tawo. May dala siguro siyang maayong balita.” 28Pag-abot ni Ahimaaz, nangumusta siya sa hari ug miluhod agig pagtahod kaniya. Unya miingon siya, “Dalaygon ang Ginoo nga imong Dios, Mahal nga Hari! Gipadaog ka niya batok sa mga tawo nga mirebelde kanimo.” 29Nangutana ang hari, “Kumusta ang batan-on nga si Absalom? Wala ba siya maunsa?” Mitubag si Ahimaaz, “Sa dihang gipatawag ako ni Joab nga imong alagad, nakita ko nga nagkagubot ang mga tawo apan wala ako masayod kon unsa kadto.” 30Miingon ang hari, “Diha ka lang una.” Busa mitindog siya sa daplin. 31Wala madugay miabot ang tawo nga taga-Etiopia ug miingon, “Mahal nga Hari, may maayo akong balita. Giluwas ka sa Ginoo karong adlawa gikan sa tanang mirebelde kanimo.” 32Nangutana ang hari kaniya, “Kumusta ang batan-on nga si Absalom? Wala ba siya maunsa?” Mitubag ang tawo, “Hinaut nga ang nahitabo kaniya, mahitabo usab sa tanan mong mga kaaway, Mahal nga Hari.”

33Nangurog si David. Misaka siya sa kuwarto sa ibabaw sa pultahan sa lungsod ug mihilak. Samtang nagsaka siya, miingon siya, “O Absalom, anak ko, ako na lang unta ang namatay ug dili ikaw. O Absalom, anak ko, anak ko!”

Nouă Traducere În Limba Română

2 Samuel 18:1-33

Absalom este ucis

1David a numărat poporul care era cu el și a numit căpetenii peste mii și căpetenii peste sute. 2Apoi David a trimis poporul la luptă: o treime sub comanda2 Lit.: în mâna. lui Ioab, o treime sub comanda lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, și o treime sub comanda ghititului Itai.

Regele a zis poporului:

– Trebuie să ies și eu cu voi.

3Dar poporul a răspuns:

– Să nu ieși! Căci dacă va trebui să fugim, dușmanilor nu le va păsa de noi, și dacă jumătate dintre noi ar muri, nu le va păsa de noi. Tu însă faci cât zece mii dintre noi. Prin urmare, este mai bine să ne sprijini din cetate.

4Regele le‑a zis:

– Voi face ceea ce este bine în ochii voștri.

Regele a stat lângă poartă, în timp ce tot poporul ieșea cu sutele și miile. 5Regele le‑a poruncit lui Ioab, lui Abișai și lui Itai, zicând: „De dragul meu, purtați‑vă cu blândețe cu tânărul Absalom!“ Tot poporul a auzit porunca pe care regele a dat‑o tuturor conducătorilor cu privire la Absalom.

6Poporul a ieșit în câmp ca să lupte împotriva lui Israel, iar lupta s‑a dat în pădurea lui Efraim. 7Poporul lui Israel a fost învins acolo de slujitorii lui David. În ziua aceea a avut loc acolo un mare măcel – douăzeci de mii de oameni au fost uciși. 8Lupta s‑a întins pe suprafața întregii țări și, în ziua aceea, pădurea a devorat mai mulți oameni decât a devorat sabia.

9S‑a întâmplat ca Absalom să fie întâlnit de slujitorii lui David. Absalom era călare pe un catâr. Catârul a intrat pe sub ramurile încâlcite ale unui terebint mare și capul lui Absalom a rămas înțepenit în terebint, astfel că el stătea atârnat între cer și pământ, în timp ce catârul său a plecat mai departe.

10Cineva a văzut acest lucru și i‑a spus lui Ioab:

– Iată, l‑am văzut pe Absalom, atârnând de un terebint.

11Atunci Ioab i‑a zis bărbatului care‑l înștiințase:

– Cum? L‑ai văzut? Atunci de ce nu l‑ai ucis acolo, pe loc? Ți‑aș fi dat zece șecheli11 Aproximativ 120 gr. de argint și o cingătoare.

12Bărbatul i‑a zis lui Ioab:

– Chiar dacă aș cântări în mâna mea o mie de șecheli12 Aproximativ 12 kg. de argint, n‑aș ridica mâna împotriva fiului regelui. Căci în auzul nostru v‑a poruncit regele atât ție, cât și lui Abișai și lui Itai, să aveți grijă să nu i se întâmple vreun rău tânărului Absalom. 13Dacă l‑aș fi ucis mișelește, acest lucru n‑ar fi rămas necunoscut de către rege, iar tu nu mi‑ai fi luat apărarea.13 Lit.: iar tu ai fi stat deoparte.

14Ioab i‑a zis:

– N‑am timp de pierdut cu tine.

Apoi a luat trei sulițe și le‑a înfipt în inima lui Absalom, în timp ce acesta era încă viu, prins între ramurile terebintului. 15Zece tineri, care duceau armele lui Ioab, l‑au înconjurat după aceea pe Absalom, l‑au lovit și l‑au omorât.

16Ioab a suflat apoi din trâmbiță16 Vezi nota de la 2:28. și poporul s‑a întors de la urmărirea lui Israel, căci Ioab a chemat poporul să se retragă. 17L‑au luat pe Absalom, l‑au aruncat în pădure, într‑o groapă mare, și au ridicat peste el un morman foarte mare de pietre. Tot Israelul a fugit, fiecare bărbat la cortul lui.

18Pe când trăia, Absalom își ridicase un monument în Valea Regelui, pentru că zicea: „N‑am niciun fiu care să‑mi poarte mai departe amintirea numelui.“ A pus monumentului propriul său nume și, până în ziua aceasta, se numește „Monumentul lui Absalom“18 A nu se confunda cu monumentul ridicat mai târziu care a primit numele lui Absalom și care se poate vedea și astăzi în apropierea Ierusalimului..

Vestea morții lui Absalom

19Ahimaaț, fiul lui Țadok, i‑a zis lui Ioab:

– Lasă‑mă, te rog, să alerg și să‑i duc regelui vestea cea bună că Domnul l‑a izbăvit din mâna dușmanilor săi.

20Ioab i‑a răspuns:

– Nu tu vei duce veștile astăzi. Tu vei duce altă dată veștile. Astăzi însă nu vei duce tu veștile, pentru că a murit fiul regelui.

21Apoi Ioab i‑a zis unui cușit21 Originar din regiunea Nilului Superior (nubian sau etiopian).:

– Du‑te și istorisește‑i regelui ce ai văzut.

Cușitul s‑a plecat înaintea lui Ioab și a luat‑o la fugă.

22Ahimaaț, fiul lui Țadok, i‑a zis din nou lui Ioab:

– Orice s‑ar întâmpla, lasă‑mă și pe mine să alerg după cușit.

Ioab i‑a zis:

– Fiule, de ce vrei să alergi? Nu sunt niște vești pentru care să fii răsplătit.

23El i‑a răspuns:

– Orice s‑ar întâmpla, vreau să alerg.

Ioab i‑a zis:

– Bine, aleargă.

Ahimaaț a alergat pe drumul care traversează Araba23 Vezi nota de la 2:29. și l‑a întrecut pe cușit.

24În timp ce David se afla între cele două porți, străjerul s‑a urcat pe acoperișul porții, înspre zid, și‑a ridicat ochii și a văzut un om care alerga singur. 25Străjerul l‑a strigat pe rege și i‑a spus acest lucru.

Regele a zis:

– Dacă este singur înseamnă că aduce vești bune.

Omul se apropia din ce în ce mai mult.

26Străjerul a zărit un alt om care alerga și a strigat către portar:

– Iată un alt om care aleargă singur.

Regele a zis:

– Și el aduce vești bune.

27Străjerul a spus:

– Văd că felul de alergare al celui dintâi este ca al lui Ahimaaț, fiul lui Țadok.

Regele a zis:

– Înseamnă că aduce vești bune, deoarece acesta este un om bun.

28Ahimaaț a strigat și i‑a zis regelui:

– Totul este bine!

Apoi s‑a plecat cu fața la pământ înaintea regelui și a zis:

– Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care i‑a dat în mâinile noastre pe oamenii care ridicaseră mâna împotriva stăpânului meu, regele.

29Regele a zis:

– Tânărul Absalom este bine?

Ahimaaț a răspuns:

– Când Ioab l‑a trimis pe robul regelui și pe mine, robul tău, am văzut o mare învălmășeală, dar nu știu despre ce era vorba.

30Regele i‑a zis:

– Așteaptă puțin deoparte.

Ahimaaț a stat deoparte.

31Îndată a sosit și cușitul, care a zis:

– Am vești bune pentru stăpânul meu, regele. Domnul te‑a izbăvit astăzi din mâna tuturor celor ce se ridicaseră împotriva ta.

32Regele i‑a zis cușitului:

– Tânărul Absalom este bine?

Cușitul i‑a răspuns:

– Ca acest tânăr să fie toți dușmanii stăpânului meu, regele, și toți cei ce se ridică împotriva ta ca să‑ți facă vreun rău.

David îl plânge pe Absalom

33Atunci regele, cutremurându‑se, a urcat în odaia de sus, de deasupra porții, și a plâns. În timp ce mergea, el spunea: „O, fiul meu Absalom! O, fiul meu, fiul meu Absalom! De ce n‑am murit eu în locul tău? O, Absalom, fiul meu, fiul meu!“