Ɔhene Lemuel Nsɛm
1Ɔhene Lemuel nsɛm a ɛyɛ nkuranhyɛ a ne na kyerɛɛ no:
2Tie, me babarima! Tie, me yafunu ba,
Tie, me bɔhyɛ ba, me mpaebɔ ho mmuae!
3Nsɛe wʼahoɔden wɔ mmea31.3 Saa mmea yi yɛ mmea nguamanfo a wɔwɔ ahemfi a wobetumi atwe ɔhene adwene afi nʼadwuma so. ho,
wɔn a wogu ahemfo asu no.
4Enye mma ahemfo, Lemuel,
asanom nye mma ahemfo,
ɛnsɛ sɛ sodifo pere bobesa ho;
5sɛ wɔnom nsa a wɔn werɛ befi nea mmara no ka,
na wɔn a wɔhyɛ wɔn so no rennya nea ɛyɛ wɔn kyɛfa.
6Fa bobesa ma wɔn a wɔresɛe,
na fa nsa ma wɔn a wɔwɔ amanehunu mu;
7Momma wɔnnom, na wɔn werɛ mfi wɔn hia,
na wɔnnkae wɔn awerɛhow bio.
8Kasa ma wɔn a wontumi nkasa mma wɔn ho,
kasa ma mmɔborɔfo yiyedi.
9Kasa na bu atɛntrenee;
kasa ma ahiafo ne onnibi yiyedi.
Awiei: Ɔyere A Ɔsom Bo
10Ɔyere pa, hena na obenya?
Ɔsom bo pa ara sen nhene pa.
11Ne kunu wɔ ne mu ahotoso pa ara,
na biribiara a ɛwɔ bo nhia no.
12Ɔde nea eye brɛ no, na ɛnyɛ ɔhaw,
ne nkwanna nyinaa mu.
13Ɔhwehwɛ oguannwi ne asaawa
na ɔde ne nsa nwen wɔ fɛw so.
14Ɔte sɛ aguadifo ahyɛn,
ɔde ne nnuan fi akyirikyiri ba.
15Ade nnya nkyee no na wasɔre;
osiesie aduan ma nʼabusuafo
na ɔkyekyɛ nnwuma ma ne mmaawa.
16Osusuw afuw ho na ɔtɔ;
ofi nea onya mu yɛ bobeturo.
17Ɔde nsi yɛ nʼadwuma;
nʼabasa mu wɔ ahoɔden ma nʼadwuma.
18Ɔhwɛ sɛ nʼaguadi so wɔ mfaso,
na ne kanea anum anadwo.
19Daa, na ne nsa kura tadua mu
a ne nsateaa nso retoatoa asaawa.
20Ogow ne nsam ma ahiafo
na ne nsa so ohiani so.
21Sɛ sukyerɛmma tɔ a ne yam nhyehye no wɔ ne fifo ho;
efisɛ wɔn nyinaa wɔ adurade a wɔde ko awɔw.
22Ɔyɛ ne mpasotam;
na ofura nwera ne sirikyi ntama.
23Ne kunu wɔ anuonyam wɔ kuropɔn pon ano,
faako a ɔne asase no so mpanyimfo tena.
24Ɔpempam nwera ntade tontɔn,
na otu nkyekyeremu ma aguadifo.
25Ɔwɔ ahoɔden ne anuonyam;
na onsuro nna a ɛwɔ nʼanim.
26Ɔkasa nyansa mu,
na nokware nkyerɛkyerɛ wɔ ne tɛkrɛma so.
27Ɔhwɛ ne fi mu nnwuma so
na onnyigye anihaw so.
28Ne mma sɔre a wɔfrɛ no nhyira;
ne kunu nso saa ara, na ɔkamfo no se,
29“Mmea pii yɛ nneɛma a ɛwɔ din
na wo de, wosen wɔn nyinaa.”
30Ɔbea kɔnnɔfo yɛ nnaadaa, na ahoɔfɛ twa mu ntɛm so;
nanso ɔbea a osuro Awurade no fata nkamfo.
31Fa abasobɔde a wanya no ma no,
na wɔnkamfo ne nnwuma wɔ kuropɔn pon ano.
Proverbele regelui Lemuel
1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o1 Sau: Cuvintele regelui Lemuel masaitul, / pe care le‑a învățat. mama lui:
2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu?
Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?
3Nu‑ți da puterea ta femeilor
și nici căile3 Contextul sugerează pericolul relațiilor sexuale, alte două posibile traduceri fiind deprinderile tale sau energiile tale. tale celor ce distrug regii!
4Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii,
și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
6Dați băuturi tari celui ce piere
și vin celui ce are viața amară,
7ca să bea, să‑și uite sărăcia
și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!
8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut,
pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!
9Deschide‑ți gura și judecă drept;
apără drepturile celui sărac și nevoiaș!
Epilog: Femeia cinstită
10O femeie cinstită, cine poate găsi?10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea alfabetică a literelor).
Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
11Inima soțului ei se încrede în ea
și nu‑i va lipsi câștigul11 Lit.: prada, profitul adus de o astfel de femeie fiind asemănat cu o pradă de război..
12Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții ei.
13Ea caută lână și in
și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.
14Ea este ca o corabie de negoț;
de departe își aduce hrana.
15Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană celor din casa sa,
și împarte sarcini servitoarelor sale.
16Ea se gândește la un teren și îl cumpără;
din venitul câștigat plantează o vie.
17Ea își încinge coapsele cu putere
și își întărește brațele.
18Ea simte că negoțul îi merge bine,
și candela ei nu se stinge noaptea18 O dovadă de hărnicie (femeia lucrează până noaptea târziu) sau un simbol al binecuvântării materiale (într‑o casă prosperă candela ardea și în timpul nopții)..
19Își pune mâna pe furca de tors,
și prinde fusul cu degetele ei.
20Ea își deschide palma pentru cel sărac
și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii21 Simbol al îngrijirii (familia să nu sufere de frig) și al prosperității (vopseaua stacojie era foarte scumpă)..
22Ea își face așternuturi;
are haine de in subțire și purpură.
23Soțul ei este respectat la porțile cetății,
când stă printre bătrânii țării.
24Ea face haine de lână și le vinde,
și dă24 Sau: furnizează [marfă], un alt simbol al hărniciei și succesului. cingători negustorilor.
25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei,
și râde de ziua de mâine.
26Ea își deschide gura cu înțelepciune,
și învățături plăcute26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învățătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât și sensul de credincioșie (învățături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3 sunt pe limba ei.
27Ea veghează asupra căilor familiei sale
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;
soțul ei o laudă și el:
29«Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!»
30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei,
iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“
