1Sɛ akasakasa si nnipa bi ntam a, wɔmfa asɛm no nkɔ asennii na atemmufo no nni asɛm no. Wobegyaa nea odi bem no na wɔatwe de odi fɔ no aso. 2Sɛ nea odi fɔ no fata sɛ wotwa no mmaa a, atemmufo no bɛma no ada hɔ na wɔatwa no mmaa dodow a ɛfata ne bɔne no wɔ nʼanim. 3Nanso ɛnsɛ sɛ otemmufo no ma wotwa mmaa boro aduanan. Sɛ wotwa boro saa a, na wɔagu wo yɔnko Israelni anim ase wɔ wʼanim.
4Nkyekyere nantwi a ɔreporow atoko ano.
5Sɛ nuabarimanom baanu te fie na wɔn mu baako wu a wanwo ɔba a, ɛnsɛ sɛ okunafo no kɔware ɔhɔho. Mmom, ne kunu a wawu no nuabarima na ɛsɛ sɛ ɔware okunafo no ma ɔyɛ okunu nua no asɛde. 6Wɔde abakan a wɔbɛwo no no bɛto nʼagya a wawu no sɛnea ɛbɛyɛ a owufo no din rempepa mfi Israel.
7Na sɛ ɛba sɛ owufo no nuabarima mpɛ sɛ ɔware ne nua no yere no a, ɔbea no bɛkɔ kurow no mpanyimfo nkyɛn wɔ kurow no pon ano akɔka akyerɛ wɔn se, “Me kunu nua no mpɛ sɛ ne nua no din bɛka Israel. Ɔrenyɛ okunu nua asɛde mma me.” 8Afei, ɔbarima no kurom mpanyimfo bɛfrɛ no akasa akyerɛ no. Sɛ ose pene ara na ɔrempene nti ɔka se, “Mempɛ sɛ meware no a,” 9okunafo no bɛkɔ ɔbarima no anim a mpanyimfo no nso wɔ hɔ bi. Ɔbɛworɔw ɔbarima no mpaboa baako, ate ntasu agu nʼanim na waka se, “Sɛɛ na ɛsɛ sɛ wɔyɛ ɔbarima a ɔmpɛ sɛ ɔtoa ne nua abusua so.” 10Wɔbɛfrɛ saa onipa no asefo wɔ Israel se Abusua a Wɔaworɔw wɔn Mpaboa.
11Sɛ Israelfo mmarima baanu reko na wɔn mu baako yere pɛ sɛ ɔboa ne kunu nti, oso ɔbarima baako no barima mu a, 12ɛsɛ sɛ motwa ɔbea no nsa no a ahummɔbɔ biara nni mu.
13Monnkita nsania ahorow abien a baako yɛ duru na baako yɛ hare. 14Monnkora olonka ahorow abien a baako so na baako su wɔ mo fi. 15Momfa nsania ne olonka a ɛyɛ pɛpɛ na nokwaredi wɔ mu nsusuw aguade na moanya nkwanna tenten wɔ asase a Awurade, mo Nyankopɔn no, de rema mo no so. 16Wɔn a wɔfa nsania bɔne ne nkontompo so kari aguade no yɛ Awurade, mo Nyankopɔn no, akyiwade.
17Monkae nea Amalekfo yɛɛ mo bere a mufi Misraim reba no. 18Wɔtow hyɛɛ mo so bere a moabrɛbrɛ na moatotɔ beraw no na wɔn a wɔaka akyi no nso, wɔbobɔɔ wɔn hwehwee fam. Na wonsuro Onyankopɔn. 19Sɛ Awurade, mo Nyankopɔn no, ma mo ahomegye fi mo atamfo nyinaa nsam, wɔ asase a ɔde rema mo sɛ agyapade no so a, ɛsɛ sɛ mosɛe Amalekfo na wɔankae wɔn bio wɔ asase yi so. Mommma mo werɛ mfi eyi da!
1Când doi oameni se vor certa între ei, să se înfățișeze la judecată și să fie judecați. Să fie considerat drept cel nevinovat, iar cel vinovat să fie condamnat. 2Dacă cel vinovat merită să fie lovit, judecătorul să pună să‑l întindă la pământ ca să fie lovit înaintea lui cu un număr de lovituri potrivit vinovăției lui, 3dar să nu i se dea mai mult de patruzeci de lovituri, pentru ca nu cumva, dându‑i‑se mai multe lovituri, fratele tău să fie înjosit înaintea ochilor tăi.
4Să nu legi gura boului când treieră.
Legea leviratului
5Dacă frații locuiesc împreună, iar unul dintre ei moare fără să aibă un fiu, soția celui mort să nu se mărite în afara familiei, cu un străin. Fratele soțului ei să intre la ea5 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. și s‑o ia de soție, împlinindu‑și astfel datoria de cumnat față de aceasta. 6Întâiul născut, pe care ea îl va naște, va purta numele fratelui său mort, ca să nu i se piardă numele în Israel.6 Legea leviratului (lat.: levir, cumnat) împiedica înstrăinarea posesiunii familiei și îi asigura văduvei un trai sigur și liniștit. 7Dacă bărbatul acesta nu va dori s‑o ia de soție pe cumnata sa, atunci ea să se suie la poarta cetății, la bătrâni, și să le spună: «Cumnatul meu refuză să ridice numele fratelui său în Israel. El nu dorește să‑și împlinească datoria de cumnat.» 8Bătrânii cetății lui să‑l cheme la ei și să‑i vorbească. Dacă el insistă și spune: «Nu doresc s‑o iau de soție», 9cumnata lui să se apropie de el înaintea ochilor bătrânilor, să‑i scoată sandaua din picior, să‑l scuipe în față și să‑i spună: «Astfel se face bărbatului care nu vrea să ridice un moștenitor fratelui său.» 10Familia lui va fi numită în Israel «familia celui căruia i s‑a scos sandaua».
Diferite reglementări
11Dacă doi oameni se vor lupta unul cu celălalt, iar soția unuia dintre ei se va apropia ca să‑și scape soțul din mâna celui ce‑l lovește și, întinzându‑și mâna, îl prinde pe acesta de părțile rușinoase, 12să‑i tai mâna. Să nu‑ți fie milă de ea.
13Să nu ai în sacul tău două greutăți diferite: una mai grea și alta mai ușoară. 14Să nu ai în casă două unități de măsură diferite: una mai îngustă decât cealaltă. 15Să ai o greutate adevărată și dreaptă și o unitate de măsură adevărată și dreaptă, ca să trăiești multe zile în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți‑o dă. 16Căci oricine săvârșește aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău.
17Adu‑ți aminte ce ți‑au făcut amalekiții pe drum, când ați ieșit din Egipt. 18Când erai obosit și sleit de puteri, ei te‑au întâlnit pe drum și i‑au atacat pe toți cei care erau epuizați în urma ta; n‑au avut nicio teamă de Dumnezeu. 19Când Domnul, Dumnezeul tău, îți va da odihnă de toți dușmanii care sunt în jurul tău, în țara pe care El ți‑o dă drept moștenire, ca s‑o stăpânești, să ștergi amintirea lui Amalek de sub ceruri. Să nu uiți lucrul acesta!
