Amplified Bible

Isaiah 1

Rebellion of God’s People

1The vision of [the prophet] Isaiah the son of Amoz concerning [the kingdom of] Judah and [its capital] Jerusalem, which he saw [as revealed by God] during the reigns of Uzziah, Jotham, Ahaz, and Hezekiah, kings of Judah.


Hear, O heavens, and listen, O earth;
For the Lord has spoken:
“I have reared and brought up sons,
But they have rebelled against Me and have broken away.

“The ox [instinctively] knows its owner,
And the donkey its master’s feeding trough,
But Israel does not know [Me as Lord],
My people do not understand.”


Ah, sinful nation,
A people loaded down with wickedness [with sin, with injustice, with wrongdoing],
Offspring of evildoers,
Sons who behave corruptly!
They have abandoned (rejected) the Lord,
They have despised the Holy One of Israel [provoking Him to anger],
They have turned away from Him.


Why should you be stricken and punished again [since no change results from it]?
You [only] continue to rebel.
The whole head is sick
And the whole heart is faint and sick.

From the sole of the foot even to the head
There is nothing healthy in the nation’s body,
Only bruises, welts, and raw wounds,
Not pressed out or bandaged,
Nor softened with oil [as a remedy].


Your land lies desolate [because of your disobedience],
Your cities are burned with fire,
Your fields—strangers are devouring them in your very presence;
It is desolate, as overthrown by strangers.

The Daughter of Zion (Jerusalem) is left like a [deserted] shelter in a vineyard,
Like a watchman’s hut in a cucumber field, like a besieged city [isolated, surrounded by devastation].

If the Lord of hosts
Had not left us a few survivors,
We would be like Sodom,
We would be like Gomorrah.

God Has Had Enough

10 
Hear the word of the Lord [rulers of Jerusalem],
You rulers of [another] Sodom,
Listen to the law and instruction of our God,
You people of [another] Gomorrah.
11 
“What are your multiplied sacrifices to Me [without your repentance]?”
Says the Lord.
“I have had enough of [your] burnt offerings of rams
And the fat of well-fed cattle [without your obedience];
And I take no pleasure in the blood of bulls or lambs or goats [offered without repentance].
12 
“When you come to appear before Me,
Who requires this of you, this trampling of My [temple] courts [by your sinful feet]?
13 
“Do not bring worthless offerings again,
[Your] incense is repulsive to Me;
[Your] New Moon and Sabbath [observances], the calling of assemblies—
I cannot endure wickedness [your sin, your injustice, your wrongdoing] and [the squalor of] the festive assembly.
14 
“I hate [the hypocrisy of] your New Moon festivals and your appointed feasts.
They have become a burden to Me;
I am weary of bearing them.
15 
“So when you spread out your hands [in prayer, pleading for My help],
I will hide My eyes from you;
Yes, even though you offer many prayers,
I will not be listening.
Your hands are full of blood!

16 
“Wash yourselves, make yourselves clean;
Get your evil deeds out of My sight.
Stop doing evil,
17 
Learn to do good.
Seek justice,
Rebuke the ruthless,
Defend the fatherless,
Plead for the [rights of the] widow [in court].

“Let Us Reason”

18 
“Come now, and let us reason together,”
Says the Lord.
[a]Though your sins are like scarlet,
They shall be as white as snow;
Though they are red like crimson,
They shall be like wool.
19 
“If you are willing and obedient,
You shall eat the best of the land;
20 
But if you refuse and rebel,
You shall be devoured by the sword.”
For the mouth of the Lord has spoken.

Zion Corrupted, to Be Redeemed

21 
How the faithful city has become a prostitute [idolatrous, despicable],
She who was full of justice!
Right standing with God once lodged in her,
But now murderers.
22 
Your silver has turned to [b]lead,
Your wine is diluted with water.
23 
Your rulers are rebels
And companions of thieves;
Everyone loves bribes
And chases after gifts.
They do not defend the fatherless,
Nor does the widow’s cause come before them [instead they delay or turn a deaf ear].

24 
Therefore the Lord God of hosts,
The Mighty One of Israel, declares:
“Ah, I will be freed of My adversaries
And avenge Myself on My enemies.
25 
“And I will turn My hand against you,
And will [thoroughly] purge away your dross as with lye
And remove all your tin (impurity).
26 
“Then I will restore your judges as at the first,
And your counselors as at the beginning;
Afterward you will be called the city of righteousness,
The faithful city.”

27 
Zion will be redeemed with justice
And her repentant ones with righteousness.
28 
But rebels and sinners will be crushed and destroyed together,
And those who abandon (turn away from) the Lord will be consumed (perish).
29 
For you will be ashamed [of the degradation] of the oaks in which you took [idolatrous] pleasure,
And you will be ashamed of the gardens [of passion] which you have chosen [for pagan worship].
30 
For you will be like an oak whose leaf withers and dies
And like a garden that has no water.
31 
The strong man will become tinder,
And his work a spark.
So both will burn together
And there will be none to quench them.

Notas al pie

  1. Isaiah 1:18 There was a legend among the rabbis that on the Day of Atonement a scarlet woolen thread was tied to the door of the temple, and when the scapegoat reached the wilderness (Lev 16:10), if the sins of Israel were forgiven the thread would miraculously turn white.
  2. Isaiah 1:22 Lit galena.

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 1:1-31

1Viziunea pe care a avut‑o Isaia, fiul lui Amoț, cu privire la Iuda și la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz și Ezechia, regii lui Iuda.

Un neam răzvrătit

2Ascultați, ceruri! Ia aminte, pământ,

pentru că Domnul a vorbit:

„Am îngrijit copii și i‑am crescut,

dar ei s‑au răzvrătit împotriva Mea.

3Boul își cunoaște stăpânul,

iar măgarul știe ieslea stăpânului său,

însă Israel nu cunoaște,

poporul Meu nu înțelege!“

4Vai, neam păcătos,

popor încărcat cu nelegiuire,

sămânță de răufăcători,

copii pervertiți!

Ei L‑au părăsit pe Domnul,

L‑au disprețuit pe Sfântul lui Israel

și I‑au întors spatele!

5Ce folos să mai fiți loviți,

de vreme ce stăruiți în apostazie!?

Tot capul este bolnav

și toată inima suferă!

6Din tălpi și până‑n creștet,

nimic nu este sănătos,

doar răni și vânătăi,

tăieturi sângerânde6 Lit.: proaspete.,

care nu s‑au uscat și care n‑au fost legate

sau alinate cu ulei.

7Țara voastră este pustie,

cetățile voastre sunt arse de foc,

câmpurile voastre sunt devorate de străini

chiar în fața voastră;

țara vă este distrusă

deoarece a fost răscolită de străini.

8Fiica Sionului8 Ierusalimul; [peste tot în carte]. este părăsită

ca o colibă în vie,

ca un adăpost într‑un ogor de castraveți,

ca o cetate asediată.

9Dacă Domnul Oștirilor9 Ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi: (1) la oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) la corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers [peste tot în carte].

nu ne‑ar fi lăsat câțiva supraviețuitori,

am fi ajuns ca Sodoma

și ne‑am fi asemănat cu Gomora.

10Ascultați Cuvântul Domnului,

voi, conducători ai Sodomei!

Luați aminte la Legea Dumnezeului nostru,

voi, popor al Gomorei!

11„Ce este pentru Mine mulțimea jertfelor voastre?

zice Domnul.

Sunt sătul de arderile‑de‑tot ale berbecilor

și de grăsimea vițeilor îngrășați!

Nu‑Mi place deloc

sângele taurilor, al mieilor sau al țapilor.

12Cine v‑a cerut să vă înfățișați înaintea Mea,

pângărindu‑Mi curțile?

13Nu mai aduceți daruri de mâncare fără rost!

Tămâia voastră este o urâciune înaintea Mea!

Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea:

lunile noi, Sabatele și adunările voastre.

14Sufletul Meu urăște lunile voastre noi

și sărbătorile voastre.

Ele au devenit o povară pentru Mine;

am obosit să le mai port.

15Când vă veți întinde mâinile,

Îmi voi ascunde ochii de voi.

Chiar dacă veți face multe rugăciuni,

nu le voi asculta.

Mâinile vă sunt pline de sânge;

16spălați‑vă și curățiți‑vă!

Îndepărtați faptele voastre rele

dinaintea ochilor Mei!

Nu mai faceți rău,

17ci învățați să faceți bine!

Căutați dreptatea,

scăpați pe cel asuprit!17 Sau: mustrați‑l pe asupritor.

Faceți dreptate orfanului

și vorbiți în apărarea văduvei!

18Veniți acum să ne judecăm!

zice Domnul.

Deși păcatele voastre sunt precum culoarea stacojie,

ele se vor face albe ca zăpada;

deși sunt roșii ca purpura,

ele se vor face ca lâna.

19Dacă veți vrea și veți asculta,

veți mânca ce are țara mai bun,

20dar dacă vă veți împotrivi și vă veți răzvrăti,

veți fi devorați de sabie“, căci gura Domnului a vorbit.

O cetate necredincioasă

21Vezi cum orașul credincios

a devenit o prostituată!

Era plin de judecată;

dreptatea locuia în el;

dar acum este plin de ucigași!

22Argintul vostru s‑a făcut zgură,

și băutura voastră este amestecată cu apă.

23Conducătorii voștri sunt răzvrătiți

și sunt prieteni cu tâlharii.

Toți iubesc mita

și aleargă după daruri!

Nu‑l apără pe cel orfan,

iar cauza văduvei n‑ajunge înaintea lor.

24De aceea Stăpânul, Domnul Oștirilor,

Puternicul lui Israel, zice:

„Vai, Îmi voi vărsa mânia asupra vrăjmașilor mei,

Mă voi răzbuna pe dușmanii Mei!

25Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,

voi curăța zgura ta așa cum o curăță leșia

și voi îndepărta toate impuritățile tale.

26Îi voi face pe judecătorii tăi cum erau odinioară,

iar pe sfetnicii tăi ca la început.

După aceea, ți se va zice:

«Cetate a dreptății,

orașul credincios!»“

27Sionul va fi răscumpărat prin judecată,

și cei ai lui care se pocăiesc, prin dreptate.

28Dar răzvrătiții și păcătoșii vor fi nimiciți împreună

și cei ce‑L părăsesc pe Domnul vor fi mistuiți.

29„Într-adevăr, vă va fi rușine de stejarii sacri

în care vă găseați desfătarea;

veți roși din cauza grădinilor

pe care le‑ați ales!

30Căci veți fi ca un terebint

ale cărui frunze se veștejesc,

ca o grădină fără apă!

31Cel puternic va fi ca un câlț,

iar lucrarea sa ca o scânteie;

el și lucrarea lui vor arde împreună

și nimeni nu‑i va stinge!“