Bildad Mmuae A Ɛto So Abien
1Na Suhini Bildad buae se,
2“Bere bɛn na wubegyae kasa tenten yi?
Dwene ho yiye, na afei yebetumi akasa.
3Adɛn nti na wofa yɛn sɛ anantwi
na wususuw sɛ yennim nyansa yi?
4Wo a wode abufuw tetew wo mu nketenkete,
wo nti na yemfi asase so
anaasɛ wonnwiriw abotan mfi wɔn sibea ana?
5“Omumɔyɛfo kanea adum;
na ne gya nnɛw bio.
6Hann a ɛwɔ ne ntamadan mu duru sum;
kanea a esi ne ho no dum.
7Nʼanammɔntu mu ahoɔden ano bɛbrɛ ase;
nʼankasa nhyehyɛe hwe no ase.
8Nʼanammɔn de no kɔ afiri mu,
na okyinkyin kɔtɔ ne tan mu.
9Afiri so ne nantin
na eso ne mu dennen.
10Wɔasum no afiri ahintaw wɔ fam;
afiri wɔ ne kwan mu.
11Ahunahuna ma ɔbɔ huboa wɔ ne ho nyinaa
na ɛhaw no wɔ nʼanammɔntu biara mu.
12Atoyerɛnkyɛm kɔn dɔ no;
na sɛ ɔhwe ase a, amanehunu retwɛn no.
13Ɛwewe ne honam ani baabi;
na owu di kan sɛe nʼakwaa.
14Wɔtwe no fi ne ntamadan bammɔ mu
na wɔde no brɛ ahunahunahene.
15Ogya te ne ntamadan mu;
na wɔabɔ sufre a ɛredɛw apete nʼatenae.
16Ne ntin wuwu wɔ ase
na ne mman nso wu wɔ soro.
17Wɔnnkae no asase so bio;
na onni din wɔ asase so.
18Wɔka no fi hann mu kɔ sum mu
na wɔpam no fi wiase.
19Onni mma anaa nananom wɔ ne nkurɔfo mu,
na nʼaseni biara renka wɔ baabi a ɔtenae.
20Nnipa a wofi atɔe fam ho adwiriw wɔn wɔ nea ato no no ho;
na aninyanne bunkam wɔn a wɔwɔ apuei fam no so.
21Ampa ara, sɛɛ na omumɔyɛfo atenae te;
sɛɛ ne beae a nea onnim Onyankopɔn no te.”
Al doilea discurs al lui Bildad
1Atunci Bildad șuhitul a răspuns și a zis:
2„Până când veți pune curse cuvintelor?
Veniți‑vă în fire, și apoi vom vorbi!
3De ce suntem considerați ca niște vite?
De ce suntem proști3 Sau: necurați. în ochii voștri?
4Pentru tine, care te sfâșii în mânia ta,
să fie uitat pământul?
Sau să se mute stânca din locul ei?
5Cu siguranță, lumina celui rău se va stinge
și flacăra focului său nu va mai străluci.
6În cortul lui lumina devine întuneric,
se stinge candela deasupra lui.
7Puterea pașilor săi este slăbită.
Propriile‑i planuri îl trântesc la pământ.
8Picioarele îl împing în laț
și umblă deasupra unei capcane.
9O cursă îl prinde de călcâi,
o prinzătoare îl ține tare.
10Un laț îi este ascuns în pământ;
o cursă pentru el este pe cărare.
11Spaime se năpustesc asupra lui din toate părțile
și‑l urmăresc la fiecare pas.
12Puterea lui este slăbită de foame,
nenorocirea este pregătită pentru momentul căderii lui.
13Ele îi mănâncă părți din piele;
întâiul născut al morții îi devorează mădularele.
14Este smuls din siguranța cortului său
și este târât spre împăratul spaimelor.
15În cortul său locuiește focul15 Sau: Nu‑i mai rămâne nimic din cortul său.
și sulful este presărat peste locuința lui.
16Jos i se usucă rădăcinile,
iar sus i se ofilesc ramurile.
17Amintirea lui este ștearsă de pe pământ;
nu mai are niciun nume pe întinderea țării.
18Este tras de la lumină în întuneric
și este alungat din lume.
19El nu mai lasă nici moștenitori, nici urmași în poporul său
și niciun supraviețuitor în locurile unde a locuit.
20Cei din apus sunt înmărmuriți în ziua lui,
iar cei din răsărit sunt cuprinși de groază.
21Așa sunt locuințele celui nedrept,
așa este locul celui ce nu‑L cunoaște pe Dumnezeu.“
