Ang mga Anak sa Dios
1Hunahunaa ninyo kon unsa kadako ang paghigugma sa Amahan kanato! Gitawag niya kita nga iyang mga anak, ug tinuod gayod kini. Wala makaila kanato ang mga tawo dinhi sa kalibotan tungod kay wala man sila makaila sa Dios. 2Mga hinigugma, karon mga anak na kita sa Dios. Apan wala pa mapadayag kon unsa kita sa kaulahian. Nahibaloan nato nga kon moabot na si Cristo mahisama kita kaniya, kay makita gayod nato siya sa iyang pagka-siya. 3Busa ang matag usa nga may paglaom nga sama niini diha kang Cristo kinahanglan nga hinlo ug kinabuhi ingon nga si Cristo hinlo.
4Si bisan kinsa nga nagapakasala nagalapas sa mga sugo sa Dios, kay ang sala mao ang pagkamalapason sa mga sugo sa Dios. 5Nahibaloan ninyo nga si Cristo nga wala gayoy sala mianhi dinhi sa kalibotan sa pagpapas sa atong mga sala. 6Busa ang mga tawo nga nagakinabuhi diha kang Cristo dili magpadayon sa pagpakasala. Apan si bisan kinsa nga magpadayon sa pagpakasala wala gayod makakita o makaila kaniya.
7Mga anak, ayaw kamo pagtugot nga pahisalaagon kamo ni bisan kinsa! Ang tawo nga nagabuhat ug matarong nagpaila nga siya matarong, ingon nga si Cristo matarong. 8Apan ang tawo nga nagapadayon sa pagpakasala, iya ni Satanas, kay si Satanas nagpakasala sukad pa sa sinugdanan. Tungod niana, ang Anak sa Dios mianhi dinhi aron sa pagguba sa binuhatan ni Satanas. 9Ang tawo nga nahimong anak sa Dios dili magpadayon sa pagpakasala, kay ang kinaiya sa Dios anaa na kaniya. Ug tungod kay ang Dios mao ang iyang Amahan, dili na siya mahimong magpadayon sa pagpakasala. 10Sa ingon niini maila kon kinsa gayod ang mga anak sa Dios ug kon kinsa ang mga anak ni Satanas: ang tawo nga wala nagabuhat ug matarong o wala nagahigugma sa iyang igsoon dili anak sa Dios.
Maghinigugmaay Kita
11Mao kini ang pagtulon-an nga inyong nadunggan sukad nga kamo mituo: kinahanglan gayod nga maghinigugmaay kita. 12Dili kita angay nga mahisama kang Cain. Sakop siya ni Satanas, busa gipatay niya ang iyang igsoon. Apan nganong gipatay man gayod niya ang iyang igsoon? Tungod kay ang iyang mga binuhatan daotan—ug sa iyang igsoon matarong. 13Busa mga igsoon ko kang Cristo, ayaw katingala kon dumtan kamo sa mga tawo sa kalibotan. 14Nahibaloan nato nga nakalatas na kita sa kamatayon ngadto sa kinabuhi tungod kay nahigugma kita sa atong mga igsoon. Ang wala mahigugma anaa pa sa kamatayon. 15Ang tawo nga wala mahigugma sa iyang igsoon mamumuno. Ug nahibaloan ninyo nga walay mamumuno nga makaangkon ug kinabuhi nga walay kataposan. 16Nagpakamatay si Cristo alang kanato ug pinaagi niini nahibaloan nato ang tinuod nga paghigugma. Busa kita angay usab nga magpakamatay alang sa atong mga igsoon. 17Kon hamugaway ang atong kinabuhi apan wala kita motabang bisan nakita nato nga naglisod ang atong igsoon, makaingon ba kita nga ang gugma sa Dios ania kanato? 18Mga anak, dili lang kita magsulti nga nahigugma kita, kondili ipakita nato sa atong mga binuhatan nga tinuod ang atong paghigugma. 19Sa ingon niini, mahibaloan nato nga anaa kita sa kamatuoran, ug takos na kita nga moatubang sa Dios nga walay kahadlok 20bisan kon sa atong hunahuna angayan gayod unta kita nga silotan. Kay nahibaloan nato nga ang Dios labaw pa sa atong hunahuna, ug nahibaloan niya ang tanan. 21Mga hinigugma, kon wala na kita hasola sa atong konsensya, wala kitay kahadlok nga moduol sa Dios. 22Kay bisan unsa ang atong pangayoon kaniya madawat nato, kay ginatuman man nato ang iyang mga sugo ug gibuhat ang iyang gusto. 23Mao kini ang iyang sugo: motuo kita sa iyang Anak nga si Jesu-Cristo, ug maghigugmaay kita sumala sa iyang sugo kanato. 24Ang tawo nga nagatuman sa mga sugo sa Dios nagakinabuhi diha sa Dios, ug ang Dios nagakinabuhi diha kaniya. Nahibaloan nato nga ang Dios nagakinabuhi diha kanato pinaagi sa iyang Espiritu nga iyang gihatag kanato.
1Vedeți ce dragoste ne‑a dăruit Tatăl: să fim numiți copii ai lui Dumnezeu. Și suntem! De aceea nu ne cunoaște lumea: pentru că nu L‑a cunoscut nici pe El. 2Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi n‑a fost arătat încă, dar știm că, atunci când Se va arăta El2 Sau: când se va arăta ce vom fi., vom fi asemenea Lui, pentru că‑L vom vedea așa cum este. 3Oricine are speranța aceasta în El se curățește, așa cum și El este curat.
4Oricine face4 Gr.: poieo. Acest verb are o arie semantică largă, incluzând sensuri precum a crea; a realiza; a înfăptui; a pregăti; a trăi. păcatul4 În v. 4-9 Ioan tratează problema păcatului ca mod de viață. Vezi și nota de la 2:1., face și fărădelegea; iar păcatul este fărădelege. 5Știți că El a fost arătat ca să îndepărteze păcatele; și în El nu este păcat. 6Oricine rămâne în El nu trăiește în păcat; oricine trăiește în păcat nu L‑a văzut, nici nu L‑a cunoscut. 7Copilașilor, nimeni să nu vă ducă în rătăcire! Cel ce face dreptatea este drept, așa cum Acela este drept. 8Cel ce face păcatul8 În această serie de versete este întâlnită o tensiune între ideea de păcat accidental, pe de‑o parte, și păcat săvârșit cu încăpățânare și împietrire, pe de altă parte. Acesta din urmă a devenit un mod de viață, persoana în cauză nefiind dispusă să se pocăiască. este de la diavolul8, 10 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator., pentru că diavolul păcătuiește de la început. Pentru aceasta a fost arătat Fiul lui Dumnezeu: ca să distrugă lucrările diavolului. 9Oricine este născut din Dumnezeu nu trăiește în păcat, pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el. Și el nu poate continua să păcătuiască9 Este aceeași idee a stăruinței în păcatul intenționat și în împietrire. Contextul sugerează un stil de viață păcătos, fără remușcări., fiindcă a fost născut din Dumnezeu. 10Prin aceasta sunt scoși la iveală copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului. Oricine nu face dreptatea nu este de la Dumnezeu, și nici cel ce nu‑l iubește pe fratele său.
Să ne iubim unii pe alții
11Acesta este mesajul pe care l‑ați auzit de la început: să ne iubim unii pe alții, 12nu precum Cain, care era de la cel rău și care l‑a ucis pe fratele lui. Și de ce l‑a ucis? Pentru că faptele lui Cain erau rele, iar cele ale fratelui său erau drepte. 13Nu fiți uimiți, fraților, dacă lumea vă urăște. 14Noi știm că am trecut de la moarte la viață, pentru că îi iubim pe frați; cine nu iubește rămâne în moarte. 15Oricine își urăște fratele este un ucigaș. Și știți că niciun ucigaș nu are viața veșnică rămasă15 Gr.: meno, un verb cheie în argumentul teologic ioanin. în el. 16Prin aceasta am cunoscut dragostea: prin faptul că El Și‑a dat viața pentru noi. Și noi deci suntem datori să ne dăm viața pentru frați. 17Dacă însă cineva are bunurile acestei lumi și‑l vede pe fratele său în nevoi, dar își închide inima17 Sensul principal al termenului grecesc este viscere. față de el, atunci cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?! 18Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci prin faptă și adevăr. 19Prin aceasta vom cunoaște că suntem din adevăr și ne vom liniști19 Sau: convinge. inimile în prezența Lui, 20oricând ne‑ar condamna inimile noastre. Căci Dumnezeu este mai mare decât inimile noastre și cunoaște totul. 21Preaiubiților, dacă nu ne condamnă inimile noastre, avem îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu, 22iar dacă cerem ceva, primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui și facem ce este plăcut înaintea Lui. 23Și porunca Lui este aceasta: să credem în Numele Fiului Său, Isus Cristos, și să ne iubim unii pe alții așa cum ne‑a poruncit. 24Cel ce păzește poruncile Lui rămâne în El, iar El în acesta. Prin aceasta știm că El rămâne în noi: prin Duhul pe Care ni L‑a dat.
