Natawo si Samuel
1May usa ka tawong kaliwat ni Zuf nga ang ngalan si Elkana. Nagpuyo siya sa Rama didto sa kabungtoran sa Efraim. Anak siya ni Jeroham nga anak ni Elihu. Si Elihu anak ni Tohu nga anak ni Zuf, nga gikan sa tribo ni Efraim. 2Si Elkana adunay duha ka asawa nga mao sila si Hana ug si Penina. May mga anak si Penina apan si Hana wala.
3Matag tuig, moadto si Elkana ug ang iyang pamilya sa Shilo aron sa pagsimba ug paghalad ngadto sa Ginoo nga Makagagahom. Niadtong panahona ang duha ka anak ni Eli nga si Hofni ug si Finehas mao ang mga pari sa Ginoo didto sa Shilo. 4Sa matag higayon nga maghalad si Elkana, bahinon niya ang iyang ihalad ngadto kang Penina ug sa mga anak niini. 5Apan ang kang Hana doblehon niya kay gihigugma niya kini bisan pa ug gihimo kini sa Ginoo nga baog. 6Ug tungod kay dili siya makaanak, kanunay siyang palaguton ug pakaulawan ni Penina nga iyang karibal. 7Mao kini ang kanunayng mahitabo matag tuig. Matag adto ni Hana sa balay sa Ginoo palaguton siya ni Penina hangtod nga mohilak na lang siya ug dili na mokaon. 8Unya moingon si Elkana kaniya, “Nganong naghilak ka man? Nganong dili ka man mokaon? Nganong nagasubo ka? Dili ba diay ako mas bililhon pa alang kanimo kay sa napulo ka mga anak?”
9-10Usa ka higayon, pagkahuman nilag pangaon didto sa balay sa Ginoo sa Shilo, mitindog si Hana ug nagaampo nga naghilak, kay labihan gayod ang kaguol nga iyang gibati. Nagalingkod niadto ang pari nga si Eli duol sa pultahan sa balay1:9-10 balay: sa Hebreo, templo. sa Ginoo. 11Nanaad si Hana sa Ginoo nga nagaingon, “O Ginoo nga Makagagahom, tan-awa ang akong pag-antos. Hinumdomi ako nga imong sulugoon ug ayaw gayod ako kalimti. Kon hatagan mo akog anak nga lalaki, ihatag ko siya pagbalik kanimo aron mag-alagad siya kanimo sa tibuok niyang kinabuhi, ug dili ko paputlan ang iyang buhok.1:11 dili ko paputlan… buhok: timailhan kini nga mag-alagad na si Samuel sa Ginoo sa hingpit.”
12-13Samtang nagpadayon siya sa pag-ampo ngadto sa Ginoo, nakita ni Eli nga nagkibot-kibot ang iyang baba apan dili madungog ang iyang tingog; abi ni Eli nga hubog kini. 14Busa miingon si Eli kaniya, “Hangtod kanus-a pa man ka maghubog-hubog? Undang na niana!” 15Mitubag si Hana, “Sir, dili ako hubog, ug wala ako makainom ug bisan unsang matang sa bino. Gipahungaw ko lang ngadto sa Ginoo ang kasakit nga akong gibati. 16Ayaw akog isipa nga usa ka daotang babaye. Nagaampo ako dinhi tungod sa akong hilabihang kaguol.” 17Mitubag si Eli, “Lakaw ug ayaw na ug kaguol. Hinaut nga ang Dios sa Israel mohatag sa imong gipangayo kaniya.” 18Miingon si Hana, “Sir, salamat sa imong kaayo kanako.” Unya milakaw siya, ug mikaon ug nawala na ang kasubo sa iyang panagway.
19Pagkabuntag, sayo kaayong mibangon si Elkana ug ang iyang pamilya ug misimba sila sa Ginoo. Unya mipauli sila sa ilang balay sa Rama. Midulog si Elkana kang Hana, ug gitubag sa Ginoo ang pag-ampo ni Hana nga hatagan siyag anak. 20Ug wala madugay nagmabdos siya, ug nanganak ug usa ka batang lalaki. Ginganlan niya kinig Samuel,1:20 Samuel: Posible nga ang buot ipasabot niini sa Hebreo, gipamatian sa Dios. kay miingon siya, “Pinangayo ko siya sa Ginoo.”
Gihalad ni Hana si Samuel
21Unya, miabot na usab ang panahon nga si Elkana ug ang iyang tibuok pamilya mohalad ngadto sa Ginoo sumala sa naandan nilang himuon matag tuig. Mao usab kini ang panahon nga mohalad siya aron sa pagtuman sa iyang panaad sa Ginoo. 22Apan si Hana wala mouban. Miingon siya ngadto sa iyang bana, “Unya ra ko moadto human ko malutas ang bata ug dad-on ko siya sa balay sa Ginoo aron ihalad, ug didto na siya mopuyo sa tibuok niyang kinabuhi.” 23Mitubag si Elkana kaniya, “Himoa kon unsay maayo alang kanimo. Pabilin lang dinhi hangtod nga malutas mo na siya. Ug hinaut nga tabangan ka sa Ginoo sa pagtuman sa imong panaad ngadto kaniya.” Busa nagpabilin si Hana ug giatiman niya ang iyang anak.
24Human niya malutas ang bata, gidala niya kini sa balay sa Ginoo didto sa Shilo. Nagdala usab siyag toriyong baka nga nagaedad ug tulo ka tuig, napulo ka kilo nga harina, ug bino nga gisulod ug sudlanan nga panit. 25Human nila maihaw ang baka gidala nila si Samuel ngadto kang Eli. 26Miingon si Hana kang Eli, “Kon mahinumdoman mo pa, sir, ako kadtong babaye nga nagtindog dinhi kaniadto nga nagaampo sa Ginoo. 27Gipangayo ko kining bataa gikan sa Ginoo ug gihatag niya ang akong gipangayo. 28Busa karon ihalad ko siya ngadto sa Ginoo. Moalagad siya sa Ginoo sa tibuok niyang kinabuhi.” Unya gisimba nila1:28 nila: o, niya. didto ang Ginoo.
Nașterea și consacrarea lui Samuel
1Era un bărbat din Ramatayim-Țofim1 Sau: din Ramatayim, un țufit., din muntele lui Efraim, al cărui nume era Elkana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Țuf, un efratit. 2El avea două soții. Numele celei dintâi era Ana, iar numele celei de‑a doua era Penina. Penina avea copii, dar Ana nu avea.
3În fiecare an, bărbatul acesta se suia din cetatea sa la Șilo ca să se închine și să aducă jertfe Domnului Oștirilor3 Ebr.: YHWH Țebaot, prima apariție a termenului în TM, având o frecvență destul de mare în cărțile care urmează. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi: (1) la oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) la corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers [peste tot în carte].. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, preoți ai Domnului. 4În ziua în care Elkana aducea jertfa, el dădea câte o parte soției sale, Penina, și tuturor fiilor și fiicelor ei, 5dar Anei îi dădea o parte dublă fiindcă o iubea. Însă Domnul îi închisese pântecul. 6Potrivnica ei obișnuia s‑o necăjească6 Sau: s‑o provoace., ca s‑o facă să se mânie din cauză că Domnul îi închisese pântecul. 7Ea făcea lucrul acesta în fiecare an. Ori de câte ori Ana se suia la Casa Domnului, ea o necăjea în felul acesta, iar Ana plângea și nu mânca nimic. 8Atunci Elkana, soțul ei, îi spunea: „Ana, de ce plângi și nu mănânci și de ce îți este mâhnită inima? Oare nu prețuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii?“
9Odată, după ce au mâncat și au băut ei la Șilo, Ana s‑a ridicat. Preotul Eli ședea pe un scaun, lângă unul din stâlpii porții Templului9 Cu referire la Tabernacul. Domnului. 10Ea avea sufletul amărât și s‑a rugat Domnului, plângând cu amar. 11A făcut următorul jurământ, zicând: „Doamne al Oștirilor, dacă, într-adevăr, vei privi la întristarea slujitoarei Tale, dacă Îți vei aduce aminte de mine și n‑o vei uita pe slujitoarea Ta și dacă‑i vei da slujitoarei Tale un fiu, atunci îl voi dărui Domnului pentru toate zilele vieții lui, iar briciul nu va trece peste capul lui.“
12Fiindcă ea stătea mult în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu atenție la gura ei. 13Ana vorbea în inima ei și numai buzele i se mișcau, fără să i se audă vocea.
Atunci Eli, crezând că este beată, 14i‑a zis:
– Femeie, cât timp vei mai fi beată? Lasă‑te de vin!
15Ana i‑a răspuns și a zis:
– Nu, stăpâne. Sunt o femeie cu duhul întristat. N‑am băut nici vin și nici băutură tare, ci îmi vărsam sufletul înaintea Domnului. 16Să n‑o privești pe slujitoarea ta ca pe o fiică a lui Belial16 Sensul literal al termenului Belial este fără folos(ință), fără utilitate (bun de nimic). În sens lărgit, termenul se poate traduce cu ticălos, netrebnic. Vezi 2:12 și nota din 2 Cor. 6:15., căci din prea multa mea durere și supărare am vorbit până acum.
17Atunci Eli i‑a zis:
– Mergi în pace și Dumnezeul lui Israel să răspundă cererii pe care I‑ai făcut‑o.
18Ana i‑a răspuns:
– Fie ca roaba ta să găsească bunăvoință înaintea ta18 Lit.: în ochii tăi.!
Apoi femeia a plecat în drumul ei. Ea a mâncat, și fața ei n‑a mai fost mâhnită.
19S‑au sculat dis‑de‑dimineață, s‑au închinat înaintea Domnului, și apoi s‑au întors acasă, în Rama. Elkana a intrat la19 Lit.: a cunoscut‑o pe, eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. Ana, soția sa, iar Domnul Și‑a adus aminte de ea. 20Astfel, după o vreme, Ana a rămas însărcinată și a născut un băiat căruia i‑a pus numele Samuel20 Samuel poate însemna fie Auzit(ă) de Dumnezeu, fie Numele lui Dumnezeu, sau poate fi un joc de cuvinte cu Cerut de la Dumnezeu., zicând: „De la Domnul l‑am cerut.“
21Soțul ei, Elkana, s‑a suit cu toată familia lui ca să aducă Domnului jertfa anuală și ca să‑și împlinească jurământul.
22Ana însă nu s‑a suit, ci i‑a zis soțului ei:
– După ce‑l voi înțărca pe băiat, îl voi aduce și‑l voi înfățișa înaintea Domnului, unde va locui pentru totdeauna.
23Elkana, soțul ei, i‑a zis:
– Fă ce consideri că este bine!23 Lit.: Fă ceea ce este bine în ochii tăi! Rămâi până îl vei înțărca. Fie numai ca Domnul să‑Și împlinească cuvântul!
Femeia a rămas și a alăptat copilul până l‑a înțărcat. 24După ce l‑a înțărcat, l‑a suit cu ea, împreună cu un taur de trei ani, o efă24 O efă măsura aproximativ 22 l. de făină și un burduf cu vin, și l‑a adus la Casa Domnului, în Șilo; copilul era mic. 25După ce au jertfit taurul, l‑au adus pe băiat la Eli. 26Ana a zis: „Ah, stăpâne! Viu este sufletul tău, stăpâne, că eu sunt femeia care stătea aici, lângă tine, rugându‑se Domnului. 27Pentru acest băiat mă rugam, iar Domnul mi‑a dat ceea ce am cerut de la El. 28De aceea îl dăruiesc Domnului. Pentru toate zilele vieții lui, el va fi dăruit Domnului.“
Și s‑au închinat acolo Domnului.
