Trenee Dubaa No
1“Nnome nka nguanhwɛfo a wɔsɛe na wɔhwete me nguankuw no!” Awurade na ose. 2Ɛno nti sɛɛ na Awurade, Israel Nyankopɔn, ka kyerɛ ahwɛfo a wɔhwɛ me nkurɔfo so ni: “Esiane sɛ moabɔ me nguankuw ahwete, na moapam wɔn na moanhwɛ wɔn so yiye no nti, mede asotwe bɛbrɛ mo, mo bɔne a moayɛ no nti,” nea Awurade se ni. 3“Mʼankasa mɛboaboa me nguan nkae no afi aman a mapam wɔn akɔ hɔ nyinaa no so na mede wɔn bɛsan aba wɔn adidibea bio, baabi wɔbɛwowo na wɔn ase atrɛw. 4Na meyi nguanhwɛfo a wɔbɛhwɛ wɔn so, na wɔrensuro na wɔremmɔ hu bio na wɔn mu baako mpo renyera.” Awurade na ose.
5“Nna bi reba,” Awurade na ose,
“sɛ mɛma trenee dubaa bi so ama Dawid
ɔhene bi a obedi ade nyansa mu
na wayɛ nea ɛteɛ ne nea eye wɔ asase yi so.
6Ne mmere so, wobegye Yuda nkwa
na Israel bɛtena ase wɔ asomdwoe mu.
Eyi ne din a wɔde bɛfrɛ no:
Awurade Yɛn Trenee.
7Na afei nna bi reba,” Awurade na ose, “a nnipa renka bio se, ‘Nokware sɛ Awurade te ase yi, nea oyii Israelfo fii Misraim,’ 8na mmom, wɔbɛka se, ‘Nokware sɛ Awurade te ase yi, nea oyii Israel asefo fii atifi asase so ne aman nyinaa a ɔpam wɔn kɔɔ hɔ no so no.’ Na afei wɔbɛtena wɔn ankasa asase so.”
Atoro Adiyifo
9Nea ɛfa adiyifo no ho no:
Me koma abubu wɔ me mu;
me nnompe nyinaa wosow.
Mete sɛ ɔsabowfo,
mete sɛ obi a nsa abow no,
esiane Awurade
ne ne nsɛm kronkron no nti.
10Aguamammɔfo ahyɛ asase no so ma;
nnome no nti asase no awo wosee,
adidibea a ɛwɔ nweatam no so ahyew.
Adiyifo no nam ɔkwan bɔne so
de wɔn tumi yɛ nea ɛnteɛ.
11“Odiyifo ne ɔsɔfo nyinaa nsuro Nyankopɔn;
mʼasɔredan mu mpo mihu wɔn amumɔyɛsɛm,”
Awurade na ose.
12“Ɛno nti, wɔn kwan so bɛyɛ torotorootoro;
wɔbɛpam wɔn akɔ sum mu
na hɔ na wɔbɛhwehwe ase.
Mede amanehunu bɛba wɔn so
wɔ afe a wɔbɛtwe wɔn aso mu no,”
Awurade na ose.
13“Samaria adiyifo mu no
mihuu saa atantanne yi:
Wɔde Baal hyɛɛ nkɔm
nam so maa me nkurɔfo Israelfo fom kwan.
14Na Yerusalem adiyifo mu no
mahu ade a ɛyɛ hu:
Wɔsɛe aware na wodi atoro.
Wɔhyɛ wɔn a wɔyɛ bɔne no mpamuden,
enti obiara ntwe ne ho mfi nʼamumɔyɛsɛm ho.
Wɔn nyinaa te sɛ Sodom ma me;
na Yerusalemfo te sɛ Gomora.”
15Ɛno nti sɛɛ na Asafo Awurade, se fa adiyifo no ho:
“Mɛma wɔadi aduan a ɛyɛ nwen
na wɔanom nsu a awuduru wɔ mu,
efisɛ Yerusalem adiyifo nti,
bɔneyɛ ahyɛ asase yi so ma.”
16Sɛɛ na Asafo Awurade se:
“Munntie nkɔm a adiyifo no hyɛ kyerɛ mo;
wɔma mo nya anidaso a enni nnyinaso.
Wɔbɔ wɔn tirim ka anisoadehu,
a emfi Awurade anom.
17Wɔkɔ so ka kyerɛ wɔn a wobu me animtiaa no se,
‘Awurade se: Mubenya asomdwoe.’
Na wɔn a wodi wɔn komaden akyi no nyinaa,
wɔka kyerɛ wɔn se, ‘Ɔhaw biara remma mo so.’
18Na wɔn mu hena na wasɔre wɔ Awurade agyinatufo mu
sɛ ɔbɛhwɛ anaa obetie nʼasɛm?
Hena na wayɛ aso ate nʼasɛm?
19Hwɛ, Awurade ahum
betu abufuwhyew mu,
mfɛtɛ bedi kyinhyia wɔ
amumɔyɛfo mpampam.
20Awurade abufuw rensan
kosi sɛ obewie
ne koma mu nhyehyɛe nyinaa.
Nna a ɛreba no mu no
mobɛte ase yiye.
21Mansoma saa adiyifo yi,
nanso wɔde wɔn asɛm akyinkyin;
mamma wɔn nkra biara,
nanso wɔahyɛ nkɔm.
22Sɛ wɔkaa mʼagyinatufo ho a,
anka wɔbɛpae mu aka mʼasɛm akyerɛ me nkurɔfo
na ama wɔatwe wɔn ho afi wɔn akwammɔne
ne wɔn nneyɛe bɔne ho.
23“Meyɛ Onyankopɔn a mebɛn nko ara anaa,”
Awurade na ose,
“na menyɛ Onyankopɔn a mewɔ akyirikyiri nso?
24Obi betumi de ne ho asie baabi a
merentumi nhu no ana?”
Awurade na ose.
“Menyɛɛ ɔsoro ne asase so ma ana?”
Awurade na ose.
25“Mate nea adiyifo a wɔde me din hyɛ atoro nkɔm no keka. Wɔkeka se, ‘Mesoo dae! Mesoo dae!’ 26Eyi bɛkɔ so akosi da bɛn wɔ atoro adiyifo yi koma mu? Wɔn a wɔbɔ wɔn tirim hyɛ nnaadaa nkɔm? 27Wodwen sɛ dae a wɔkeka kyerɛkyerɛ wɔn ho no bɛma me nkurɔfo werɛ afi me din, sɛnea Baal som nti wɔn agyanom werɛ fii me din no. 28Ma odiyifo a waso dae no nka nʼadaeso, na ma nea ɔwɔ mʼasɛm no nka no nokware mu. Na dɛn na ntɛtɛ ne awi wɔ yɛ?” Awurade na ose. 29“Na mʼasɛm nte sɛ ogya,” Awurade na ose, “ɛnte sɛ asae a ɛpaapae ɔbotan mu nketenkete ana?
30“Ɛno nti,” Awurade na ose, “mikyi adiyifo a wɔfa nsɛm a efi wɔn yɔnkonom nkyɛn, na wɔpae mu ka no sɛnea efi me nkyɛn no. 31Yiw,” Awurade asɛm ni, “mikyi saa adiyifo a wɔde wɔn ankasa tɛkrɛmawo ka se, ‘Awurade na ose.’ 32Nokware, mikyi wɔn a wɔhyɛ adaeso ho atoro nkɔm,” Awurade na ose. “Wɔka kyerɛ wɔn na wɔde atoro nsɛm daadaa me nkurɔfo ma wɔfom kwan, nso mensomaa wɔn na minnyii wɔn. Wɔn so nni mfaso mma saa nnipa yi koraa,” Awurade na ose.
Atoro Adiyisɛm Ne Atoro Adiyifo
33“Sɛ saa nnipa yi, anaa odiyifo anaa ɔsɔfo bisa mo se, ‘Dɛn ne Awurade adiyisɛm no a?’ Monka nkyerɛ wɔn se, ‘Adiyisɛm bɛn? Mɛpo mo, Awurade na ose.’ 34Sɛ odiyifo bi, ɔsɔfo bi anaa obi foforo si so dua se, ‘Awurade adiyisɛm ni’ a, mɛtwe saa ɔbarima no ne ne fifo aso. 35Eyi ne nea mo mu biara kɔ so ka kyerɛ ne yɔnko anaa ne busuani: ‘Awurade mmuae ne dɛn?’ Anaa ‘Dɛn na Awurade aka?’ 36Nanso ɛnsɛ sɛ mobɔ ‘Awurade adiyisɛm’ so bio; efisɛ obiara asɛm bɛyɛ nʼadiyisɛm, ne saa nti modannan nsɛm a efi Onyankopɔn, Ɔteasefo, Asafo Awurade yɛn Nyankopɔn nkyɛn no mu. 37Eyi ne nea mokɔ so ka kyerɛ odiyifo: ‘Mmuae bɛn na Awurade de ama mo?’ Anaa ‘Asɛm bɛn na Awurade aka?’ 38Ɛwɔ mu, musi so dua se, ‘Eyi ne Awurade adiyisɛm’ nanso sɛɛ na Awurade ka: Mokae se, ‘Eyi yɛ Awurade adiyisɛm,’ wɔ bere a maka akyerɛ mo se monnka saa nsɛm yi bio. 39Afei, nokware, me werɛ befi mo, na mapam mo ne kuropɔn a mede maa mo ne mo agyanom afi mʼani so. 40Na mede daa animguase, ne daa ahohora a werɛ remfi da bɛba mo so.”
Vlăstarul Domnului
1Vai de păstorii care distrug și risipesc oile pășunii Mele, zice Domnul. 2De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care‑l pasc pe poporul Meu: «Voi Mi‑ați risipit oile, le‑ați izgonit și nu le‑ați îngrijit. Iată, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul. 3Eu Însumi voi aduna rămășița oilor Mele din toate țările în care le‑am izgonit și le voi aduce înapoi în pășunea lor, unde vor rodi și se vor înmulți. 4Voi pune peste ele păstori care le vor paște. Nu se vor mai teme, nu se vor înspăimânta și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.»
5Iată, vin zile, zice Domnul,
când îi voi ridica lui David un Vlăstar drept.
El va domni ca Împărat, va lucra cu înțelepciune
și va face judecată și dreptate în țară.
6În zilele Lui, Iuda va fi izbăvit
și Israel va locui în siguranță.
Va fi cunoscut sub Numele de
Domnul, Dreptatea noastră!
7De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, Care i‑a scos pe fiii lui Israel din țara Egiptului», 8ci: «Viu este Domnul, Care a scos și a adus înapoi sămânța Casei lui Israel din nord și din toate țările în care o risipise!» Atunci ei vor locui în propria lor țară.“
Mesaj cu privire la profeți
9Cu privire la profeți:
Inima îmi este zdrobită înăuntrul meu;
toate oasele îmi tremură.
Sunt ca un om beat,
ca un bărbat biruit de vin,
din cauza Domnului
și a sfintelor Lui cuvinte.
10Căci țara este plină de cei ce comit adulter.
Din cauza blestemului țara s‑a uscat
și pășunile pustiei s‑au veștejit.
Alergarea lor este spre rău
și vigoarea lor nu este spre bine.
11„Căci atât profetul, cât și preotul sunt stricați.
Chiar și în Casa Mea le‑am găsit răutatea,
zice Domnul.
12De aceea, calea lor va fi precum alunecușul;
vor fi împinși în întuneric
și vor cădea în el,
căci voi aduce nenorocirea peste ei
în anul când îi voi pedepsi,
zice Domnul.
13Printre profeții Samariei
am văzut următoarea scârboșenie:
ei au profețit în numele lui Baal
și l‑au rătăcit pe poporul Meu, Israel.
14Printre profeții Ierusalimului
am văzut un lucru dezgustător:
ei comit adulter și trăiesc în minciună.
Ei întăresc mâinile răufăcătorilor,
astfel că niciunul nu se întoarce de la răutatea lui.
Toți sunt înaintea Mea ca Sodoma,
iar locuitorii cetății ca Gomora.“
15Așa vorbește Domnul Oștirilor despre profeți:
„Iată, îi voi hrăni cu pelin
și le voi da să bea ape otrăvite,
căci, prin profeții Ierusalimului,
s‑a răspândit stricăciunea în toată țara.“
16Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Nu ascultați cuvintele pe care vi le profețesc profeții voștri,
căci ei vă dau speranțe false;
vă spun viziuni inventate de mintea lor,
care nu sunt din gura Domnului.
17Ei spun celor ce Mă disprețuiesc:
«Domnul a zis: veți avea pace!».
Iar tuturor celor ce trăiesc după încăpățânarea inimii lor
le spun: «Nu va veni asupra voastră niciun rău!»
18Dar care dintre ei a fost prezent la sfatul Domnului
ca să vadă și să audă Cuvântul Lui?
Cine a luat aminte la Cuvântul Lui și l‑a ascultat?
19Iată, furtuna Domnului
izbucnește cu mânie,
vijelia se năpustește
și cade asupra capului celor răi.
20Mânia Domnului nu se va potoli
până când El nu Își va împlini în întregime
planurile inimii Sale.
În zilele de pe urmă,
veți înțelege limpede lucrul acesta.
21Nu Eu i‑am trimis pe acești profeți,
și totuși ei au alergat.
Nu Eu le‑am vorbit,
și totuși ei au profețit.
22Dacă ar fi fost prezenți la sfatul Meu,
ar fi vestit poporului Meu cuvintele Mele
și l‑ar fi întors de la calea lui cea rea,
de la răutatea faptelor lui.
23Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul,
nu și un Dumnezeu de departe?23 În contextul politeismului antic, Dumnezeu afirmă că el nu este o simplă zeitate locală, ci este Dumnezeul întregului pământ.
24Se poate ascunde cineva în locuri secrete
fără ca Eu să‑l văd?
zice Domnul.
Nu umplu Eu cerurile și pământul?
zice Domnul.
25Am auzit ce spun profeții care profețesc minciuni în Numele Meu, zicând: «Am avut un vis! Am avut un vis!» 26Până când vor continua profeții aceștia să profețească minciunile și înșelătoriile minții lor? 27Ei plănuiesc să‑l facă pe poporul Meu să‑Mi uite Numele prin visele lor pe care și le povestesc unul altuia, tot așa cum părinții lor Mi‑au uitat Numele în favoarea lui Baal. 28Profetul care a avut un vis să istorisească visul, dar cel care are Cuvântul Meu, să spună Cuvântul Meu în adevăr. Ce‑au de‑a face paiele cu grânele? zice Domnul. 29Nu este Cuvântul Meu ca un foc și ca un ciocan care sfărâmă stânca? zice Domnul.
30De aceea, iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care fură cuvintele Mele unul de la altul. 31Iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care iau vorba lor și apoi spun «O rostire»! 32Iată, sunt împotriva celor ce profețesc vise mincinoase, zice Domnul. Ei le istorisesc și rătăcesc astfel poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala lor. Nu Eu i‑am trimis și nu Eu le‑am poruncit. Ei nu sunt de niciun folos pentru poporul acesta, zice Domnul.
33Când poporul acesta, sau un profet, sau un preot te va întreba, zicând: «Care este rostirea Domnului?», să le spui: «Ce rostire? Vă voi părăsi!», zice Domnul. 34Iar pe profetul, preotul sau poporul care va zice: «O rostire a Domnului!», îl voi pedepsi Eu, atât pe acel om, cât și pe familia lui. 35Prin urmare, să ziceți astfel, fiecare prietenului său și fiecare fratelui său: «Ce a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 36Dar să nu mai ziceți: «O rostire a Domnului!», căci rostirea devine pentru fiecare propriul lui cuvânt și astfel voi pervertiți cuvintele Dumnezeului cel Viu, Domnul Oștirilor, Dumnezeul nostru. 37Să zici profetului astfel: «Ce ți‑a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 38Dacă însă veți mai zice: «O rostire a Domnului!», atunci așa vorbește Domnul: «Pentru că spuneți cuvintele acestea: ‘O rostire a Domnului!’, deși Eu am trimis la voi, zicându‑vă să nu mai spuneți: ‘O rostire a Domnului’, 39iată, vă voi uita și vă voi ridica din prezența Mea, atât pe voi, cât și cetatea pe care v‑am dat‑o vouă și părinților voștri. 40Voi pune peste voi un dispreț veșnic și o rușine veșnică și acestea nu vor fi uitate.»“
