Amplified Bible

Judges 18

Danites Seek Territory

1In those days there was no king in Israel; and in those days the tribe of the Danites was seeking an inheritance [of land] for themselves to live in, for until then an [a]inheritance had not been allotted to them as a possession among the tribes of Israel. So the sons of Dan sent from the total number of their [extended] family five brave men from Zorah and Eshtaol, to scout the land and to explore it; and they said to them, “Go, explore the land.” They came to the hill country of Ephraim, to the house of Micah, and lodged there. When they passed near Micah’s house, they recognized the voice of the young man, the Levite, and they turned aside there and said to him, “Who brought you here? And what are you doing in this place? And what do you have here?” And he said to them, “Micah has done this and that for me, and he has hired me and I have become his priest.” And they said to him, “Please ask of God, so that we may know whether our journey on which we are going will be successful.” The priest said to them, “Go in peace; the journey on which you are going is acceptable to the Lord.”

Then the five men went on and came to Laish and saw the people who were there, [how they were] living securely in the style of the Sidonians, quiet and peaceful; and there was no oppressive magistrate in the land humiliating them in anything, and they were far from the Sidonians and had no dealings with anyone. The five men came back [home] to their brothers at Zorah and Eshtaol, and their brothers said to them, “What do you have to report?” They said, “Arise, let us go up against them; for we have seen the land, and behold, it is very good (fertile). Will you sit still and do nothing? Do not hesitate to go, to enter, to take possession of the land. 10 When you enter, you will come to people [feeling] safe and secure with a spacious land [widely extended on all sides]; for God has given it into your hands—a place where there is no lack of anything that is on the earth.”

11 Then from the [tribal] family of the Danites, from Zorah and from Eshtaol, six hundred men armed with weapons of war set out. 12 They went up and camped at Kiriath-jearim in Judah. Therefore they have called that place [b]Mahaneh-dan to this day; it is west of Kiriath-jearim. 13 They went on from there to the hill country of Ephraim and came to Micah’s house.

Danites Take Micah’s Idols

14 Then the five men who had gone to scout the country of Laish said to their relatives, “Do you know that there are in these houses an ephod, teraphim, an image [of silver-plated wood], and a cast image [of solid silver]? Now therefore, consider what you should do.” 15 So they turned in that direction and came to the house of the young Levite, at the home of Micah, and asked him how he was doing. 16 Now the six hundred men armed with their weapons of war, who were of the sons of Dan, stood at the entrance of the gate. 17 Now the five men who had gone to scout the land went up and entered the house and took the image [of silver-plated wood], the ephod, the teraphim, and the cast image [of solid silver], while the priest stood by the entrance of the gate with the six hundred men armed with weapons of war. 18 When these [five men] went into Micah’s house and took the [plated] image, the ephod, the teraphim, and the cast image, the priest asked them, “What are you doing?” 19 They said to him, “Keep quiet, put your hand over your mouth and come with us, and be a father and a priest to us. Is it better for you to be a priest to the house of one man, or to be a priest to a tribe and family in Israel?” 20 The priest’s heart was glad [to hear that], and he took the ephod, the teraphim, and the image, and went among the people.

21 So they turned and left, and they put the children, the livestock, and the valuables and supplies in front of them. 22 When they had gone some distance from the house of Micah, the men who were [living] in the houses near Micah’s house assembled [as a militia] and overtook the sons of Dan. 23 They shouted to the Danites, who turned and said to Micah, “What is your reason for assembling [against us]?” 24 He said, “You have taken away my gods which I have made, and the priest, and have gone away; what else do I have left? How can you say to me, ‘What is your reason?’” 25 The sons of Dan said to him, “Do not let your voice [of complaint] be heard among us, or else angry men will assault you and you will lose your life, along with the lives of [everyone in] your household.” 26 Then the Danites went on their way; and Micah saw that they were too strong for him, so he turned and went back to his house.

27 They took the [idolatrous] things that Micah had made, and his priest, and they came to Laish, to a people who were quiet and secure; and they struck them with the edge of the sword and burned the city with fire. 28 And there was no one to rescue them because it was far from Sidon and they had no dealings with anyone. It was in the valley which belongs to Beth-rehob. And they rebuilt the city and lived in it. 29 They named the city Dan, after Dan their forefather who was born to Israel (Jacob); however, the original name of the city was Laish. 30 The [tribe of] the sons of Dan set up the image [of silver-plated wood] for themselves; and Jonathan the son of Gershom, the son of [c]Moses, and his sons were priests to the tribe of the Danites until the day of the captivity and exile from the land. 31 So they set up for themselves Micah’s [silver-plated wooden] image which he had made, and kept it throughout the time that the house (tabernacle) of God was at Shiloh.

Notas al pie

  1. Judges 18:1 Their original tribal allotment (Josh 19:40-48) was sufficient; the problem was that they did not subdue the Amorites (Judg 1:34) and the Philistines, who controlled the territory.
  2. Judges 18:12 I.e. the camp of Dan.
  3. Judges 18:30 Changed to Manasseh in the Hebrew text.

Nouă Traducere În Limba Română

Judecători 18

Conflictul dintre Mica şi daniţi

1În zilele acelea nu era rege în Israel. Seminţia lui Dan îşi căuta un teritoriu în care să locuiască, pentru că nici până în ziua aceea nu-şi însuşiseră moştenirea primită în mijlocul seminţiilor lui Israel. Daniţii au trimis dintre ei toţi, din clanurile lor, cinci bărbaţi viteji din Ţora şi din Eştaol, ca să umble prin ţară şi s-o iscodească. Ei le-au zis: „Duceţi-vă şi iscodiţi ţara!“ Aceştia au ajuns în regiunea muntoasă a lui Efraim, aproape de casa lui Mica şi au înnoptat acolo. Când erau aproape de casa lui Mica, au recunoscut glasul[a] tânărului levit şi s-au dus într-acolo. Ei i-au zis:

– Cine te-a adus aici? Ce faci în acest loc? De ce eşti aici?

El le-a răspuns:

– Mica face cutare şi cutare lucru pentru mine, el mă plăteşte şi eu îi sunt preot!

Ei i-au zis:

– Te rugăm, întreabă-L pe Dumnezeu în legătură cu noi, ca să ştim dacă vom avea izbândă în călătoria în care mergem!

Preotul le-a răspuns:

– Mergeţi în pace deoarece călătoria pe care o faceţi este sub privirea Domnului!

Cei cinci bărbaţi au plecat şi au ajuns în Laiş. Acolo au văzut un popor care trăia în siguranţă, după obiceiurile sidonienilor, fiind liniştit şi încrezător. Ei locuiau nestânjeniţi în ţară şi nu erau vasalii nimănui.[b] Erau departe de sidonieni şi nu ţineau legătura cu alţi oameni[c]. Când s-au întors la rudele lor din Ţora şi Eştaol, aceştia i-au întrebat:

– Ce veste ne aduceţi?

Ei le-au răspuns:

– Haideţi să-i atacăm, fiindcă le-am văzut ţinutul şi este foarte bun! Nu fiţi aşa de nepăsători şi de leneşi, ci duceţi-vă şi puneţi stăpânire pe ţinut! 10 Când veţi ajunge acolo, veţi găsi un popor încrezător. Ţinutul este întins şi încăpător şi Dumnezeu l-a dat în mâinile noastre; este un loc în care nu lipseşte nimic din tot ce este pe pământ!

11 Şase sute de oameni din clanul daniţilor, înzestraţi cu arme de război, au pornit din Ţora şi din Eştaol. 12 Ei au înaintat şi şi-au aşezat tabăra la Chiriat-Iearim, în Iuda. De aceea locul acela s-a numit Mahane-Dan[d], el aflându-se şi astăzi în Chiriat-Iearim. 13 De acolo au trecut în regiunea muntoasă a lui Efraim şi au ajuns aproape de casa lui Mica. 14 Cei cinci bărbaţi care iscodiseră ţinutul Laiş, au luat cuvântul şi le-au zis rudelor lor: „Ştiţi că într-una din aceste case există un efod[e], terafimi[f], un idol cioplit şi un idol turnat? Cred că ştiţi acum ce aveţi de făcut!“ 15 S-au dus într-acolo, au ajuns la casa unde slujea tânărul levit, adică la casa lui Mica, şi l-au întrebat de sănătate. 16 Cei şase sute de războinici înarmaţi stăteau la intrarea porţii. 17 Apoi cele cinci iscoade au plecat de lângă el şi au intrat în casă. În timp ce preotul stătea la poarta casei cu cei şase sute de războinici înarmaţi, cei cinci bărbaţi care iscodiseră ţinutul s-au dus înăuntru şi au luat idolul cioplit, efodul, terafimii şi idolul turnat. 18 Când aceştia au intrat în casa lui Mica să ia idolul cioplit, terafimii şi idolul turnat, preotul le-a zis:

– Ce faceţi?

19 Ei i-au răspuns:

– Taci, nu mai zice nimic şi vino cu noi, pentru că dorim să ne fii părinte şi preot! E mai bine să fii preot în casa unui singur om sau să fii preotul unei seminţii şi al unui clan din Israel?

20 Preotul s-a bucurat în inima lui şi, luând efodul, terafimii şi idolul turnat, a plecat împreună cu poporul. 21 Apoi au plecat mai departe, punând în faţa lor copiii, vitele şi bunurile. 22 După ce s-au depărtat de casa lui Mica, oamenii care îşi aveau casele lângă casa lui Mica au fost chemaţi să pornească în urmărirea daniţilor.

23 Când au strigat după daniţi, aceştia s-au întors şi i-au zis lui Mica:

– Ce ai de strigi după noi?

24 El le-a răspuns:

– Cum puteţi să-mi spuneţi ce am? Mi-aţi luat zeii pe care mi-i făcusem, mi-aţi luat şi preotul şi aţi plecat! Eu cu ce mai rămân?

25 Daniţii i-au zis:

– Să nu te mai auzim, căci altfel nişte oameni înverşunaţi se vor năpusti asupra ta şi îţi vei pierde viaţa atât tu, cât şi familia ta!

26 Apoi daniţii şi-au văzut mai departe de drum. Când a văzut Mica că aceştia erau mai puternici decât el,

s-a întors acasă.

Daniţii cuceresc cetatea Laiş

27 Astfel, după ce au luat preotul şi ceea ce făcuse Mica, aceştia şi-au continuat drumul până ce au ajuns în Laiş, la un popor liniştit şi încrezător. I-au ucis pe locuitori cu sabia şi au dat foc cetăţii. 28 Nimeni nu i-a izbăvit, pentru că erau departe de Sidon şi nu ţineau legătura cu alţi oameni. Cetatea era în valea care duce la Bet-Rehob. Daniţii au rezidit-o şi au locuit în ea. 29 Au numit cetatea Dan, după numele lui Dan, strămoşul lor, care i se născuse lui Israel; dar la început numele cetăţii era Laiş. 30 Daniţii şi-au înălţat unul din idoli pentru ei şi pentru Ionatan, fiul lui Gherşom, fiul lui Moise[g]; el şi urmaşii lui au fost preoţii seminţiei lui Dan până în ziua când ţara a ajuns în captivitate. 31 Cât timp Casa lui Dumnezeu a fost la Şilo, daniţii au păstrat idolul turnat al lui Mica, ca zeu al lor.

Notas al pie

  1. Judecători 18:3 Au recunoscut probabil dialectul sau accentul. Sau l-au recunoscut ca levit, auzindu-l oficiindu-şi slujba
  2. Judecători 18:7 Sau: Nu le lipsea nimic din ce este pe pământ, fiind bogaţi; sensul frazei în ebraică este nesigur
  3. Judecători 18:7 TM; Unele mss ale LXX: cu arameii
  4. Judecători 18:12 Mahane-Dan înseamnă Tabăra lui Dan
  5. Judecători 18:14 Vezi nota de la 17:5; şi în vs. 17, 20
  6. Judecători 18:14 Vezi nota de la 17:5; şi în vs. 17, 20
  7. Judecători 18:30 Cf. unei tradiţii scribale antice, unele mss ale LXX, VUL; TM, probabil pentru a evita pângărirea numelui lui Moise, preferă Manase