Nyansa Frɛ
1Tie: Nyansa refrɛ.
Ntease ma ne nne so.
2Ɔkwan no so, sorɔnsorɔmmea hɔ,
nkwantanan no so, ɛhɔ na egyina,
3apon a ɛkɔ kuropɔn no mu no ho,
ɛteɛ mu wɔ abobow ano hɔ se,
4“Ao, mo nnipa na meteɛ mu refrɛ;
meteɛ mu frɛ adesamma nyinaa.
5Mo a moyɛ ntetekwaa, momma mo ani ntew;
mo a moyɛ nkwaseafo, munnya ntease.
6Muntie, na mewɔ nsɛm pa bi ka kyerɛ mo;
mibue mʼano ka nea eye.
7Mʼano ka nea ɛyɛ nokware,
efisɛ mʼanofafa kyi amumɔyɛsɛm.
8Mʼanom nsɛm nyinaa yɛ pɛ;
biara nni mu a ɛyɛ nkontompo anaa nnaadaasɛm.
9Ne nyinaa mu da hɔ ma nea ɔwɔ nhumu;
ɛho nni asɛm ma wɔn a wɔwɔ nimdeɛ.
10Mompo dwetɛ na momfa mʼakwankyerɛ,
momfa nimdeɛ na mompo sikakɔkɔɔ ankasa.
11Efisɛ nimdeɛ som bo sen bota,
na worentumi mfa nea wopɛ biara ntoto no ho.
12“Me, nyansa, mene anitew na ɛte;
nimdeɛ ne nhumu wɔ me.
13Sɛ wosuro Awurade ɛne sɛ wokyi bɔne;
mikyi ahantan ne ahomaso,
ɔbra bɔne ne nnaadaasɛm.
14Afotu ne atemmu pa wɔ me;
mewɔ ntease ne tumi.
15Me so na ahemfo nam di ade
na sodifo nam me so hyehyɛ mmara a ɛyɛ pɛ;
16Mmapɔmma de me bu ɔman
ne atitiriw nyinaa a wodi asase so hene.
17Medɔ wɔn a wɔdɔ me,
na wɔn a wɔhwehwɛ me no hu me.
18Ahonyade ne anuonyam wɔ me nkyɛn,
ahode a ɛkyɛ ne yiyedi nso saa ara.
19Mʼaba ye sen sikakɔkɔɔ ankasa;
nea efi me mu boro dwetɛ a wɔasɔn so so.
20Trenee akwan so na menam,
atɛntrenee akwan so,
21mede ahode ma wɔn a wɔdɔ me
na mehyɛ wɔn adekoradan amaama.
22“Awurade bɔɔ me sɛ nʼabɔde mu abakan
dii ne tete nneyɛe anim;
23oyii me sii hɔ fi tete,
ansa na wiase refi ase.
24Wɔwoo me ansa na wɔrebɔ po kakraka no,
ansa na wɔreyɛ nsuti a nsu ahyɛ no ma no,
25ansa na wɔde mmepɔw resisi hɔ;
wɔwoo me ansa na nkoko reba,
26ansa na ɔbɔɔ asase ne ne mfuw
anaa dɔte biara a ɛwɔ asase so.
27Mewɔ hɔ ansa na wɔbɔɔ ɔsoro,
bere a otwaa ɔhye too ebun no ani no,
28bere a ɔbɔɔ omununkum wɔ soro
na ɔde ebun mu nsuti tintim hɔ dennen no;
29bere a otwaa ɔhye maa po
sɛnea nsu no rentra ne hye,
ne bere a otwaa asase fapem no,
30na meyɛ odwumfo a mete ne nkyɛn.
Anigye hyɛɛ me ma daa
na midii ahurusi wɔ nʼanim bere biara,
31na mʼani gye wɔ ne wiase nyinaa mu
na mʼani ka wɔ adesamma mu.
32“Enti me mma, muntie me;
nhyira ne wɔn a wɔnantew mʼakwan so.
33Muntie mʼakwankyerɛ na munhu nyansa;
mummmu mo ani ngu so.
34Nhyira ne onipa a otie me,
ɔwɛn mʼabobow ano daa,
na ɔtwɛn wɔ hɔ.
35Na obiara a ohu me no nya nkwa,
na onya anisɔ fi Awurade nkyɛn.
36Na nea wanhwehwɛ me no haw ne ho
na wɔn a wɔtan me no dɔ owu.”
Chemarea înțelepciunii
1Nu strigă înțelepciunea?
Nu‑și înalță priceperea glasul?
2Ea stă pe vârful înălțimilor, de‑a lungul drumului,
la răspântia2 Lit.: casa. cărărilor.
3Strigă tare lângă porți, în fața3 Lit.: la gura. cetății,
la intrarea ușilor:
4„Oamenilor, către voi strig
și spre fiii omului se îndreaptă glasul meu!
5O, naivilor, înțelegeți prudența!
Nesăbuiților, înțelegeți priceperea!
6Ascultați, căci am să vă spun lucruri mari,
și buzele mele vor rosti ce este drept!
7Căci cerul gurii mele rostește adevărul,
iar răutatea este o urâciune pentru buzele mele.
8Toate cuvintele gurii mele sunt drepte,
nu este nimic sucit sau pervertit în ele.
9Toate sunt clare pentru cel priceput
și drepte pentru cei ce au găsit cunoștința.
10Primiți îndrumarea mea în loc de argint,
și cunoștința mai mult decât aurul ales.
11Căci înțelepciunea este mai bună decât rubinele
și orice ți‑ai dori nu se poate compara cu ea.
12Eu, înțelepciunea, locuiesc împreună cu prudența;
eu găsesc cunoștința și discernământul.
13Teama de Domnul este să urăști răul.
Eu urăsc mândria și aroganța,
calea rea și gura care spune lucruri pervertite.
14Al meu este sfatul și înțelepciunea;
a mea este priceperea, a mea este puterea.
15Prin mine domnesc împărații
și conducătorii decretează dreptatea.
16Prin mine domnesc prinții și nobilii,
toți judecătorii dreptății.
17Eu iubesc pe cei ce mă iubesc,
și cei ce mă caută cu ardoare mă vor găsi.
18Cu mine sunt bogăția și gloria,
avuția trainică și dreptatea.
19Rodul meu este mai bun decât aurul,
da, decât aurul pur,
și venitul meu decât argintul ales.
20Eu merg pe calea dreptății,
pe mijlocul cărărilor judecății,
21ca să le dau o moștenire celor ce mă iubesc
și să le umplu vistieriile.
22Domnul mă avea la începutul căii22 Un idiom ebraic cu referire la lucrările lui Dumnezeu. Lui,22 Sau: Domnul m‑a creat cea dintâi dintre căile Lui.
înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
23Eu am fost desemnată din veșnicie,
de la început, înainte de a fi pământul.
24Eu am fost născută când nu erau adâncuri,
când nu erau izvoare încărcate cu apă.
25Înainte de așezarea munților,
înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,
26când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile,
nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.
27Când a întemeiat El cerurile, eu eram acolo;
când a trasat orizontul pe fața adâncului,
28când a așezat norii sus
și a întărit izvoarele adâncului,
29când a așezat hotar mării,
ca apele să nu treacă peste hotărârea29 Lit.: gura. Sa,
când a trasat temeliile pământului,
30eu eram meșterul de lângă El
și zi de zi eram în desfătări,
jucându‑mă tot timpul în fața Lui,
31jucându‑mă cu lumea pământului Său
și avându‑i ca desfătări pe fiii omului.
32Acum deci, fiilor, ascultați‑mă!
Ferice de cei ce păzesc căile mele!
33Ascultați îndrumarea și fiți înțelepți;
n‑o ignorați!
34Ferice de omul care mă ascultă,
care veghează zilnic la porțile mele,
păzind stâlpii ușilor mele.
35Fiindcă oricine mă găsește pe mine, găsește viața
și primește astfel bunăvoința Domnului.
36Dar cel care dă greș în a mă găsi se rănește singur;
toți cei ce mă urăsc iubesc moartea.“
