Amplified Bible

1 Kings 1

David in Old Age

1Now King David was [a]old, advanced in years; they covered him with clothes, but he could not get warm. So his servants said to him, “Let a young virgin be found for my lord the king and let her attend him and become his nurse; let her lie against your chest, so that my lord the king may feel warm.” So they searched for a beautiful girl throughout the territory of Israel, and found Abishag the [b]Shunammite, and brought her to the king. The girl was very beautiful; and she became the king’s nurse and served him, but the king [c]was not intimate with her.

Then Adonijah the son of [David’s wife] Haggith exalted himself, saying, “I [the eldest living son] will be king.” So [following Absalom’s example] he prepared for himself chariots and horsemen, and fifty men to run before him. His father [David] had [d]never rebuked him at any time by asking, “Why have you done this?” Adonijah was also a very handsome man, and he was born after Absalom. He had conferred with [e]Joab the son of Zeruiah [David’s half sister] and with Abiathar the priest; and they followed Adonijah and helped him. But Zadok the priest, Benaiah the son of Jehoiada, Nathan the prophet, Shimei, Rei, and David’s [f]most formidable warriors did not side with Adonijah [in his desire to become king].

Adonijah sacrificed sheep and oxen and fattened steers by the Stone of Zoheleth, which is beside [the well] En-rogel; and he invited all his brothers, the king’s sons, and all the men of Judah, the king’s servants [to this feast]. 10 But he did not invite Nathan the prophet, Benaiah, the most formidable warriors, or his brother Solomon.

Nathan and Bathsheba

11 Then Nathan spoke to Bathsheba the mother of Solomon, “Have you not heard that Adonijah the son of Haggith has become king, and David our lord does not know about it? 12 Come now, please let me advise you and save your life and the life of your son Solomon. 13 Go at once to King David and say to him, ‘Did you not, my lord, O king, swear to your maidservant, saying, “Solomon your son shall certainly be king after me, and he shall sit on my throne”? Why then has Adonijah become king?’ 14 Behold, while you are still there speaking with the king, I will come in after you and confirm your words.”

15 So Bathsheba went to the king in his bedroom. Now the king was very old and weak, and Abishag the Shunammite was attending the king. 16 So Bathsheba bowed down and paid respect to the king. And the king said, “[g]What do you wish?” 17 She said to him, “My lord, you swore by the Lord your God to your maidservant, saying, ‘Solomon your son shall certainly be king after me and he shall sit on my throne.’ 18 But now, behold, Adonijah is [acting as] king; and now [as things stand], my lord the king, you do not know it. 19 He has sacrificed oxen and fattened steers and sheep in abundance, and has invited all the king’s sons and Abiathar the priest and Joab the commander of the army [to a feast], but he did not invite your servant Solomon. 20 Now as for you, my lord the king, the eyes of all [h]Israel are on you [waiting for you] to tell them who shall sit on the throne of my lord the king after him. 21 Otherwise it will come about when my lord the king lies down [in death] with his fathers, that I and my son Solomon will be considered [i]political enemies.”

22 While she was still speaking with the king, Nathan the prophet came in. 23 The king was told, “Here is Nathan the prophet.” And when he came before the king, he bowed before the king with his face to the ground. 24 Then Nathan said, “My lord the king, have you said, ‘Adonijah shall be king after me, and he shall sit on my throne’? 25 Because he has gone down today [to En-Rogel] and has sacrificed oxen and fattened steers and sheep in abundance, and has invited all the king’s sons, the commanders of the army and Abiathar the priest [to this feast]; and [right now] they are eating and drinking in his presence; and they say, ‘Long live King Adonijah!’ 26 But he has not invited me, your servant, nor Zadok the priest, nor Benaiah the son of Jehoiada, nor your servant Solomon. 27 If this thing has been done by my lord the king, why have you not shown your servants who shall sit on the throne of my lord the king after him?”

28 King David answered, “Call Bathsheba to me.” And she came into the king’s presence and stood before him. 29 Then the king swore an oath and said, “As the Lord lives, who has redeemed my soul from all distress, 30 even as I swore to you by the Lord, the God of Israel, saying, ‘Solomon your son shall certainly be king after me, and he shall sit on my throne in my place’; I will indeed do so this very day.” 31 Bathsheba bowed down with her face to the ground, and laid herself face down before the king and said, “May my lord King David live forever!”

32 Then King David said, “Call Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada to me.” And they came before the king. 33 The king told them, “Take the [j]servants of your lord with you and have Solomon my son [k]ride on my own mule, and bring him down to [the spring at] [l]Gihon [in the Kidron Valley]. 34 Let Zadok the priest and Nathan the prophet anoint him there as king over Israel. Then blow the trumpet and say, ‘Long live King Solomon!’ 35 Then you shall come up [to Jerusalem] after him, and he shall come and sit on my throne and he shall reign as king in my place; for I have appointed him to be ruler over Israel and Judah.” 36 Benaiah [the overseer of the king’s bodyguards], the son of Jehoiada answered the king and said, “Amen! (So be it!) May the Lord, the God of my lord the king, say so too. 37 [m]Just as the Lord has been with my lord the king, so may He be with Solomon, and make his throne greater than the throne of my lord King David!”

Solomon Anointed King

38 So Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites [the king’s bodyguards] went down [from Jerusalem] and had Solomon ride on King David’s mule, and brought him to [the spring at] Gihon. 39 Zadok the priest took a horn of [olive] oil from the [sacred] tent and anointed Solomon. They blew the trumpet, and all the people said, “Long live King Solomon!” 40 All the people went up after him, and they were playing on flutes and rejoicing with great joy, so that the earth shook and seemed to burst open with their [joyful] sound.

41 Now Adonijah and all the guests who were with him heard it as they finished eating. When Joab heard the trumpet sound, he said, “[n]Why is the city in such an uproar?” 42 While he was still speaking, behold, Jonathan the son of Abiathar the priest arrived. And Adonijah said, “Come in, for you are a valiant and trustworthy man and you bring good news.” 43 But Jonathan replied to Adonijah, “No, on the contrary, our lord King David has made Solomon king! 44 The king has sent him with Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites; and they have had him ride on the king’s [own royal] mule. 45 Also, Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him king in Gihon, and they have come up from there celebrating, so the city is in an uproar. This is the noise which you have heard. 46 Besides, Solomon has taken his seat on the throne of the kingdom. 47 Moreover, the king’s servants came to bless (congratulate) our lord King David, saying, ‘May [o]your God make the name of Solomon better (more famous) than your name and make his throne greater than your throne.’ And the king bowed himself [before God] upon the bed. 48 The king has also said this: ‘Blessed be the Lord, the God of Israel, who has granted one [of my descendants] to sit on my throne today and allowed my eyes to see it.’”

49 Then all Adonijah’s guests were terrified [of being branded as traitors] and stood up and left the feast, and each one went on his way. 50 And Adonijah feared Solomon, and he got up and went [to the tabernacle on Mt. Zion] and took hold of the horns of the altar [seeking asylum]. 51 Now Solomon was told, “Behold, Adonijah is afraid of King Solomon, and behold, he has grasped the horns of the altar [seeking God’s protection], saying, ‘King Solomon must swear to me today that he will not kill his servant with the sword.’” 52 Solomon said, “If he [proves he] is a worthy man, not even one of his hairs shall fall to the ground; but if wickedness is found in him, he shall die.” 53 So King Solomon sent [soldiers], and they brought Adonijah down from the altar [that was in front of the tabernacle]. And he came and bowed down to King Solomon, and Solomon said to him, “Go to your house.”

Notas al pie

  1. 1 Kings 1:1 I.e. about seventy years old.
  2. 1 Kings 1:3 The town of Shunam was located within the territory of Issachar.
  3. 1 Kings 1:4 Lit did not know her.
  4. 1 Kings 1:6 David’s failure to discipline his sons always resulted in tragedy.
  5. 1 Kings 1:7 The commander of Israel’s army.
  6. 1 Kings 1:8 Lit mighty men and so throughout the chapter.
  7. 1 Kings 1:16 Lit What to you.
  8. 1 Kings 1:20 In general, sons of Israel or Israel or Israelites refers to all the people (males and females) of the various tribes descended from the twelve sons (Gen 35:23-26) of Jacob (later renamed Israel by God). In verses concerning things such as warfare or circumcision sons of Israel or Israel or Israelites usually refers only to the males. Tribes of ancient people were identified by the name of their founding ancestor. Therefore, this same general rule applies when referring to individual tribal groups, e.g. sons of Reuben, Reuben, Reubenites and so throughout.
  9. 1 Kings 1:21 Lit sinners.
  10. 1 Kings 1:33 This group would have included David’s personal bodyguards.
  11. 1 Kings 1:33 Placing Solomon on his royal mule announced to the people that David had chosen Solomon as his successor.
  12. 1 Kings 1:33 This was near En-rogel, the site of Adonijah’s celebration.
  13. 1 Kings 1:37 This was a declaration of support for David and his choice of Solomon.
  14. 1 Kings 1:41 Gihon was nearby, but because of the topography it was not visible.
  15. 1 Kings 1:47 See note v 37.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Regi 1

Împrejurările întronării lui Solomon

1Regele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi. Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“ Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege. Tânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o[a].

Adonia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi[b] şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui. Tatăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip. El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia. Dar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei[c] şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia. Adonia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui. 10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat. 11 Natan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru! 12 Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon. 13 Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?» 14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“ 15 Batşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el. 16 Batşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui.

– Ce doreşti? a întrebat regele.

17 – Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“ 18 Totuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru. 19 El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat. 20 Acum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele. 21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

22 În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan. 23 L-au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui. 24 Natan a zis:

– Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău? 25 Căci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“ 26 Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat. 27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 Regele David a zis:

– Chemaţi-o pe Batşeba!

Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui. 29 Regele a jurat zicând:

– Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz 30 că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

31 Batşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis:

– Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

32 Apoi regele David a zis : „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui, 33 iar el le-a poruncit:

– Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon. 34 Preotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“ 35 Apoi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel:

– Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele. 37 După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 Preotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii[d] au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon. 39 Preotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“ 40 Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

41 Adonia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“ 42 În timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis:

– Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

43 – Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon. 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui. 45 Preotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o. 46 De asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal. 47 Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său. 48 Regele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

49 Toţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro. 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului. 51 Lui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“ 52 Solomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“ 53 Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“

Notas al pie

  1. 1 Regi 1:4 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relaţii sexuale
  2. 1 Regi 1:5 Sau: cai
  3. 1 Regi 1:8 Sau: Şimei, prietenii săi
  4. 1 Regi 1:38 Garda personală a regelui