Nebukadnessar Daeso
1Nebukadnessar adedi mfe abien so, ɔsosoo dae bi ma ɛhaw no ara kosii sɛ, na ontumi nna. 2Ɔfrɛɛ ne nkonyaayifo, pɛadeahufo, ntafowayifo ne Kaldeafo, ka kyerɛɛ wɔn se, wɔnkyerɛ no dae ko no. Wobegyinaa ɔhene no anim no, 3ɔkae se, “Maso dae bi a ɛhaw me, enti mepɛ sɛ mokyerɛ me dae ko a mesoe no, efisɛ ɛsɛ sɛ mihu.”
4Na Kaldeafo no buaa no wɔ Arameike kasa mu se, “Ɔhene nkwa so! Ka dae no kyerɛ yɛn, na yɛbɛkyerɛ ase.”
5Nanso ɔhene no ka kyerɛɛ Kaldeafo no se, “Eyi ne gyinae a masi wɔ asɛm yi ho. Sɛ moantumi anka me dae no, na moankyerɛ me ase a, wobetwitwa mo mu asinasin, na wobebubu mo afi, ama afuw wura. 6Na sɛ moka me dae no, kyerɛ me ase a, mɛma mo akyɛde a ɛso bi mmaa da, na mabɔ mo aba so. Monka dae no, na monkyerɛ me ase.”
7Wɔkaa bio se, “Yɛsrɛ wo, Nana, ka dae no kyerɛ wʼasomfo, na yɛbɛkyerɛ wo ase.”
8Ɔhene no buae se, “Mahu mo nnaadaa no. Mahu sɛ, moretwentwɛn bere no so, na munim gyinae a masi wɔ asɛm a mekae no ho. 9Sɛ moanka dae no ankyerɛ me a, asotwe baako pɛ na ɛda hɔ ma mo. Moapam sɛ mubedi atoro adaadaa me. Mususuw sɛ asɛm no bɛsesa. Monka dae no nkyerɛ me, na ɛbɛma mahu sɛ mubetumi akyerɛ ase.”
10Kaldeafo no buaa Ɔhene no se, “Onipa teasefo biara nni hɔ a obetumi akyerɛ wo, Nana, wo dae a woaso no. Na ɔhene biara nso nni hɔ, sɛ ɔkorɔn anaa ne tumi so, a wabisa nkonyaayifo, pɛadeahufo anaa Kaldeafo saa asɛm yi bi pɛn. 11Ɔhene abisade yi yɛ den dodo. Obiara nni hɔ a obetumi aka wo dae no gye anyame. Nanso wɔn tenabea nni wiase yi mu.”
12Ɔhene no tee saa asɛm no, ne bo fuw yiye, enti ɔhyɛɛ sɛ, wonkunkum anyansafo a wɔwɔ Babilonia nyinaa. 13Na esiane ɔhene no mmaraden sɛ wonkunkum anyansafo no nti, wɔsomaa mmarima sɛ wɔnkɔhwehwɛ Daniel ne ne nnamfonom, na wonkunkum wɔn.
14Bere a, Ariok a ɔyɛ ɔhene no awɛmfo so panyin baa sɛ ɔrebekum wɔn no, Daniel faa nyansakwan so ne no kasae. 15Daniel bisaa Ariok se, “Adɛn nti na ɔhene hyɛɛ mmara a ano yɛ den saa?” Na Ariok kaa nea asi nyinaa kyerɛɛ no. 16Daniel kohuu Ɔhene no, na ɔsrɛɛ no sɛ ɔmma no bere kakra na ɔbɛba abɛkyerɛ dae no ase.
17Na Daniel kɔɔ ne fi kɔbɔɔ ne nnamfonom Hanania, Misael ne Asaria amanneɛ faa asɛm a asi no ho. 18Ɔhyɛɛ wɔn sɛ, wɔnsrɛ ɔsoro Nyankopɔn na ɔnnom wɔn nʼahummɔbɔ sɛnea wɔrenkum wɔn mfra anyansafo nkae a wɔwɔ Babilonia no mu. 19Anadwo no, ɔdaa kokoamsɛm no adi kyerɛɛ Daniel wɔ anisoadehu mu. Na Daniel kamfoo ɔsoro Nyankopɔn 20se,
“Ayeyi nka Onyankopɔn din daa nyinaa,
ɔno nko na ɔwɔ nyansa ne tumi.
21Ɔno na ɔsesa mmere ne nnipa nkrabea;
osi ahene, na otu wɔn ade so.
Ɔma anyansafo hu nyansa,
na ɔma nhumu ho nimdeɛ.
22Ɔda nneɛma a mu dɔ na ɛyɛ nwonwa adi,
na onim nea ahintaw wɔ sum mu;
hann atwa ne ho ahyia.
23Meda wo ase, kamfo wo mʼagyanom Nyankopɔn,
efisɛ, woama me nyansa ne tumi,
woaka nea yebisaa wo akyerɛ me,
ada nea ɔhene bisae no adi akyerɛ yɛn.”
Daniel Kyerɛ Dae No Ase
24Afei Daniel kohuu Ariok a wɔahyɛ no sɛ onkunkum anyansafo a wɔwɔ Babilonia no, ka kyerɛɛ no se, “Nkunkum anyansafo a wɔwɔ Babilonia no. Fa me kɔ ɔhene no nkyɛn, na mɛkyerɛ no ne dae no ase.”
25Na ntɛm ara, Ariok de Daniel kɔɔ ɔhene no anim kae se, “Mahu nnommum a wofi Yuda no mu baako a ɔbɛkyerɛ wo, Nana, dae no ase.”
26Ɔhene no bisaa Daniel (a wɔsan frɛ no Beltesasar) no se, “Ɛyɛ nokware? Wubetumi akyerɛ me nea mihuu wɔ me dae no mu na woakyerɛ me ase?”
27Daniel buae se, “Nana, anyansafo, pɛadeahufo, nkonyaayifo anaa ntafowayifo biara nni hɔ a wobetumi akyerɛ ahintasɛm a worebisa yi! 28Nanso Onyankopɔn bi wɔ ɔsoro a ɔda kokoamsɛm adi, na wakyerɛ ɔhene Nebukadnessar asɛm a ebesi daakye. Wo dae no ne anisoadehu a bere a woda wo mpa so no wuhui ni:
29“Nana, bere a woreda no, wʼadwene kosisii nsɛm bi a ebesisi so. Nea ɔkyerɛ ahintasɛm mu no akyerɛ wo nea ɛrebɛba. 30Na ɛnyɛ sɛ, Nana, minim nyansa kyɛn onipa teasefo biara nti, na mmom Onyankopɔn pɛ sɛ Nana nya ahintasɛm no nkyerɛase na ɔte nea ɛbaa nʼadwene mu no ase.
31“Nana, wʼanisoadehu no mu, wuhuu ohoni kɛse bi sɛ ogyina wʼanim a ɔso pa ara na ɛheran hyerɛnn, na ne ho yɛ hu yiye. 32Sikakɔkɔɔ na wɔde yɛɛ ne ti; Dwetɛ na wɔde yɛɛ ne koko ne nʼabasa. Kɔbere na wɔde yɛɛ ne yafunu ne nʼasrɛ. 33Dade na wɔde yɛɛ nʼanan, na wɔde dade ne dɔte a wɔde afra yɛɛ ne nansabon. 34Na, Nana, worehwɛ no, ɔbo bi a nsa biara nkura mu, tew bɛhwee dade ne dɔte nansabon no so, pɛtɛw no pasaa. 35Afei Nana, ohoni mu no nyinaa, a ɛyɛ dade, dɔte, kɔbere, dwetɛ ne sikakɔkɔɔ no nyinaa yam fekɔfekɔ, maa ɛyɛɛ sɛ ahuhurubere mu awiporowbea so ntɛtɛ, maa mframa behuw ne nyinaa kɔe a, hwee anka hɔ. Nanso ɔbo a ɛpem ohoni no hwee fam no dan bepɔw kɛse a ɛkataa asase nyinaa so.
36“Nana, dae no ni o, afei, yɛrebɛkyerɛ wo ase. 37Nana, woyɛ ahene bebree so hene. Ɔsoro Nyankopɔn ayɛ wo ahene mu hene, ama wo tumi, ahoɔden ne anuonyam. 38Ɔde wiase nnipa, mmoa a wɔwɔ wuram ne nnomaa a wotu ahyɛ wo nsa. Baabiara a wɔwɔ no, wɔayɛ wo wɔn sodifo. Wo na woyɛ saa sikakɔkɔɔ ti no.
39“Na wʼahenni aba nʼawiei akyi no, ahemman a ɛnto wo de no bɛsɔre abesi wʼanan mu. Sɛ saa ahemman no gu a, ahemman kɛse foforo a ɛto so abiɛsa a kɔbere yafunu ne asrɛ no gyina hɔ ma no no bɛsɔre adi wiase so. 40Nea ebedi saa ahemman no akyi no, ɛbɛyɛ ahemman a ɛto so anan a so na ahoɔden wɔ te sɛ dade. Saa ahemman no bebubu, ayam aman a adi kan no nyinaa te sɛnea dade bubu yam biribiara a ɛne no hyia no. 41Nana, sɛnea wuhu sɛ nansabon ne nansoaa yɛ dade ne dɔte a adi afra no kyerɛ sɛ, saa ahemman yi mu bɛkyekyɛ. 42Nʼafaafa bi bɛyɛ den sɛ dade, na bi ayɛ mmerɛw sɛ dɔte. 43Saa dade ne dɔte mfrafrae no san kyerɛ sɛ, saa ahemman no bɛyɛ nnipa ahorow a wɔadi afra a wontumi nka wɔn ho mmɔ mu sɛnea dade ne dɔte ntumi nni afra no.
44“Saa ahemfo no adedi mu no, Ɔsoro Nyankopɔn bɛbɔ ahemman bi atenase a ɛrensɛe da; na obiara renni so da. Ebedwiriw ahemman ahorow yi nyinaa de wɔn aba awiei, na ɛno de, ebegyina afebɔɔ. 45Ɔbo no a nsa biara nkura mu na etwa fii bepɔw no so a ɛyam dade, kɔbere, dɔte, dwetɛ ne sikakɔkɔɔ mfrafrae ohoni no gyina hɔ ma saa ɔman no.
“Onyankopɔn kɛse akyerɛ Nana, nea ɛbɛba daakye. Dae no yɛ nokware, na ne nkyerɛase yɛ kann.”
Nebukadnessar Bɔ Daniel Aba So
46Ɔhene Nebukadnessar bɔɔ ne mu ase wɔ Daniel anim, som no, na ɔhyɛɛ ne manfo se, wɔmfa afɔrebɔde mmra, na wɔnhyew aduhuam wɔ nʼanim. 47Ɔhene no ka kyerɛɛ Daniel se, “Nokware, wo Nyankopɔn yɛ Nyankopɔn wɔ anyame mu; ɔyɛ Awurade wɔ ahene so ahintasɛm mu kyerɛfo, efisɛ wo na woatumi akyerɛ saa kokoamsɛm yi mu.”
48Afei, ɔhene no maa Daniel dibea a ɛkorɔn yiye san yɛɛ no ayɛ a ɛsom bo yiye. Ɔmaa Daniel hwɛɛ Babilonia amantam no nyinaa so, na ɔde no sii nʼanyansafo no nyinaa so hene. 49Daniel ka ma wɔyɛɛ Sadrak, Mesak ne Abednego, Babilonia asase no so ahwɛfo, na Daniel yɛɛ ɔsomfo wɔ ɔhene aban mu.
Visul lui Nebucadnețar
1În al doilea an al domniei sale1 Anul 603 î.Cr., Nebucadnețar a avut niște vise care i‑au tulburat atât de tare duhul, încât nu a mai avut somn. 2Împăratul a poruncit să fie chemați magicienii2 De asemenea, vezi Gen. 41:8, 24; Ex. 8:18-19; 9:11., descântătorii, vrăjitorii2 Descântătorii și vrăjitorii erau funcții religioase preocupate cu „manipularea“ demonilor prin incantații și farmece, cu scopul protejării oamenilor. și caldeii2, 4-5, 10 Persoane despre care se credea că stăpânesc științele ezoterice și mantica (cunoașterea voii zeilor și prezicerea viitorului, pornind în special de la observarea astrelor)., ca să‑i spună împăratului visele. Ei au venit și s‑au înfățișat înaintea împăratului.
3Împăratul le‑a zis:
– Am avut un vis și duhul mi‑e tulburat, căci aș vrea să aflu ce înseamnă visul!
4Caldeii i‑au răspuns împăratului în limba aramaică4 Textul începând cu 2:4 până la cap. 7 este în aramaică, limbă vorbită în întregul Imperiu Babilonian., astfel:
– Să trăiești veșnic, împărate! Spune‑le slujitorilor tăi visul, iar noi îți vom da interpretarea!
5Împăratul le‑a zis caldeilor:
– Iată hotărârea fermă pe care am luat‑o: dacă nu‑mi veți face cunoscut visul și interpretarea lui, veți fi făcuți bucăți, iar casele voastre vor fi prefăcute în mormane de gunoi. 6Dacă însă îmi veți spune visul și interpretarea lui, veți primi din partea mea daruri, răsplătiri și mari onoruri. Așadar, spuneți‑mi visul și interpretarea lui!
7Ei au răspuns a doua oară:
– Să spună împăratul slujitorilor săi visul și noi îi vom desluși interpretarea.
8Atunci împăratul le‑a zis:
– Acum știu sigur că vreți să câștigați timp, pentru că vedeți hotărârea fermă pe care am luat‑o. 9Dacă nu‑mi veți face cunoscut visul, nu rămâne decât un singur verdict pentru voi!9 Sau: același verdict pentru toți! Văd că v‑ați înțeles să‑mi ziceți minciuni și lucruri false, sperând că situația se va schimba. Așadar, spuneți‑mi visul ca să știu astfel că sunteți în stare să‑mi dați și interpretarea lui!
10Caldeii i‑au răspuns împăratului, zicând:
– Nu există niciun om pe pământ care să poată spune ceea ce dorește împăratul. De aceea niciun împărat, oricât de mare și de autoritar ar fi fost el, nu a cerut așa ceva vreunui magician, vreunui descântător sau vreunui astrolog. 11Lucrul pe care‑l cere împăratul este prea greu și nimeni nu i‑l poate face cunoscut împăratului, în afară de dumnezei, a căror locuință nu este printre muritori!
12Când a auzit aceasta, împăratul s‑a mâniat și, înfuriindu‑se foarte tare, a poruncit să fie omorâți toți înțelepții Babilonului. 13Decretul ieșise, înțelepții erau pe cale de a fi omorâți, iar gărzile îi căutau și pe Daniel și pe prietenii lui ca să‑i omoare.
14Atunci Daniel, cu prudență și discreție, s‑a apropiat de Ariok, căpetenia gărzilor împăratului, care ieșise să‑i omoare pe înțelepții Babilonului. 15El l‑a întrebat pe Ariok, comandantul împăratului: „De ce este atât de aspru decretul dat de împărat?“ Ariok i‑a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 16Daniel s‑a dus la împărat și l‑a rugat să‑i dea timp, pentru a‑i putea spune interpretarea visului.
17Apoi Daniel s‑a dus în casa lui și i‑a înștiințat pe prietenii săi, Hanania, Mișael și Azaria, cu privire la lucrul acesta, 18pentru ca ei să ceară milă din partea Dumnezeului cerurilor cu privire la acest mister18 Termen cheie în Daniel (vezi 2:19, 27-30, 47; 4:9); echivalentul grecesc este folosit în Noul Testament cu referire la planurile lui Dumnezeu descoperite numai aleșilor săi (vezi Mc. 4:11; Rom. 11:25; 1 Cor. 15:51 și altele)., astfel încât Daniel și prietenii lui, împreună cu restul înțelepților Babilonului, să nu piară. 19Noaptea, misterul i‑a fost descoperit lui Daniel într‑o viziune. Atunci Daniel L‑a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. 20Daniel a zis:
„Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu din veșnicie în veșnicie,
căci a Lui este înțelepciunea și puterea.
21El schimbă vremurile și împrejurările,
El răstoarnă și ridică împărați,
El dă înțelepciune înțelepților
și cunoștință – celor pricepuți.
22El descoperă lucrurile adânci și ascunse;
El știe ce se află în întuneric
și cu El locuiește lumina.
23Ție, Dumnezeul părinților mei, Îți aduc mulțumire și laudă,
căci mi‑ai dat înțelepciune și putere
și mi‑ai făcut cunoscut lucrul pe care noi Ți l‑am cerut,
descoperindu‑ne ceea ce împăratul ne cere!“
Interpretarea visului împăratului
24După aceste lucruri, Daniel s‑a dus la Ariok, cel numit de împărat să‑i omoare pe înțelepții Babilonului; s‑a dus la el și i‑a zis astfel: „Nu‑i omorî pe înțelepții Babilonului! Du‑mă înaintea împăratului și‑i voi spune interpretarea!“
25Ariok s‑a grăbit să‑l aducă pe Daniel înaintea împăratului și i‑a vorbit astfel:
– Am găsit un om printre exilații lui Iuda care poate face cunoscută împăratului interpretarea!
26Împăratul i‑a zis lui Daniel, al cărui nume era Beltșațar:
– Poți tu să‑mi faci cunoscut ce am văzut în vis și să‑mi dai și interpretarea lui?
27Daniel a răspuns împăratului:
– Ceea ce împăratul cere este un mister pe care niciun înțelept, niciun descântător, niciun magician și niciun ghicitor nu‑l poate dezvălui împăratului. 28Dar este un Dumnezeu în ceruri Care dezvăluie misterele și El i‑a făcut cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întâmpla în zilele de pe urmă. Iată visul și viziunile pe care le‑ai avut în mintea ta în timp ce erai în patul tău.
29Ție, împărate, pe când erai în patul tău, ți‑au venit gânduri cu privire la ce se va întâmpla în viitor și Cel Ce descoperă misterele ți‑a făcut cunoscut ce va fi. 30Cât despre mine, misterul acesta mi‑a fost descoperit, nu pentru că aș avea mai multă înțelepciune decât toți cei vii, ci pentru ca împăratului să i se dezvăluie interpretarea visului și să înțeleagă gândurile inimii sale.
31Tu, împărate, te uitai și iată că ai văzut o statuie mare. Statuia aceasta era foarte mare și de o strălucire nemaiîntâlnită. Stătea în picioare înaintea ta și înfățișarea ei era înspăimântătoare. 32Capul acestei statui era din aur curat, pieptul și brațele îi erau din argint, iar pântecul și coapsele îi erau din bronz. 33Gambele ei erau din fier, iar picioarele – o parte din fier, o parte din lut. 34În timp ce te uitai, a fost desprinsă o piatră, fără ajutorul vreunei mâini, care a lovit statuia peste picioarele ei de fier și de lut și le‑a sfărâmat. 35Atunci fierul, lutul, bronzul, argintul și aurul au fost sfărâmate împreună și au ajuns precum pleava din arie vara, la vânturat. Le‑a luat vântul și nicio urmă nu s‑a mai găsit din ele. Dar piatra care a lovit statuia s‑a făcut un munte mare, care a umplut tot pământul.
36Acesta este visul; acum voi spune și interpretarea lui înaintea împăratului. 37Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți‑a dat o împărăție, putere, tărie și glorie. 38El ți‑a dat în mâini pe oameni, oriunde locuiesc ei, ți‑a dat fiarele câmpului și păsările cerului și te‑a făcut stăpân peste toate. Tu ești deci capul de aur!
39După tine se va ridica pe pământ o împărăție mai neînsemnată decât a ta39 Imperiul Medo-Persan. și apoi o a treia împărăție, a bronzului, care va avea stăpânire peste tot pământul39 Imperiul Grec, instaurat de Alexandru Macedon. [336–323 î.Cr.]. 40Va fi și o a patra împărăție, tare ca fierul (fierul sfărâmă și spulberă totul). Și, după cum fierul sfărâmă și spulberă totul, tot astfel și această împărăție le va sfărâma și le va zdrobi pe celelalte.40 Este vorba despre Imperiul Roman. 41De asemenea, așa cum ai văzut că picioarele și degetele erau o parte din lut de olar și o altă parte din fier, tot așa va fi împărțită și împărăția. Va rămâne însă în ea ceva din tăria fierului, întocmai cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. 42Și așa cum degetele picioarelor erau o parte din fier și o altă parte din lut, tot așa și împărăția aceasta va fi în parte tare și în parte fragilă. 43După cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, tot așa și ei își vor amesteca neamul cu ceilalți oameni, însă nu vor rămâne uniți, așa cum nici fierul nu se poate uni cu lutul.
44În zilele acelor împărați însă, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care în veci nu va fi distrusă și care nu va fi lăsată altui popor. Ea va sfărâma toate aceste împărății și le va pune capăt, însă ea va rămâne pe vecie. 45Aceasta înseamnă piatra care ai văzut că a fost desprinsă din munte fără ajutorul vreunei mâini și care a sfărâmat fierul, bronzul, lutul, argintul și aurul.
Dumnezeul cel Mare a făcut deci cunoscut împăratului ce va fi în viitor. Visul este adevărat, iar interpretarea lui este demnă de încredere.
46Atunci împăratul Nebucadnețar s‑a aruncat cu fața la pământ și i‑a adus omagii lui Daniel. El a poruncit să i se ofere un dar de mâncare și miresme.
47Împăratul i‑a zis lui Daniel:
– Cu adevărat Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul împăraților și Cel Ce descoperă misterele, căci ai putut să descoperi misterul acesta!
48Apoi împăratul l‑a înălțat pe Daniel, i‑a dat daruri multe și bogate, l‑a pus conducător peste toată provincia Babilonului și l‑a făcut înalt demnitar, dându‑i autoritate peste toți înțelepții Babilonului. 49Daniel l‑a rugat pe împărat să‑i numească pe Șadrak, pe Meșak și pe Abed-Nego în slujba de administratori ai provinciei Babilonului. Daniel însă a rămas la curtea49 Lit.: poarta împăratului.
