Nneɛma Afoforo Bi A Salomo Yɛe
1Salomo dii hene no, ne mfe aduonu so na owiee Awurade Asɔredansi dwumadi kɛse ne nʼankasa ahemfi no si. 2Afei, Salomo de nʼadwene kɔɔ nkurow a ɔhene Huram de ama no no so. Osiesiee nkurow no, na ɔmaa Israelfo no kɔtenatenaa mu. 3Saa bere no ara mu nso na Salomo ko tiaa kurow Hamat-Soba, dii so nkonim. 4Ɔkyekyeree Tadmor bio wɔ sare so, na ɔkyekyeree nkurow wɔ Hamat mantam mu a ɛhɔ na na wɔkora nneɛma. 5Ɔbɔɔ nkuropɔn a na ɛwɔ atifi Bet-Horon ne anafo Bet-Horon no ho ban. Ɔsan too wɔn afasu no, de apon a wɔbram akyi totoo ano. 6Saa ara na ɔsan kyekyeree Baalat ne mmeaemmeae a wɔkora nneɛma wɔ hɔ, san kyekyeree nkuropɔn a wɔbɛkora ne nteaseɛnam ne nʼapɔnkɔ wɔ hɔ. Ɔkyekyeree mmeaemmeae bi wɔ Yerusalem ne Lebanon ne ahemman no nyinaa mu maa ne koma tɔɔ ne yam.
7Ebesi saa bere no, na nnipa bi tete asase no so a wɔnyɛ Israelfo. Na saa nnipa no yɛ Hetifo, Amorifo, Perisifo, Hewifo ne Yebusifo. 8Eyinom yɛ aman a Israel ntɔre wɔn ase korakora no asefo. Ɛno nti, Salomo hyɛɛ wɔn ma wɔyɛɛ adwuma maa no. Na ebesi nnɛ, wɔsom sɛ apaafo. 9Nanso Salomo anhyɛ Israelni biara amma wanyɛ adwuma sɛ ɔpaani. Mmom, ɔmaa ebinom kɔyɛɛ asraafo, mpanyimfo wɔ nʼakofo so ne ne nteaseɛnam ne nʼapɔnkɔkafo so asahene. 10Ɔhene Salomo yii wɔn mu ahannu aduonum ma wɔkɔhwɛɛ ne nkɔsodwuma so.
11Salomo yii ne yere a ɔyɛ Farao babea fii Dawid kurow mu, de no kɔɔ ahemfi foforo a wasi ama no no mu. Ɔkae se, “Ɛnsɛ sɛ me yere tena Ɔhene Dawid ahemfi, efisɛ na Awurade Apam Adaka no si hɔ, enti ɛhɔ yɛ asase kronkron.”
12Na Salomo bɔɔ ɔhyew afɔre wɔ afɔremuka a wasi wɔ Asɔredan no ntwironoo no anim no so, maa Awurade. 13Da biara, wɔbɔɔ afɔre sɛnea Mose de maa wɔn no. Afahyɛ ahorow a wodii no bi ne Homeda, Ɔsram Foforo Da, ne mfirihyia abiɛsa biara afahyɛ no mu a, ɛyɛ Twam Afahyɛ, Otwabere Afahyɛ ne Asese Afahyɛ. 14Salomo de asɔfo no nnwuma rehyɛ wɔn nsa no, ɔfaa nʼagya Dawid akwankyerɛ so. Saa ara na ɔmaa Lewifo no dii ɔmanfo no anim too ayeyi nnwom, na wɔboaa asɔfo no wɔ wɔn daa daa nnwuma mu. Ɔde apon ano ahwɛfo akuwakuw no sisii wɔn apon ano sɛnea Dawid, Onyankopɔn nipa no kyerɛɛ wɔn no. 15Salomo amman amfi akwankyerɛ a Dawid mae a ɛfa asɔfo, Lewifo ne sikakorabea ho.
16Na Salomo hwɛɛ biribiara a ɛfa Awurade Asɔredan no si so fi da a wotwaa ne fapem, kosi da a wɔde wiee si no.
17Akyiri no, Salomo kɔɔ Esion-Geber ne Elot a ɛyɛ ahyɛngyinabea a ɛwɔ Edom asase a ɛda Po Kɔkɔɔ mpoano hɔ no. 18Huram brɛɛ no ahyɛn a ɔno ankasa mpanyimfo hwɛ so; na emu adwumayɛfo no nim adwuma yiye. Salomo nkurɔfo ne saa ahyɛn yi kɔɔ Ofir asase so, na wɔde sikakɔkɔɔ a na ɛkari bɛyɛ tɔn dunson brɛɛ Salomo.
Alte realizări ale lui Solomon
(1 Regi 9:10-28)
1La sfârșitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise Casa Domnului și palatul său, 2Solomon a rezidit cetățile pe care i le dăduse Huram2, 18 Posibil o variantă a lui Hiram. și i‑a așezat acolo pe fiii lui Israel. 3Solomon s‑a dus la Hamat-Țoba și a cucerit cetatea. 4A rezidit Tadmorul în pustie și toate cetățile-hambare pe care le zidise în Hamat. 5A rezidit Bet‑Horonul de Sus și Bet‑Horonul de Jos, cetăți fortificate cu ziduri, porți și zăvoare, 6Baalatul, precum și toate cetățile-hambare, care erau ale lui Solomon, toate cetățile pentru care și cetățile pentru cavalerie și tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban și în toată țara aflată sub stăpânirea sa.
7Iar pe toți cei ce au mai rămas dintre hitiți, amoriți, periziți, hiviți și iebusiți, – cei ce nu făceau parte din Israel, – 8adică dintre urmașii acestora, care au rămas în țară și pe care fiii lui Israel nu i‑au nimicit, Solomon i‑a folosit la corvoadă și așa au rămas până în ziua aceasta. 9Dar Solomon nu i‑a folosit pe fiii lui Israel ca robi la lucrarea sa, căci aceștia erau războinici, căpetenii și conducători de care și de cavalerie. 10Conducătorii regelui Solomon, puși să supravegheze poporul, – cei ce conduceau poporul, – erau în număr de două sute cincizeci.
11Solomon a dus‑o pe fiica lui Faraon din Cetatea lui David în palatul pe care îl zidise pentru ea, căci zisese: „Să nu locuiască soția mea în palatul lui David, regele lui Israel, pentru că locurile în care a intrat Chivotul Domnului sunt sfinte!“
12Solomon aducea arderi‑de‑tot Domnului pe altarul Domnului, pe care‑l zidise în fața porticului, 13potrivit cu reglementările zilnice pentru jertfe, care fuseseră poruncite de Moise să fie aduse cu ocazia Sabatului, a lunii noi și a celor trei sărbători anuale: Sărbătoarea Azimelor, Sărbătoarea Săptămânilor și Sărbătoarea Corturilor. 14Tot el a pus în slujbă, după hotărârea tatălui său David, cetele preoților, potrivit slujbei lor, pe leviți, potrivit îndatoririlor lor de a‑L lăuda pe Domnul și de a sluji în prezența preoților după nevoile zilnice, și pe portari, potrivit cetelor lor, la fiecare poartă, după porunca lui David, omul lui Dumnezeu. 15Nu s‑au abătut în niciun fel de la porunca regelui cu privire la preoți, la leviți și la vistierii. 16Astfel a fost înfăptuită întreaga lucrare a lui Solomon, din ziua când s‑a pus temelia Casei Domnului și până în ziua când Casa Domnului a fost terminată în întregime.
17Atunci Solomon s‑a dus la Ețion-Gheber și Elat, pe țărmul mării, în țara Edomului. 18Huram i‑a trimis, prin slujitorii săi, corăbii și slujitori care cunoșteau marea, iar aceștia s‑au dus la Ofir împreună cu slujitorii lui Solomon și au luat de acolo patru sute cincizeci de talanți18 Aproximativ 13,5 t. de aur, pe care i‑au adus apoi regelui Solomon.
