Amplified Bible

Acts 23

Paul before the Council

1Then Paul, looking intently at the Council (Sanhedrin, Jewish High Court), said, “Kinsmen, I have lived my life before God with a perfectly good conscience until this very day.” [At this] the high priest [a]Ananias ordered those who stood beside him to strike Paul on the mouth. Then Paul said to him, “God is going to strike you, you [b]whitewashed wall! Do you actually sit to judge me according to the Law, and yet in violation of the Law order me to be struck?” But those who stood near Paul said, “Are you insulting the high priest of God?” Paul said, “I was not aware, brothers, that he was [c]high priest; for it is written, ‘You shall not speak evil of a ruler of your people.’”

But recognizing that one group were Sadducees and the other Pharisees, Paul began affirming loudly in the Council chamber, “Kinsmen, I am a Pharisee, a son of Pharisees; I am on trial for the hope and resurrection of the dead!” When he said this, an angry dispute erupted between the Pharisees and the Sadducees, and the [whole crowded] assembly was divided [into two factions]. For the Sadducees say that there is no [such thing as a] resurrection, nor an angel, nor a spirit, but the Pharisees [speak out freely and] acknowledge [their belief in] them all. Then a great uproar occurred, and some of the scribes of the Pharisees’ party stood up and began to argue heatedly [in Paul’s favor], saying, “We find nothing wrong with this man; suppose a spirit or an angel has [really] spoken to him?” 10 And as the dissension became even greater, the commander, fearing that Paul would be torn to pieces by them, ordered the troops to go down and forcibly take him from them, and bring him to the barracks.

11 On the following night the Lord stood near Paul and said, “Be brave; for as you have solemnly and faithfully witnessed about Me at Jerusalem, so you must also testify at Rome.”

A Conspiracy to Kill Paul

12 Now when day came, the Jews formed a conspiracy and bound themselves under an oath (curse), saying that they would not eat or drink until they had killed Paul. 13 There were more than forty [men] who formed this plot [and swore this oath]. 14 They went to the chief priests and elders and said, “We have bound ourselves under a solemn oath not to taste anything [neither food nor drink] until we have killed Paul. 15 So now you, along with the Council (Sanhedrin, Jewish High Court), notify the commander to bring Paul down to you, as if you were going to investigate his case more thoroughly. But we are ready to kill him before he comes near [the place].”

16 But the son of Paul’s sister heard of their [planned] ambush, and he went to the barracks and told Paul. 17 Then Paul, calling in one of the centurions, said, “Take this young man to the commander, for he has something to tell him.” 18 So he took him and led him to the commander and said, “Paul the prisoner called for me and asked me to bring this young man to you, because he has something to tell you.” 19 The commander took him by the hand and stepping aside, began to ask him privately, “What is it that you have to tell me?” 20 And he said, “The Jews have agreed to ask you to bring Paul down to the Council (Sanhedrin, Jewish High Court) tomorrow, as if they were going to interrogate him more thoroughly. 21 But do not listen to them, for more than forty of them are lying in wait for him, and they have bound themselves with an oath not to eat or drink until they have killed him. Even now they are ready, just waiting for your promise.” 22 So the commander let the young man leave, instructing him, “Do not tell anyone that you have given me this information.”

Paul Moved to Caesarea Maritima

23 Then summoning two of the centurions, he said, “Have two hundred soldiers ready by the third hour of the night (9:00 p.m.) to go as far as [d]Caesarea, with seventy horsemen and two hundred [e]spearmen; 24 also provide mounts for Paul to ride, and bring him safely to [f]Felix the governor.” 25 And [after instructing the centurions] he wrote a letter to this effect:


“Claudius Lysias, to the most excellent governor Felix, greetings.


This man was seized [as a prisoner] by the Jews and was about to be killed by them, when I came upon him with the troops and rescued him, having learned that he was a Roman citizen. 28 And wanting to know the exact charge which they were making against him, I brought him down to their Council (Sanhedrin, Jewish High Court); 29 and I discovered that he was accused in regard to questions and issues in their Law, but [he was] under no accusation that would call for the penalty of death or [even] for imprisonment.


When I was told that there would be a plot against the man, I sent him to you immediately, also directing his accusers to bring their charges against him before you.”

31 So the soldiers, in compliance with their orders, took Paul and brought him to Antipatris during the night. 32 And the next day, leaving the horsemen to go on with him, they returned to the barracks. 33 When these [horsemen] reached Caesarea, they delivered the letter to the governor, and also presented Paul to him. 34 After reading the letter, he asked which province Paul was from, and when he learned that he was from Cilicia [an imperial province], 35 he said, “I will hear your case when your accusers have arrived,” giving orders that Paul be kept under guard in Herod’s Praetorium (the governor’s official residence).

Notas al pie

  1. Acts 23:2 Ananias served as high priest from a.d. 47-59. He was a violent man who had close ties to Rome and was assassinated by his own people about a.d. 66.
  2. Acts 23:3 Paul probably is referring to the outside wall of a tomb, which was considered ritually unclean and polluted. Tombs were usually whitewashed on the outside so that passers-by could see them more clearly and avoid contact with them.
  3. Acts 23:5 Under Roman domination, high priests did not serve for life but were replaced from time to time. Paul had not been updated on the current status of the office.
  4. Acts 23:23 Caesarea Maritima (Caesarea-on-the-Sea) was a coastal city built by Herod the Great. It was an important city, both politically and militarily, and its harbor was the largest on the eastern Mediterranean coast. It was the capital of Judea, and the official residence of the prefects and procurators (governors) appointed by Rome. Both Pontius Pilate (prefect, a.d. 26-36) and Marcus Antonius Felix (procurator, a.d. 52-60) would have been based here during their respective terms of office.
  5. Acts 23:23 Or slingers or bowmen.
  6. Acts 23:24 Marcus Antonius Felix was appointed by Emperor Claudius and served as procurator (governor) of Judea from a.d. 52-60.

Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 23

1Pavel s-a uitat ţintă la cei din Sinedriu şi le-a zis:

– Bărbaţi, fraţilor, eu mi-am trăit viaţa cu o conştiinţă curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta.

Marele preot Ananias[a] le-a poruncit atunci celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură. Atunci Pavel i-a zis:

– Te va bate Dumnezeu, perete văruit[b]! Tu şezi ca să mă judeci după Lege şi porunceşti să mă lovească, încălcând astfel Legea?!

Cei care stăteau lângă el i-au zis:

– Îl insulţi pe marele preot al lui Dumnezeu?

Pavel le-a răspuns:

– N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: „Să nu-l vorbeşti de rău pe conducătorul poporului tău!“[c]

Pavel, ştiind că o parte dintre ei erau saduchei, iar cealaltă parte erau farisei, a strigat în Sinedriu:

– Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de fariseu şi din pricina nădejdii în învierea morţilor sunt judecat eu!

Când a spus aceasta, s-a stârnit o neînţelegere între farisei şi saduchei, şi adunarea s-a dezbinat. Căci saducheii zic că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le recunosc pe toate. S-a făcut mult vacarm, iar câţiva cărturari din partida fariseilor s-au ridicat şi au început să se certe zicând: „Nu găsim nimic rău la omul acesta! Dacă i-a vorbit un duh sau un înger?!“ 10 Fiindcă neînţelegerea a devenit atât de mare, tribunului i-a fost teamă ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăţi de ei, aşa că le-a poruncit soldaţilor să se coboare să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în fort.

11 În noaptea următoare, Domnul a stat lângă Pavel şi i-a zis: „Curaj! Căci aşa cum ai depus mărturie despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să depui mărturie şi în Roma!“

Complot pentru uciderea lui Pavel

12 Când s-a făcut zi, iudeii au pus la cale un complot şi s-au legat cu blestem, zicând că nici nu vor mânca şi nici nu vor bea până când nu-l vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mulţi de patruzeci. 14 Ei s-au dus la conducătorii preoţilor şi la bătrâni şi le-au zis: „Ne-am legat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu-l omorâm pe Pavel. 15 Acum deci, voi împreună cu Sinedriul, trimiteţi-i vorbă tribunului să-l aducă la voi ca şi cum urmează să cercetaţi mai amănunţit lucrurile privitoare la el. Şi înainte să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm.“

16 Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s-a dus, a intrat în fort şi i-a dat de ştire lui Pavel. 17 Pavel l-a chemat pe unul dintre centurioni şi i-a zis: „Condu-l pe tânărul acesta la tribun, pentru că are să-i spună ceva!“ 18 Centurionul l-a luat, l-a dus la tribun şi a zis: „Prizonierul Pavel m-a chemat şi m-a rugat să-l conduc pe acest tânăr la tine, pentru că are să-ţi spună ceva.“

19 Tribunul l-a luat de mână şi l-a dus deoparte, să discute numai între ei, iar apoi l-a întrebat:

– Ce ai să-mi spui?

20 El i-a zis:

– Iudeii s-au înţeles să-ţi ceară mâine să-l duci pe Pavel în Sinedriu, ca şi cum urmează să-l interogheze mai amănunţit. 21 Tu însă să nu te laşi înduplecat. Căci mai mult de patruzeci dintre oamenii lor stau la pândă şi s-au legat cu blestem nici să nu mănânce şi nici să nu bea, până când nu-l vor omorî; iar acum sunt gata şi aşteaptă aprobare de la tine!

22 Tribunul l-a lăsat pe tânăr să plece, poruncindu-i:

– Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri!

Pavel este dus la Cezareea

23 I-a chemat apoi la el pe doi dintre centurioni şi le-a zis: „Pregătiţi două sute de soldaţi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi[d] ca să meargă până în Cezareea[e] la ceasul al treilea din noapte[f] 24 şi asiguraţi cai şi pentru Pavel, ca să-l puneţi călare şi să-l duceţi în siguranţă la guvernatorul Felix!“ 25 A scris o scrisoare care avea următorul cuprins:

26 „Claudius Lisias, către prea alesul guvernator Felix[g]. Salutare!

27 Omul acesta a fost prins de către iudei şi era să fie omorât de ei, dar, când am aflat că este cetăţean roman, am venit cu soldaţii şi l-am salvat. 28 Vrând să aflu şi motivul pentru care îl acuzau, l-am dus în Sinedriul lor 29 şi am găsit că era acuzat pentru nişte controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nici o acuzaţie pentru care să merite moartea sau lanţurile. 30 Mi s-a dat însă de ştire că există un complot împotriva acestui om, aşa că l-am trimis imediat la tine, poruncindu-le şi acuzatorilor lui să-ţi spună ce au împotriva lui. (Fii sănătos!)[h]

31 Aşadar, soldaţii l-au luat pe Pavel, aşa cum li se poruncise, şi l-au dus în timpul nopţii în Antipatris. 32 În ziua următoare, soldaţii i-au lăsat pe călăreţi să meargă mai departe cu el, iar ei s-au întors la fort. 33 Când au ajuns în Cezareea, călăreţii i-au înmânat guvernatorului scrisoarea şi i l-au predat pe Pavel. 34 Guvernatorul a citit scrisoarea şi l-a întrebat din ce provincie este. Aflând că este din Cilicia, 35 a zis: „Te voi audia când vor veni şi acuzatorii tăi!“ Şi a poruncit să fie ţinut sub pază în palatul lui Irod[i].

Notas al pie

  1. Faptele Apostolilor 23:2 Mare preot (47-59 d.Cr.)
  2. Faptele Apostolilor 23:3 Sau: ipocritule; Ananias este ucis de către zeloţi în urma declanşării războiului împotriva romanilor (66-70 d.Cr.); vezi Josefus, Ist. Răzb., 4.5.2
  3. Faptele Apostolilor 23:5 Vezi Ex. 22:28
  4. Faptele Apostolilor 23:23 Termenul grecesc este unul militar, al cărui sens este nesigur
  5. Faptele Apostolilor 23:23 Cezareea era reşedinţa procuratorului provinciei
  6. Faptele Apostolilor 23:23 Ora 21:00
  7. Faptele Apostolilor 23:26 Antonius Felix, libertul Antoniei, mama împăratului Claudiu; a fost procurator al Iudeii între 52-59 d.Cr.; a fost considerat un om deosebit de crud, capricios şi corupt (Tacit, Istorii, 5.9.1 îl descrie ca un om care „a exercitat puterea regală într-un fel tipic pentru un sclav“)
  8. Faptele Apostolilor 23:30 Unele mss nu conţin aceste cuvinte
  9. Faptele Apostolilor 23:35 Gr.: pretoriul lui Irod; pretoriul era cartierul general al împăratului, la Roma sau în alte cetaţi şi reşedinţa guvernatorului, care era reprezentantul împăratului. În Cezareea, pretoriul se afla în palatul construit ca reşedinţă de către Irod cel Mare (37-4 î.Cr.)