Yesu Wusɔre
1Kwasida anɔpahema na Maria Magdalene sɔre kɔɔ ɔda no so kohuu sɛ obi apirew ɔbo no afi ɔboda no ano. 2Ohuu saa no ɔde ahoɔhare kɔɔ Simon Petro ne osuani a Yesu dɔ no no nkyɛn kɔka kyerɛɛ wɔn se, “Nnipa bi akɔfa Awurade amu no afi ɔda no mu na minnim faako a wɔde no akɔto!”
3Petro ne saa osuani yi tee asɛm no, wotuu mmirika kɔɔ ɔda no so. 4Nanso saa osuani yi maa ne mmirika mu yɛɛ den twaa Petro ho koduu hɔ kan. 5Oduu ɔboda no ano no, wanwura mu. Ɔbɔɔ ne mu ase hwɛɛ mu huu sɛ nwera a wɔde kyekyeree Yesu amu no gu hɔ. 6Simon Petro de, obeduu hɔ no, owuraa ɔboda no mu. Ohuu nwera a wɔde kyekyeree Yesu amu no sɛ egu hɔ, 7a dukuu a wɔde bɔɔ ne ti no nso gu baabi. 8Afei osuani a oduu ɔboda no ho kan no nso wuraa mu huu saa nneɛma no ma ogye dii. 9Saa bere no nyinaa na asuafo baanu yi nnya ntee nea Kyerɛwsɛm aka afa Yesu wusɔre ho no ase. 10Afei asuafo no fii hɔ kɔɔ fie.
Yesu Yi Ne Ho Adi Kyerɛ Maria Magdalene
11Nanso Maria de, na ɔda so gyina ɔboda no ho resu. Ogu so resu no, ɔbɔɔ ne mu ase hwɛɛ ɔboda no mu, 12na ohuu ɔsoro abɔfo baanu a wɔhyehyɛ ntade fitafitaa a ɔbaako te atifi na ɔbaako nso te anafo wɔ faako a na Yesu amu no da no.
13Wobisaa no se, “Ɔbea, adɛn na woresu sɛɛ yi?”
Maria de awerɛhow buae se, “Nnipa bi abɛfa mʼAwurade na minnim faako a wɔde no akɔto.” 14Afei otwaa nʼani hwɛɛ nʼakyi na ohuu sɛ obi gyina hɔ a ɛyɛ Yesu, nanso na onnim sɛ ɛyɛ ɔno.
15Yesu bisaa no se, “Ɔbea, adɛn nti na woresu sɛɛ yi? Hena na worehwehwɛ no?”
Na Maria de, osusuw sɛ ɛyɛ turo mu hɔ hwɛfo nti obisaa no se, “Owura, sɛ wo na wofaa no fii ha a, mesrɛ wo, kyerɛ me faako a wode no akɔto na menkɔfa no.”
16Yesu frɛɛ no se, “Maria!”
Maria twaa nʼani hwɛɛ no na ogyee so wɔ Hebri kasa mu se, “Rabuni!” (a ase ne “Kyerɛkyerɛfo”).
17Yesu ka kyerɛɛ no se, “Nso me mu, efisɛ minnya nkɔɔ mʼAgya nkyɛn ɛ; kɔka kyerɛ mʼasuafo no se, meresan akɔ mʼAgya a ɔyɛ wɔn agya ne me Nyankopɔn a ɔyɛ wɔn nso Nyankopɔn no nkyɛn.”
18Maria Magdalene fii hɔ kɔbɔɔ asuafo no amanneɛ se wahu Awurade na ɔkaa asɛm a Yesu ka kyerɛɛ no no kyerɛɛ wɔn.
Yesu Yi Ne Ho Adi Kyerɛ Nʼasuafo
19Saa da no ara anwummere a na esiane Yudafo mpanyin no ho hu nti, asuafo no ato wɔn ho pon mu no, Yesu baa ɔdan no mu hɔ kyiaa wɔn se, “Asomdwoe nka mo.” 20Okyiaa wɔn wiei no, ɔde ne nsam ne ne mfem kyerɛɛ wɔn. Asuafo no huu Awurade no, wɔn ani gyei yiye.
21Yesu san kyiaa wɔn bio se, “Asomdwoe nka mo!” Afei ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Sɛnea Agya no somaa me no, saa ara na me nso meresoma mo.” 22Ɔhome guu wɔn so kae se, “Honhom Kronkron no mmra mo so. 23Sɛ mode obi bɔne kyɛ no a, wɔde bɛkyɛ no; na sɛ moamfa obi bɔne ankyɛ no a, wɔremfa nkyɛ no.”
Yesu Yi Ne Ho Adi Kyerɛ Toma
24Bere a Yesu yii ne ho adi kyerɛɛ asuafo no, na Toma a wɔfrɛ no Ata a ɔyɛ asuafo dumien no mu baako no nni hɔ bi. 25Bere a asuafo no ka kyerɛɛ no se, “Wɔahu Awurade no!”
Wannye anni ma ɔkae se, “Sɛ manhu ne nsam ne ne mfem twa no na mamfa me nsa anka a, merennye nni da.”
26Asuafo no san hyiae wɔ nnaawɔtwe akyi a na Toma ka wɔn ho. Ɛwɔ mu sɛ na wɔatoto apon no mu de, nanso Yesu san baa hɔ, kyiaa wɔn bio se, “Asomdwoe nka mo!” 27Afei Yesu frɛɛ Toma ka kyerɛɛ no se, “Fa wo nsa bɛka me nsam ne me mfem. Nnye akyinnye bio. Gye di!”
28Toma de ahonu kae se, “Wo ne mʼAwurade ne me Nyankopɔn!”
29Yesu ka kyerɛɛ no se, “Woahu me no nti, na woagye adi; nhyira nka wɔn a wonhuu me nanso wogye di.”
30Yesu yɛɛ anwonwade ahorow bebree kyerɛɛ nʼasuafo no a wɔankyerɛw wɔ saa nhoma yi mu. 31Nanso biribiara a wɔakyerɛw wɔ saa nhoma yi mu no, wɔakyerɛw sɛnea ɛbɛyɛ a mubegye adi sɛ, Yesu ne Agyenkwa, ne Onyankopɔn Ba no; na sɛ mugye no di a, mubenya nkwa.
Învierea lui Isus
(Mt. 28:1-10; Mc. 16:1-8; Lc. 24:1-12)
1Dar în prima zi a săptămânii, Maria Magdalena a venit la mormânt dis‑de‑dimineață, când încă era întuneric, și a văzut că piatra fusese îndepărtată de la intrarea mormântului. 2A alergat și a venit la Simon Petru și la celălalt ucenic, cel pe care‑l iubea Isus2 Vezi 21:24., și le‑a zis: „L‑au luat pe Domnul din mormânt și nu știm unde L‑au pus!“ 3Atunci Petru și celălalt ucenic au ieșit și s‑au dus la mormânt. 4Cei doi alergau împreună, dar celălalt ucenic a alergat mai repede decât Petru și a ajuns primul la mormânt. 5Când s‑a aplecat să se uite înăuntru, a văzut fâșiile de pânză întinse pe jos, dar n‑a intrat. 6Simon Petru, care îl urma, a ajuns și el. A intrat în mormânt și a văzut fâșiile de pânză întinse pe jos, 7dar ștergarul care fusese pe capul lui Isus nu era pus împreună cu fâșiile de pânză, ci era împăturit și așezat într‑un loc separat. 8Atunci celălalt ucenic, care ajunsese primul la mormânt, a intrat și el, a văzut și a crezut. 9(Căci încă nu înțeleseseră Scriptura, potrivit căreia El trebuia să învie dintre cei morți)9 Vezi Ps. 16:9-11; Is. 53:10-11; compară Iona 1:17 cu Mt. 12:40.. 10Apoi ucenicii s‑au întors acasă.
Isus i Se arată Mariei Magdalena
(Mt. 28:9-10; Mc. 16:9-11)
11Maria însă stătea afară, lângă mormânt, și plângea. În timp ce plângea, s‑a aplecat să se uite în mormânt 12și a văzut doi îngeri îmbrăcați în alb, șezând unul la cap și unul la picioare în locul unde fusese așezat trupul lui Isus.
13Ei au întrebat‑o:
– Femeie, de ce plângi?
Ea le‑a răspuns:
– Pentru că L‑au luat pe Domnul meu și nu știu unde L‑au pus!
14După ce a spus acestea, s‑a întors și L‑a văzut pe Isus stând acolo, dar nu știa că este Isus.
15Isus a întrebat‑o:
– Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți?
Crezând că este grădinarul, ea I‑a zis:
– Domnule, dacă Tu L‑ai luat, spune‑mi unde L‑ai pus, și eu Îl voi lua!
16Isus i‑a zis:
– Maria!
Ea s‑a întors și I‑a zis în ebraică:
– Rabuni16 Gr.: rabbouni. Unii comentatori sunt de părere că rabuni este un epitet reverențios, probabil forma de superlativ a lui rabbi; vezi nota de la 1:38. În versetul de față și în 1:38, atât rabbi, cât și rabbouni sunt traduse prin didaskalos (învățător), fără a se face vreo diferență între cei doi termeni. În literatura evreiască însă, rabbouni este folosit atât cu referire la Dumnezeu (Stăpânul, Domnul meu), cât și în sens secular, pentru a desemna anumiți lideri, nu neapărat învățători.! (care înseamnă: „Învățătorule!“)
17Isus i‑a zis:
– Nu Mă ține, pentru că încă nu M‑am suit la Tatăl! Du‑te însă la frații Mei și spune‑le: „Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru.“
18Maria Magdalena s‑a dus și i‑a anunțat pe ucenici: „L‑am văzut pe Domnul!“ Și le‑a spus cuvintele pe care i le‑a zis Isus.
Isus li Se arată ucenicilor
(Mt. 28:16-20; Mc. 16:14-18; Lc. 24:36-49)
19În seara acelei zile, cea dintâi a săptămânii, în timp ce acolo unde se aflau ucenicii ușile erau încuiate de frica iudeilor, Isus a venit, a stat în mijlocul lor și le‑a zis: „Pace vouă!“ 20Și zicând aceasta, le‑a arătat mâinile Sale și coasta Sa. Ucenicii s‑au bucurat când L‑au văzut pe Domnul. 21Isus le‑a zis din nou: „Pace vouă! Așa cum M‑a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi!“ 22Și spunând aceasta, a suflat peste ei și le‑a zis: „Luați Duh Sfânt! 23Celor ce le veți ierta păcatele, vor fi iertate, iar celor ce le veți ține, vor fi ținute.“
24Însă Toma, unul dintre cei doisprezece, cel numit „Didymos“24 Vezi nota de la 11:16., nu era cu ei când a venit Isus.
25Ceilalți ucenici i‑au zis:
– L‑am văzut pe Domnul!
Dar el le‑a zis:
– Dacă nu văd semnul cuielor în mâinile Lui, dacă nu pun degetul meu în semnul cuielor și dacă nu pun mâna mea în coasta Lui, nicidecum nu voi crede!
Isus i Se arată lui Toma
26După opt zile, ucenicii erau din nou înăuntru, iar Toma era cu ei. Pe când ușile erau încuiate, a venit Isus, a stat în mijlocul lor și le‑a zis: „Pace vouă!“
27Apoi i‑a zis lui Toma:
– Adu‑ți degetul aici și privește‑Mi mâinile! Adu‑ți mâna și pune‑o în coasta Mea! Și nu fi necredincios, ci credincios!
28Toma a răspuns și I‑a zis:
– Domnul meu și Dumnezeul meu!
29Isus i‑a zis:
– Ai crezut pentru că M‑ai văzut? Fericiți sunt cei ce n‑au văzut și au crezut!
Scopul scrierii acestei cărți
30Isus a mai făcut multe alte semne înaintea ucenicilor Săi, semne care nu sunt scrise în această carte. 31Însă acestea au fost scrise pentru ca voi să ajungeți să credeți31 Unele mss conțin: să continuați să credeți. că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, și crezând, să aveți viață în Numele Lui.
