Marko 2 – AKCB & MTDS

Akuapem Twi Contemporary Bible

Marko 2:1-28

Yesu De Obubuafo Bi Bɔne Kyɛ No Sa No Yare

1Nna bi akyi no, Yesu kɔɔ Kapernaum bio. Oduu hɔ no nnipa pii tee sɛ waba hɔ. 2Ankyɛ na nnipa bebree bɛhyɛɛ ofi a na ɔwɔ mu no mu ma tɔ. Ɔkaa asɛmpa no kyerɛɛ wɔn. 3Mmarima baanan bi de obubuafo bi a wɔso no baa hɔ. 4Esiane sɛ na wontumi mfa nnipadɔm no mu nkɔ Yesu nkyɛn no nti, wɔforoo ɔdan a Yesu wɔ mu no, kotuu tokuru wɔ atifi. Wɔde obubuafo a ɔda ne kɛtɛ so no faa mu, gyaagyaa no brɛoo de no kɔtoo Yesu anim. 5Yesu huu wɔn gyidi a wɔwɔ wɔ ne mu no, ɔka kyerɛɛ ɔyarefo no se, “Ɔba, wɔde wo bɔne akyɛ wo!”

6Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo a wɔwɔ hɔ no tee nea Yesu kae no, wɔdwenee wɔ wɔn tirim 7se, “Asɛm bɛn na ɔreka yi! Abususɛm na ɔreka yi! Osusuw sɛ ɔyɛ Onyankopɔn? Onyankopɔn nko na otumi de bɔne kyɛ.”

8Mpofirim na Yesu huu wɔn adwene ma obisaa wɔn se, “Adɛn na moma asɛm a mekae yi haw mo? 9Nea ɛwɔ he na ɛyɛ mmerɛw: sɛ wɔbɛka akyerɛ obubuafo yi se, ‘Wɔde wo bɔne akyɛ wo,’ anaa wɔbɛka se, ‘Sɔre, fa wo kɛtɛ na nantew?’ 10Nanso sɛnea ɛbɛyɛ na mubehu sɛ Onipa Ba no wɔ tumi wɔ asase so sɛ ɔde bɔne kyɛ,” Enti ɔka kyerɛɛ obubuafo no se, 11“Mise wo sɛ, sɔre gyina hɔ, fa wo kɛtɛ, na kɔ fie.” 12Obubuafo yi sɔre bobɔw ne kɛtɛ, na ɔde anigye ne ahosɛpɛw faa nnipadɔm no mu kɔe. Nnipa no ho dwiriw wɔn ma wɔkamfoo Onyankopɔn se, “Yenhuu eyi bi da!”

Yesu Frɛ Lewi Na Ɔne Nnebɔneyɛfo Didi

13Yesu san kɔɔ mpoano hɔ bio, na ɔkaa asɛmpa no kyerɛɛ nnipakuw a wɔahyia wɔ hɔ no. 14Bere a ɔnam mpoano hɔ no, ohuu Alfeo ba Lewi sɛ ɔte atowgyei. Ɔka kyerɛɛ no se, “Di mʼakyi.” Na Lewi sɔre dii nʼakyi.

15Saa anadwofa no, Lewi too pon, too nsa frɛɛ ne mfɛfo towgyefo ne nnebɔneyɛfo bi sɛ wɔmmra na ɔne wɔn ne Yesu ne nʼasuafo no nto nsa nnidi. Nnipa a wodii Yesu akyi no bi te sɛ Lewi ara pɛ. 16Farisifo no huu sɛ ɔne nnebɔneyɛfo ne towgyefo ato nsa redidi no, wobisaa nʼasuafo no se, “Adɛn nti na ɔne towgyefo ne nnebɔneyɛfo to nsa didi?”

17Yesu tee nea wɔkae no, obuaa wɔn se, “Wɔn a wɔwɔ ahoɔden no, ɔyaresafo ho nhia wɔn, na wɔn a wɔyare no na ɔyaresafo ho hia wɔn. Mamma sɛ merebɛka akyerɛ atreneefo sɛ wɔnsakra wɔn adwene na mmom, nnebɔneyɛfo.”

Wobisa Yesu Asɛm Fa Mmuadadi Ho

18Da bi a Osuboni Yohane akyidifo ne Farisifo no redi mmuada no, nnipa bi kɔɔ Yesu nkyɛn kobisaa no se, “Adɛn nti na Yohane ne Farisifo no akyidifo di mmuada na wʼakyidifo de, wonni mmuada?”

19Yesu nso bisaa wɔn se, “Moahu ayeforokunu nnamfo a wɔbɛba ayeforo ase a wɔbɛka se, wɔredi mmuada nti wɔrennidi ana? Mmere dodow a wɔne ayeforokunu no nam no de, wɔrenni mmuada da. 20Na da bi bɛba a, wɔbɛfa ayeforokunu no afi wɔn nkyɛn. Saa bere no na wobedi mmuada.

21“Ɛte sɛ wode ntama foforo atare ntama dedaw mu. Dɛn na ɛba? Ntaremu no bɛtew ntama dedaw no mu, na ayi afi mu, na ama tokuru a ɛda hɔ no aso asen kan de no. 22Munim sɛ wɔmfa nsa foforo ngu aboa nhoma nkotoku dedaw mu. Anyɛ saa a, ɛbɛpae. Nsa no behwie agu, na nkotoku a nsa no wɔ mu no nso bɛpaapae. Ɛsɛ sɛ wɔde nsa foforo gu nkotoku foforo mu.”

Yesu Yɛ Homeda Wura

23Homeda bi a Yesu ne nʼasuafo nam aburowfuw bi mu no, asuafo no pempan aburow no bi wee. 24Farisifo no bi ka kyerɛɛ Yesu se, “Hwɛ, adɛn na wɔreyɛ nea etia mmara Homeda?”

25Yesu nso bisaa wɔn se, “Monnkenkan nea Ɔhene Dawid yɛe, bere a ɔkɔm dee ɔne wɔn a na wɔka ne ho no, 26ne sɛnea ɔkɔɔ Onyankopɔn fi wɔ Ɔsɔfopanyin Abiatar bere so, na ɔne wɔn a wɔka ne ho kodii brodo a wɔde abɔ afɔre ama Onyankopɔn no, a obiara nni ho kwan sɛ odi, gye asɔfo nko ara no pɛ? Na ɛno nso tia mmara.

27“Onipa nti na wɔyɛɛ Homeda, na ɛnyɛ Homeda nti na wɔbɔɔ onipa. 28Enti Onipa Ba no yɛ Homeda so wura mpo!”

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 2:1-28

Mana cuyurij runatami Jesús alliyachishca

(Mat 9:1-8; Luc 5:17-26)

1Tauca punllacuna qʼuipami Jesusca, Capernaumman cutinllataj tigrarca. Pai chayajta ricuihuanmi, ‘Ñami huasipi’ nishpa, huashan huillanacurcacuna. 2Chaimantami ñapish, mashnatajshi gentecuna tandanacumurca. Huasi pungucama maipi mana shayaripajta tandanacushpami, Diospaj Shimita Jesús huillashcata uyarcacuna. 3Chaipi huillacujpimi, mana cuyurij ungushca runata, chuscu runacuna chacanapi apamurcacuna. 4Yallitaj gentecuna junda cajpimi, Jesuspajman mana cʼuchuyachi tucurcacuna. Chaimantami, huasi cʼatata ashata anchuchishpa, chai ungushca runataca Jesuspajman uriyachircacuna. 5Jesusca, paicuna crishcata ricushpami, mana cuyurij runataca:

—Huahua, ñami cambaj juchacunataca anchuchini— nirca.

6Chaipica, Mandashcata yachachijcunamanta maijancunapishmi tiyacurcacuna. Paicunami cashna yuyacurcacuna: 7«¿Ima nishpataj caica chashna ninchu, imamí? Dios tucushpamari, chashnaca nicun. Pipish juchacunataca, mana anchuchi tucunchu, Taita Diosllamari anchuchi tucun» ninacurcacunami.

8Jesusca, paicuna chashna yuyacujta Paipaj espiritupi yachashpami, cashna tapurca:

—¿Ima nishpataj cancunapaj shungupi chashna yuyacunguichij? 9¿Mana cuyurij ungushca runataca: “Cambaj juchacunata anchuchinimi” ninachu, mana cashpaca: “Jatari, huandunata japishpa rilla” ninachu, imata ninataj ashtahuan jahualla? 10Runa Aichayuj Ñucataca, cai pachapi juchacunata anchuchi tucuchun cachashcataca, cunanmi ricuchisha— nirca.

Chashna nihuanmi, mana cuyurij ungushca runataca:

11—Jatari, cambaj chacanata apashpa, cambaj huasiman rilla ninimi— nircami.

12Chashna nijpi paica, jatarishcahuan huanduta japishpa, tucuicunapaj ñaupajmanta llujshishpa rircallami. Chaimantami tucuicuna mancharishpa:

—Chashna alliyachijtaca, manataj ricushcanchijchu— nishpa, Taita Diosta sumajyachircacuna.

Jesusca Mateotami ‘Ñucata cati’ nishca

(Mat 9:9-13; Luc 5:27-32)

13Chai qʼuipami Jesusca, cutinllataj cucha uriman tigrarca. Cutintaj tucui gentecuna Paipajman shamujpimi, yachachij carca. 14Chaimanta rishpaca, Alfeopaj churi Levitami, impuestota japinapi tiyacujta ricurca. Paica:

—Ñucata cati— nishpa Jesús cayajpica, jatarishcahuan catishpa rircallami.

15Chaimantaca, cashnami tucurca: Jesusca, Levipaj huasipimi micungapaj meźapi tiyacurca. Impuestota japijcunapish, juchayujcunapish achcacunami Jesusdij, yachacujcunandij meźapi tandalla tiyacurcacuna. Paita catij shujtaj achcacunapishmi, paicunahuan carca. 16Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish impuestota japijcunahuan, juchayujcunahuan Jesús micucujta ricushpami, yachacujcunataca:

—¡Riquichigari, caica impuestota japijcunahuan, juchayujcunahuanmari micushpa ubyashpa tiyacun!— nircacuna.

17Chaita uyashpami, Jesusca:

—Mana ungushca cajcunaca, mana pi jambijta mashcanchu, ungushcacunallami jambijtaca mashcan. Ñucaca, cashcata rurajcunataca mana cayaj shamurcanichu, ashtahuanpish juchayujcunatami cayaj shamurcani— nircami.

Ayunanamantami tapushcacuna

(Mat 9:14-17; Luc 5:33-39)

18Bautiźaj Juanpaj yachacujcunapish, fariseocunapaj yachacujcunapishmi ayunaj carca. Chaimantami Jesuspajman shamushpaca, cashna tapurcacuna:

—¿Ima nishpataj Juanpaj yachacujcunapish, fariseocunapaj yachacujcunapish ayunancuna, cutin cambaj yachacujcunaca mana ayunancuna?— nircacunami.

19Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—¿Caźarai bodapi cajcunatachari, novio paicunallahuantaj cajpi ayunachun ninguichigari? Novio paicunahuan cajpica, mana ayunai tucunchu. 20Novio illajlla saquirina punllacuna chayamujpitajcarinpish, ayunangacunami. 21Pipish mauca churanataca, mana mushuj linsohuan llachapanllachu. Mushujhuan llachapajpica, uchillayashpa, mauca churanataca ashtahuan lliquinllami. 22Shinallataj cunanlla rurashca vinotaca, mauca capachocunapica, pi mana churanchu. Chashna churajpica, cunanlla rurashca vinoca capachocunata tugyachijpi, vinopish tallirinmi, capachocunapish tucurinmi. Chaimanta, cunanlla rurashca vinotaca, mushuj capachocunapimi churana— nircami.

Sabadopipish ima allitaca rurachunlla nishcami

(Mat 12:1-8; Luc 6:1-5)

23Shuj sabadopimi cashna tucurca: Jesús chagra chaupita ricujpimi, Paipaj yachacujcuna caticushpaca, trigo umata cʼutsai callarircacuna. 24Chaimantami fariseocunaca, Jesustaca:

—Riqui, ¿ima nishpataj sabadopi ama rurachun nishcata rurancuna?— nircacunami.

25Ashtahuanpish Paica cashnami nirca:

—Davidpish, paihuan cajcunapish, yaricaimanta imata rurashcataca, ¿manatajchu reźashcanguichij? 26Abiatar, curacunata mandacui punllacunapimi Davidca, Diospaj huasiman yaicushpa, Diosman cushca tandata micurca. Chaitaca, curacunalla micuna tanda cajpipish, paihuan cajcunamanpish carashpami micurca— nircami.

27Jesusca cashnapishmi nirca:

—Sábado punllataca, runapaj allipaj churashcami, runataca mana sábado punllapaj rurashcachu. 28Uyaichij, Runa Aichayuj Ñucaca, sabadopipish ima allita rurachunca, mandanimi— nircami.